La solicitarea Secretariatului Transparency International de la Berlin, Transparency International – Moldova a elaborat un raport privind riscurile unor programe Golden Visa netransparente cu referire la Legea ”cetățeniei prin investiții” din Republica Moldova (raportul aici: The Gates to Europe: Moldovan Citizenship for Sale ).
Acest document a fost elaborat în contextul unui efort comun al Transparency International și Global Witness de identificare a riscurilor pentru Uniunea Europeană din promovarea schemelor de cetățenie și reședință, oferite persoanelor terțe, încorporat în raportul ”European Getaway: Inside the Murky World of Golden Visas”/1/ (2018). Conform raportului, majoritatea țărilor UE, în care astfel de scheme sunt implementate, oferă în schimbul unor investiții reședință. Doar 4 țări (Austria, Bulgaria, Cipru și Malta) oferă cetățenie (anexe 1-5), Bulgaria fiind deja determinată să se dezică de acestea.
Ulterior, în februarie 2019, Comisia Europeană a prezentat Parlamentului European și Consiliului European un Raport privind Schemele de cetățenie și reședință în Uniunea Europeană/2/. Raportul Comisiei scoate în evidență următoarele aspecte problematice:
• securitatea: verificările solicitanților nu sunt suficient de temeinice, iar sistemele de informații centralizate ale UE, cum ar fi Sistemul de informații Schengen (SIS), nu sunt utilizate atât de sistematic pe cât ar trebui;
• spălarea banilor: sunt necesare verificări mai detaliate („procesul de diligență”) pentru a se asigura faptul că normele privind combaterea spălării banilor nu sunt eludate;
• evaziunea fiscală: este necesar un control sistemic pentru neadmiterea profitării de către persoanele fizice de a beneficia de norme fiscale privilegiate;
• transparența și informarea: nu există informații clare cu privire la modul în care sunt gestionate sistemele, numărul de cereri primite, aprobate sau respinse, originea solicitanților. Statele membre nu fac schimb de informații referitoare la solicitanți și nu se informează reciproc cu privire la solicitanții respinși.
Cu referire la Republica Moldova, raportul Comisiei Europene indică asupra faptului că cetățenii Republicii Moldova au obținut dreptul de ședere pe durată scurtă în UE, beneficiind de regimul liberalizat de vize din 2014, iar autoritățile au pus în aplicare din 2018 o schemă de dobândire a cetățeniei prin investiții. Unele țări terțe (din afara UE) sau companiile contractate în implementarea programelor de cetățenie prin investiții au promovat schemele argumentând avantajul de liberă circulație și acces în UE. Astfel, apar căi de ocolire a procedurilor legale din Acordul Schengen.
Deși Uniunea Europeană respectă dreptul suveran al țărilor terțe de a decide asupra procedurilor naționale de naturalizare, accesul fără vize în UE nu trebuie folosit ca un instrument de condiționare a investițiilor individuale cu obținerea cetățeniei. Respectiv, în ceea ce privește țările terțe care instituie sisteme similare, cu posibile implicații asupra securității UE, reiese un angajament al Comisiei Europene de monitorizare a sistemelor de acordare a cetățeniei pentru investitori din țările candidate și potențial candidate, ca parte a procesului de aderare la UE. În cadrul mecanismului de suspendare a vizelor, Comisia va monitoriza, de asemenea, impactul acestor sisteme puse în aplicare de țările care beneficiază de un regim de călătorii fără viză în UE.
Programul de cetățenie prin investiții promovat în Republica Moldova este, în mare parte, similar cu modelul maltez, care a fost subiect al unor critici dure din partea politicienilor europeni de rang înalt. Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani/3/ , în anul 2017, spunea:
• ”Comisia europeană trebuie să ia atitudine faţă de schema controversată de acordare a cetăţeniei malteze, având în vedere problemele ce ţin de nerespectarea principiului supremaţiei legii în această ţară;
• cetăţenia europeană nu poate fi vândută, fără a avea o claritate asupra identităţii cumpărătorului, din punct de vedere a riscurilor legate de securitate, terorism şi spălare de bani;
• nu pot fi preocupări doar vis-a-vis de politica din Rusia. E vorba şi de mafia rusească şi nu este corectă admiterea legalizării banilor în Europa prin acordarea cetăţeniei malteze.”
În 2014-2019 Republica Moldova era recunoscută drept un stat capturat de interesele unui grup oligarhic, o jurisdicţie implicată în mai multe scheme de spălare de bani. Cea mai vestită din ele a fost ”spălătoria rusească”/4/, prin care au fost spălate zeci de miliarde de dolari SUA. Printr-o altă fraudă de proporţii, cunoscută ca ”furtul miliardului”, din sectorul bancar a fost furată o sumă echivalentă cu 1/8 din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova.
În aceste circumstanţe, pentru a legaliza banii obţinuţi din asemenea scheme, „elita politică” din cercul oligarhului a iniţiat o serie de proiecte legislative. Astfel, în 2016, au fost promovate simultan ”legea amnistiei capitalurilor” şi ”legea cetăţeniei prin investiţii” – două proiecte care au creat condiţii propice pentru o spălătorie de bani la nivel internaţional. Mai mult decât atât, în 2017, aceleaşi persoane din cercul oligarhic au încercat să libereze de răspundere penală persoanele implicate în fraude economice, financiare şi bancare printr-un alt proiect cunoscut ca „legea de-criminalizării unor tipuri de fraude”.
Deşi scopul real al unui astfel de program „Golden Visa” era obţinerea rentelor din spălări de bani la nivel internaţional, proiectul a fost ambalat frumos pentru cetăţenii Republicii Moldova ca o iniţiativă de susţinere a mediului antreprenorial, iar pentru cetăţenii străini – drept o oportunitate de a beneficia de regimul liberalizat de vize şi posibilitatea de a călători fără vize în peste 120 ţări (anexă 6).
Totodată, în loc ca organele de drept şi de securitate ale statului să verifice candidaţii la cetăţenie, aceste funcţii au fost delegate unor firme private, inclusiv unei recent înregistrate în Dubai (MIC – Moldovan Investment Company/5/). Mai mult, prin secretizarea identităţii candidaţilor şi beneficiarilor de „Golden Visa”, autorii programului intenţionau să împiedice încercările jurnaliştilor de investigaţie şi societăţii civile de a verifica legalitatea surselor de bunăstare a aplicanţilor.
Societatea civilă a venit cu numeroase expertize şi declaraţii publice privind caracterul nociv al acestui program de cetățenie prin investiții/6/. Centrul Naţional Anticorupţie, autoritate menită să expertizeze proiectele de legi, a catalogat documentul ca unul „în detrimentul interesului public şi cu riscuri majore pentru siguranţa şi securitatea cetăţenilor şi a statului Republica Moldova”/7/.
Ulterior s-a dovedit că printre primii aplicanţi la cetăţenie prin acest program au fost rude şi apropiaţi ale principalilor figuranţi într-o serie de dosare ce ţin de fraude bancare, concesionări frauduloase de active ale statului, persoane cu interdicţii de călătorie.
Urmare a alegerilor parlamentare din februarie 2019, noua guvernare s-a angajat să anuleze Legea cetăţeniei prin investiţii. Iniţial, până la clarificarea urmărilor unor eventuale litigii, legea a fost suspendată pentru o perioadă de 4 luni. Cele 34 de solicitări de cetăţenie deja depuse vor fi examinate, noi solicitări nu vor fi acceptate. Preşedintele Republicii Moldova a oferit deja 6 cetăţenii de Moldova prin investiţii. Suma încasată în bugetul de stat (Fondul de investiţii publice pentru dezvoltarea durabilă) este de 545 mii euro/8/.
Având în vedere cele enunţate, câteva măsuri pot fi aplicate pentru a diminua și elimina riscurile şi efectele negative ale aplicării acestui program:
• anularea definitivă a programului, ca fiind unul nociv şi cu riscuri de securitate regională;
• începerea unei investigaţii asupra modului de iniţiere şi promovare a programului, sincronizat cu alte inițiative ce vizau amnistia capitalurilor și de-criminalizarea infracțiunilor economice și financiare, a aspectelor legale de organizare a licitaţiilor pentru selectarea companiilor private implicate pentru a demonstra scopul real şi rea intenţie a autorilor;
• examinarea oportunităţii de convertire a programului ”cetăţenie prin investiţie” într-un program de ”reşedinţă prin investiţie”, cu accent pe atragerea investițiilor străine directe şi stimularea iniţiativelor antreprenoriale.
Informații utile (sursă: https://www.transparency.org/whatwedo/publication/golden_visas)
- Scheme Golden Visas în țări membre ale Uniunii Europene
2. Numărul de persoane care au dobândit cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene
3. Numărul de persoane care au dobândit reședința unui stat membru al Uniunii Europene
4. Încasări anuale (CBI – cetățenie prin investiții, RBI – reședință prin investiții)
5. Țara de origine a aplicanților care au dobândit cetățenie sau reședință în Uniunea Europeană
6. Extras din publicitatea externă a ”beneficiilor cetățeniei prin investiții” – dovada caracterului de refugiu, spălătorie și porți spre Europa pentru străinii cu probleme, conceput în schema de Moldova (https://www.citizenship-program.com/moldova/)
/1/ https://www.transparency.org/whatwedo/publication/golden_visas
/2/ ttps://ec.europa.eu/info/sites/info/files/com_2019_12_final_report.pdf
/3/ https://3.com.se/2018/04/21/europe-needs-to-keep-an-eye-onmalta-passports-scheme-ep-president/, https://www.independent.com.mt/articles/2018-04-21/local-news/Malta-needs-to-be-monitored-otherwise-how-can-we-argue-with-Putin-Erdogan-Tajani-6736188562 , http://www.europarl.europa.eu/news/en/press-room/20171110IPR87818/malta-s-rule-of-law-needs-close-monitoring
/4/ https://www.transparency.md/2019/06/17/laundromatul-rusesc-schema-de-spalare-a-70-miliarde-dolari-facilitata-de-elitele-politice-din-moldova/
/5/ https://www.mold-street.com/?go=news&n=8292
/6/ https://www.transparency.md/2017/08/09/nota-de-pozitie-noile-modificari-la-legea-cetateniei-un-risc-de-legalizare-a-mijloacelor-financiare-de-origine-frauduloasa/, https://www.transparency.md/wp-content/uploads/2018/04/Observator_8F.pdf
/7/ https://cna.md/public/files/raport_expertiza/rea-dep453-investitstrainid6398.pdf
/8/ https://agora.md/stiri/59569/34-de-cereri–depuse-pentru-cetatenia-prin-investitii–dodon-sunt-si-companii-cu-proprietari-dubiosi , http://tvrmoldova.md/actualitate/programul-de-acordare-a-cetateniei-in-schimbul-investitiilor-ar-fi-adus-deja-in-buget-545-mii-euro/