La 28 ianuarie 2021, Berlin, Transparency International a lansat Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul 2020 (IPC 2020). Cercetarea relevă faptul că fenomenul corupţiei adânc înrădăcinat subminează sistemele de sănătate şi contribuie la declinul democraţiei pe fundalul pandemiei COVID-19.

Clasamentul IPC 2020 cuprinde 180 ţări şi teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 studii ale unor organizaţii notorii (inclusiv 9 – pentru Republica Moldova). IPC reflectă nivelul percepţiei corupţiei din sectorul public şi este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.

În „top-ul” clasamentului sunt Danemarca şi Noua Zeelandă care au înregistrat un scor al IPC de 88 de puncte. Siria, Somalia şi Sudanul de Sud sunt pe ultimul loc, cu 14, 12 şi respectiv 12 puncte. Ţările din fruntea clasamentului IPC investesc mai mult în ocrotirea sănătăţii, ele fiind mai capabile să ofere populaţiei o protecţie universală a sănătăţii şi mai puţin susceptibile de a submina normele şi instituţiile democratice sau statul de drept.

Preşedinta Transparency International, Delia Ferreira Rubio, a remarcat „COVID-19 nu este doar o criză economică şi de sănătate. Este, de asemenea, o criză de corupţie. Şi deocamdată nu reuşim s-o depăşim. – Anul trecut a fost o grea încercare pentru guvernele tuturor ţărilor, cum nu s-a mai întâmplat, şi ţările cu un nivel mai înalt al corupţiei au fost mai puţin pregătite de a face faţă crizei. Dar şi statele care au înregistrat rezultate bune la capitol anticorupţie trebuie de urgenţă să reflecteze asupra rolului care îl au în perpetuarea corupţiei pe interior şi în străinătate”.

Evoluţii semnificative

Începând cu 2012, primul an de aplicare a actualei metodologii a IPC, 26 de ţări şi-au îmbunătăţit semnificativ scorurile, inclusiv Ecuador (39), Grecia (50), Guyana (41), Myanmar (28) şi Coreea de Sud (61). Douăzeci şi două de ţări au înregistrat o scădere semnificativă a scorurilor, inclusiv Bosnia şi Herţegovina (35), Guatemala (25), Liban (25), Malta (53) şi Polonia (56). Aproape jumătate din ţările din clasamentul IPC au stagnat aproape un deceniu, ceea ce denotă blocarea eforturilor de eliminare a cauzelor esenţiale ale corupţiei. Peste 2/3 din ţări au un scor al IPC sub 50 puncte.

COVID-19

Corupţia este o ameninţare pentru viaţa oamenilor şi mijloacele de trai ale acestora, mai ales în condiţiile urgenţei în sănătatea publică. Există o legătură directă între nivelul corupţiei din sectorul public şi creşterea investiţiilor în ocrotirea sănătăţii. Spre ex., Uruguay, cu cel mai înalt scor al IPC în America Latină (71), investeşte masiv în ocrotirea sănătăţii şi are un sistem sigur de supraveghere epidemiologică, ceea ce a facilitat lupta eficientă împotriva COVID-19 şi a altor boli infecţioase. În schimb, în Bangladesh, cu un scor al IPC de 26 de puncte, guvernul investeşte puţin în ocrotirea sănătăţii, în timp ce corupţia a atins proporţii fără precedent, de la luarea de mită în clinici până la deturnarea ajutoarelor umanitare. În timpul pandemiei COVID-19 ţările cu un nivel mai înalt de corupţie, sunt, de asemenea, mult mai susceptibile în încălcarea principiilor supremaţiei legii şi ordinii de drept. Aceasta se referă la Filipine (34), unde răspunsul la COVID-19 a fost caracterizat de utilizarea excesivă a forţei, precum şi de încălcări grave ale drepturilor omului şi ale libertăţii mass-mediei.

Continuând traiectoria descendentă, SUA au obţinut cel mai slab scor al IPC din ultimii ani – 67 puncte. În afară de conflictele de interese şi presupusul abuz de putere la cel mai înalt nivel, lipsa supravegherii în gestionarea programului de ajutor COVID-19 de 1.000 miliarde de dolari a stârnit îngrijorări serioase şi a marcat un pas înapoi de la standardele democratice.

Anul 2020 a scos în evidenţă probleme de integritate chiar şi în cele mai performante ţări, demonstrând că niciuna nu este imună la corupţie. Pentru a reduce corupţia şi a răspunde viitoarelor provocări, Transparency International recomandă guvernelor: consolidarea organismelor de supraveghere pentru a se asigura că resursele ajung la cei care au cel mai mult nevoie de ele; autorităţile anticorupţie şi organele de control trebuie să dispună de fonduri şi independenţă pentru a-şi exercita funcţiile; transparentizarea încheierii contractelor pentru a combate delapidările, identifica conflictele de interese şi asigura preţuri echitabile; apărarea democraţiei şi promovarea spaţiului civic pentru a crea condiţii care ar responsabiliza guvernanţii; asigurarea accesului la informaţii, astfel încât publicul să primească în timp util  informaţii clare, relevante şi uşor de înţeles.

Republica Moldova în clasamentul IPC 2020

În 2020, Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC de 34 puncte, fiind pe locul 115 din 180 ţări (în IPC 2019, Moldova, cu un scor de 32 puncte, a fost pe locul 120 din 180 ţări). Printre „vecinii de clasament” ai Republicii Moldova sunt Filipinele (34), Egiptul (33), Panama (35), Macedonia de Nord (35), Bosnia (35). De remarcat că România a înregistrat un scor al IPC de 44 puncte, Estonia (74), Lituania (60), Letonia (57).

Din punct de vedere a combaterii corupţiei anul 2020 a fost pentru Republica Moldova unul foarte controversat. Pe de o parte, ţara a ieşit din „teascul” unui stat capturat. Pe de altă parte, noii guvernanţi au preluat unele scheme criminale, iar Parlamentul le-a oferit cetăţenilor „o surpriză de Crăciun”, scoţând de sub masă un pachet  de legi care contravin interesului public, cu intenţia de a împiedica activitatea ANI, prelua controlul asupra SIS şi încerca restabilirea facilităţilor magazinelor duty-free. Doar circa jumătate din acţiunile Planului de Acţiuni pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Integritate şi Anticorupţie au fost realizate integral, însă  ceea ce nu este finalizat, nu aduce rezultate.

Din cele 18 recomandări din runda IV a evaluării GRECO ce ţin de prevenirea corupţiei în rândul deputaţilor, judecătorilor şi procurorilor, doar 4 au fost implementate integral. Şi mai proastă este situaţia la capitolul tragerii la răspundere a beneficiarilor finali ai fraudei bancare. În 2020 s-a făcut o încercare de a modifica însuşi noţiunea de beneficiari finali, compromiţând, a câta oară, întreg procesul de recuperare a banilor furaţi.

Printr-un tertip ghidat de Preşedintele Dodon, Republica Moldova era cât pe ce să cadă într-o capcană  financiară, prin semnarea cu Federaţia Rusă a unui acord de împrumut de 200 mil. dolari. Numeroasele scandaluri cu „culioace”, studiile copiilor demnitarilor de rang înalt achitate de persoane/companii private, călătoriile nestingherite ale lui Plahotniuc în preajma Moldovei – toate au surpat încrederea populaţiei în dorinţa celor sus-puşi de a schimba situaţia spre bine. Populaţia zdrobită de COVID, sărăcie şi incertitudine în viitor, tot mai activ se opune acestui sistem, cerând alegeri parlamentare anticipate şi acţiuni din partea noului Preşedinte al Republicii Moldova, doamnei Maia Sandu.