Vă comunic că în cadrul Transparency International – Moldova am examinat proiectul de Lege cu privire la Consiliul Civil prezentat pentru avizare de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

La avizarea proiectului de lege am ţinut cont de cerinţele Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, la care Republica Moldova este parte, precum şi de prevederile Planului Preliminar de Ţară în aspectul ce ţine de organul specializat de prevenire şi combatere a corupţiei, cooperarea cu societatea civilă şi monitorizarea activităţii organului specializat din partea societăţii civile.

În legătură cu proiectul prezentat de lege este de menţionat că în Convenţia ONU se prevede necesitatea implementării politicilor eficiente şi coordonate de prevenire a corupţiei bazate pe principiile statului de drept, buna gestiune a problemelor politice şi bunurilor publice, de integritate, transparenţă şi responsabilitate, existenţa organismelor însărcinate să prevină şi să lupte împotriva corupţiei, informarea publicului, implementarea măsurilor ce favorizează participarea societăţii la prevenirea şi combaterea corupţiei.

Prin realizarea acestor şi altor măsuri se creează condiţii favorabile pentru participarea societăţii civile la monitorizarea activităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei, inclusiv a organelor specializate anticorupţie, astfel mobilizînd capacităţile de luptă cu corupţia.

Capitolul 5 din Planul Preliminar de Ţară prevede măsuri de optimizare a activităţii CCCEC. Printre acestea sunt prevăzute măsuri care au drept scop asigurarea transparenţei activităţii CCCEC şi crearea condiţiilor de monitorizare a activităţii de prevenire şi combatere a corupţiei a acetui organ, inclusiv prin crearea unui Consiliu Civil. Totodată, se prevede că Consiliul Civil va facilita interacţiunea între societate şi CCCEC, precum şi activitatea în întregime a CCCEC.

Ţinînd cont de faptul că a fost elaborat proiectul prezentat de Lege cu privire la Consiliul Civil, rezultă că autorii proiectului de lege înţeleg monitorizarea activităţii de prevenire şi combatere a corupţiei prin adoptarea unei legi speciale ce ar reglementa crearea şi activitatea Consiliului Civil de monitorizare, evaluare şi consultare a CCCEC.

În conformitate cu normele menţionate mai sus ar rezulta că proiectul prezentat de Lege ar trebui să conţină norme ce ar facilita participarea societăţii civile la activităţile anticorupţie şi monitorizarea de către societatea civilă a tuturor activităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei, inclusiv a activităţilor organului specializat CCCEC.

Este de menţionat că proiectul prezentat de Lege prevede doar înfiinţarea unui Consiliu Civil şi că unele norme din proiect nu sunt ajustate sau contrazic normelor menţionate din Convenţia ONU.

Astfel, proiectul de lege prevede „stabilirea cadrului juridic al activităţii de monitorizare, evaluare, consultare de către societate prin intermediul Consiliului Civil a CCCEC”. Aceasta ar însemna că Consiliul Civil, care urmează a fi înfiinţat, va efectua monitorizarea etc. a activităţii de prevenire şi combatere a corupţiei numai în privinţa CCCEC, dar nu şi altor organe care efectuează activitate anticorupţie, ceea ce nu este îndeajuns. Mai mult, art.3 alin.2, de fapt, interzice Consiliului Civil, ca reprezentant al societăţii civile, să monitorizeze alte instituţii ale administraţiei publice, ceea ce este în contradicţie cu principiul transparenţei şi normelor internaţionale arătate mai sus.

Cred că societatea civilă este în drept să monitorizeze în limitele legislaţiei activităţile efectuate de către orice instituţie sau organizaţie publică indiferent ce ramură a puterii reprezintă şi ce nivel are. În cazul în care se va monitoriza activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei doar a CCCEC, ceea ce prevede proiectul de lege, de fapt, se va monitoriza numai un segment al acestei activităţi, ceea ce nu va permite de a dezvălui toate aspectele activităţilor anticorupţie şi, prin urmare, nu va permite relevarea tuturor problemelor existente, succeselor şi insucceselor din acest domeniu şi, în final, nu va fi posibil de a evalua rezultatele activităţii şi tragerea concluziilor depline ce ar sta la baza unor posibile recomandări. De accea, nu poate fi acceptată o asemenea normă în lege ce interzice societăţii civile monitorizarea numai a unui segment, dar nu întreaga activitate, în cazul dat, de prevenire şi combatere a corupţiei.

Proiectul de lege, de fapt, prevede un alt mod de organizare şi activitate a organizaţiilor neguvernamentale şi necomerciale, care diferă de legislaţia în vigoare. Proiectul prezentat de lege nu este orientat să faciliteze, dar obligă, de fapt, societatea civilă să monitorizeze, evalueze şi să consulte organul specializat CCCEC în modul stabilit de proiect, fără a stipula pe deplin măsurile de bază de facilitare a activităţilor societăţii civile, cum ar fi asigurarea transparenţei şi accesului la informaţia privind implementarea şi aplicarea politicilor de prevenire a corupţiei, respectarea principiilor pe care se bazează implementarea acestor politici, activităţile organismelor însărcinate să prevină şi să lupte împotriva corupţiei, informarea publicului bazate pe implementarea măsurilor de sporire a transparenţei administraţiei publice, inclusiv organelor specializate de prevenire şi combatere a corupţiei, implementarea măsurilor ce favorizează participarea societăţii la prevenirea şi combaterea corupţiei.

În conformitate cu proiectul prezentat de Lege monitorizarea activităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei etc. este efectuată doar de Consiliul Civil alcătuit din 9 persoane, ceea ce pe de o parte nu este îndeajuns, iar pe de altă parte limitează dreptul publicului de a controla instituţiile publice şi funcţionarii acestuia. Din normele proiectului de lege s-ar subînţelege, de asemenea, că deciziile din numele societăţii civile se vor lua doar de Consiliul Civil sau că activităţile societăţii civile se vor efectua doar prin intermediul Consiliului Civil. Cred că Consiliul Civil nu poate şi nu ar trebui să-şi asume în întregime aceste responsabilităţi şi să acopere întregul spectru de activităţi al societăţii civile. Consiliul Civil ca reprezentant ai societăţii civile ar putea doar contribui la coordonarea activităţilor societăţii civile de monitorizare şi de colaborare cu organele statului, însă activităţile de bază ale societăţii civile ar urma să fie exercitate de însuşi societatea civilă, organizaţiile neguvernamentale, necomerciale. În cazul în care societatea civilă ar înfiinţa un asemenea Consiliu Civil orice reprezentant/organizaţie a societăţii civile este în drept să monitorizeze activităţile instituţiilor sau organizaţiilor publice.

Pentru un Consiliu Civil, care reprezintă societatea civilă, este foarte important modul de constituire, componenţa şi activitatea acestuia. Conform proiectului de lege Consiliul Civil este constituit prin hotărîre de Guvern, Regulamentul Consiliului se elaborează şi se aprobă prin hotărîre de Guvern, lista organizaţiilor neguvernamentale şi necomerciale, care desemnează candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Civil, este stabilită de Regulamentul Consiliului Civil elaborat şi aprobat de către Guvern, organizaţiile doar desemnează candidaţii şi le prezintă Guvernului, urmând ca Guvernul în final să decidă cine să fie acceptat în calitate de membru al Consiliului Civil.

Mai mult, în conformitate cu proiectul prezentat de lege Consiliul Civil se bazează pe activitatea unui Secretariat, atribuţiile principale ale cărui „sunt de natură administrative şi analitică”, structura, personalul şi funcţiile cărui sunt stabilite de Regulamentul Consiliului Civil aprobat de Guvern,  etc.

Aceste şi alte norme din proiectul de lege duc la crearea unui Consiliu Civil care în mare măsură este dependent de Guvern, adică se creează condiţii favorabile pentru limitarea independenţei Consiliului Civil ca reprezentant al societăţii civile. În aşa condiţii Consiliul Civil ar putea fi nu întotdeauna obiectiv şi imparţial, monitorizarea ar putea fi incompletă şi mai multe probleme ar putea fi nerelevate şi, deci, nerezolvate.

Totodată, prin aceste norme nu se ţine cont de existenţa deja a Alianţei Anticorupţie, care întruneşte mai multe organizaţii neguvernamentale şi care s-au unit pentru consolidarea societăţii civile în activitatea anticorupţie.

Tot în acest proiect, nu este clar de ce nu poate deveni un membru al Consiliului Civil persoana, care pe parcursul ultimilor 2 ani a fost angajat în organele de drept, normă ce, de fapt, discriminează membrii organizaţiilor neguvernamentale şi, totodată, nu permite de a utiliza capacităţile sporite ale acestor categorii de persoane pentru atingerea scopului de monitorizare şi de relevare a diverselor probleme care se află în calea activităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei. De asemenea, nu este clar de ce membrii Consiliului Civil, care sunt reprezentanţi ai societăţii civile, trebuie să-şi declare patrimoniul de rînd cu funcţionarii publici.

Pe lîngă aceste aspecte se mai relevă şi alte imperfecţiuni. Astfel, în art.5 al.1 p.1 din proiectul de lege se stipulează că scopul Consiliului Civil este „garantarea interesului public”. Aici nu este clar ce se înţelege prin „garantarea interesului public”. S-ar subînţelege că prin această normă Consiliul Civil are scopul garantării realizării interesului public (de prevenire şi combatere a corupţiei), ceea ce nu este posibil să şi-l asume Consiliul Civil.

Consiliul Civil nu poate asigura totalmente interacţiunea dintre CCCEC şi societate, ceea ce este prevăzut în art.5 al.1 p.2.

De asemenea, Consiliul Civil nu poate asigura respectarea de către Centru a principiilor integrităţii, responsabilităţii şi profesionalismului în desfăşurarea activităţii, ceea ce depinde în primul rînd de Centru şi măsurile întreprinse de acesta.

Consiliul Civil poate doar contribui la realizarea interesului public (de implementare a măsurilor şi ca rezultat de diminuare a corupţiei), poate contribui la îmbunătăţirea interacţiunii şi la implementarea principiilor menţionate.

Consider, de asemenea, că în proiectul prezentat de lege noţiunile de „conflict de interese” şi de „interese personale” din art.1 sunt incorecte.

Noţiunea de „conflict de interese” prezentată în proiect se referă doar la membrii Consiliului Civil, dar nu şi la alte persoane, de exemplu, la personalul Secretariatului prevăzut de proiect şi care este implicat direct în activitatea Consiliului Civil.

Din noţiunea prezentată nu se relevă în ce constă conflictul de interese şi incorect este stipulat că un „conflict de interese este situaţia în care membrul Consiliului Civil trebuie să ia o hotărîre ... sau să întreprindă alte acţiuni în exercitarea atribuţiilor sale ...” şi că „... luarea unei hotărîri sau întreprinderea unei acţiuni în exercitarea atribuţiilor sale influenţează sau pot influenţa asupra intereselor personale ale acestui membru sau rudelor apropiate acestuia”.

Noţiunea de „conflict de interese” trebuie să reflecte că conflictul de interese este un conflict între datoria şi interesele personale ale funcţionarului/persoanei în calitate de persoană privată şi că interesele personale ale funcţionarului/persoanei ar putea influenţa necorespunzător îndeplinirea obiectivă şi imparţială a datoriei/obligaţiilor ce îi revin conform funcţiei deţinute.

De asemenea, se poate observat că în proiectul de lege incorect se înţelege şi este stipulată noţiunea de „interese personale”, sunt incomplete noţiunea de „rude apropiate” şi incomplecte sunt aspectele privind „Soluţionarea conflictelor de interese”.

Sunt de părerea că aceste şi alte neajunsuri nu permit de a accepta proiectul de Lege în redacţia prezentată şi denotă despre necesitatea revizuirii acestuia.

Cred că de la început este necesar de a determina conceptul unui asemenea Consiliu Civil, apoi de a purcede la elaborarea şi adoptarea actului normativ ce ar reglementa activitatea acestuia.

Transparency International – Moldova este disponibil de a participa la discutarea acestui subiect, precum şi a proiectului prezentat de lege.