Propun de a reglementa că măsurile de prevenire a spălării banilor (sau spălării produsului infracţiunii) trebuie să includă:

- reglementarea şi controlul activităţii băncilor şi altor instituţii financiare, întreprinderilor nefinanciare şi persoanelor de anumite profesii care prestează servicii de transmitere ori înregistrare de fonduri ori valori cu scopul de a descuraja şi de a descoperi faptele de spălare de bani, activitate bazată pe identificarea clienţilor, beneficiarilor economici, pe înregistrarea operaţiunilor şi pe declararea operaţiunilor suspecte;

- asigurarea cooperării şi schimbului de informaţie dintre autorităţile însărcinate cu lupta împotriva spălării banilor la nivel naţional şi internaţional;

- crearea unui centru naţional de colectare, analiză şi difuzare a informaţiilor privind eventualele operaţiuni de spălare a banilor.

18.  Ţinînd cont de conţinutul art.12 cred că acest articol trebuie să reglementeze adoptarea şi implementarea măsurilor legislative şi administrative compatibile cu obiectivul de prevenire a corupţiei care ar prevedea:

- determinarea criteriilor pentru candidatura şi alegerea la un mandat public electiv;

- asigurarea transparenţei finanţării partidelor politice şi campaniilor electorale.

19.  Propun de a exclude din conţinutul art.13, 14 textul „faptelor de comportament corupţional”. Motivul excluderii vezi mai jos.
20.  Propun de a completa art.13 pînă la alin.a) cu un alineat nou cu următorul conţinut: „a) aplicarea politicilor şi practicilor de prevenire a corupţiei şi, după caz, controlul şi coordonarea activităţilor de aplicare a politicilor şi practicilor de prevenire a corupţiei”.
21. Consider că prevederile art.13 şi 14 din proiectul de lege, de fapt, ignorează faptul că Procuratura este organul care conduce şi efectuează urmărirea penală şi că în cadrul Procuraturii funcţionează Procuratura anticorupţie. În acest sens propun de a completa Capitolul III cu un articol care ar reglementa competenţa procuraturii anticorupţie ca autoritate specializată anticorupţie în cadrul Procuraturii.
22. Propun de a completa Capitolul III din proiectul de lege cu un articol nou cu denumirea „Cooperarea cu organele specializate anticorupţie”. Articolul dat trebuie să reglementeze:

- încurajarea persoanelor să semnaleze organelor specializate anticorupţie săvîrşirea infracţiunilor prevăzute de prezenta lege;

- cooperarea dintre autorităţile publice, inclusiv agenţii publici, şi organele specializate anticorupţie în informarea despre infracţiunile de corupţie ori spălarea a produsului infracţiunii sau furnizarea la cerere a oricărei alte informaţii necesare;

- încurajarea persoanelor care participă sau au participat la săvîrşirea unei infracţiuni să furnizeze autorităţilor competente anticorupţie informaţii utile în scopurile anchetei şi cercetării probelor, să contribuie la lipsirea autorilor infracţiunilor de produsul infracţiunii şi la recuperarea acestui produs;

- posibilitatea, în cazurile corespunzătoare, micşorarea pedepsei de care este pasibil un învinuit care cooperează substanţial la anchetă sau la urmăririle referitoare la o infracţiune prevăzută de lege;

- acordarea de imunitate de urmărire unei persoane care cooperează în mod substanţial la anchetă sau la urmăriri referitor la o infracţiune prevăzută de prezenta lege;

- protecţia acestor persoane care cooperează cu organele competente anticorupţie;

- cooperarea dintre organele specializate anticorupţie şi entităţile sectorului privat, inclusiv financiare, asupra problemelor privind săvîrşirea de infracţiuni prevăzute de prezenta lege.

23. Art.15 din proiectul de lege reglementează „faptele de comportament corupţional” fără a prezenta o definiţie a acestei noţiuni.

Înţelesul „faptelor de comportament corupţional” poate fi dedus din acţiunilor enumerate în acest articol şi care se consideră asemenea fapte.

Examinarea descrierii acţiunilor enumerate denotă că acestea sunt acte de corupţie sau situaţii de conflict de interese. De exemplu, acţiunile descrise la lit.a), g), h) sunt, de fapt, abuzuri de funcţie, la lit.e) – corupţie pasivă, la lit.f) – folosire ilicită de bunuri de către un agent public, la lit.i) – deturnarea de bunuri, la lit.j) – acte de corupţie pasivă şi/sau trafic de influenţă (acţiunea descrisă la lit.j) nu este clară), care reprezintă forme ale corupţiei prevăzute de Convenţiile internaţionale. Situaţiile descrise la lit.b), c), d) sunt situaţii de conflict de interese, care, nefiind soluţionate corespunzător, pot duce la comiterea unor acte de corupţie. Acţiunea de la lit.k) este o încălcare a unei norme a codului de conduită, fără a fi clar natura/gravitatea acestei încălcări.

Deci, pe de o parte, „faptele de comportament corupţional” sunt acte de corupţie, iar pe de altă parte sunt sutiaţii de conflict de interese şi încălcări de o natură necunoscută a Codului de conduită. Prin urmare, din normele art.15 nu este clar ce sunt „fapte de comportament corupţional”, relevîndu-se că împreună sunt incluse acţiuni de corupţie, situaţii de conflict de interese, încălcări ale codului de conduită. Mai mult ca atît, în unele cazuri de „fapte de comportament corupţional” (de exemplu, pentru o simplă încălcare a Codului de conduită, prevăzute în art.22) autorităţile competente sunt în drept să recepţioneze sau să ridice informaţii cu privire la secretul de stat, bancar, comercial sau profesional, ceea ce nu este logic şi care poate fi efectuat numai în cadrul urmăririi penale cu autorizaţia instanţei de judecată.

Menţionez, totodată, că în documentele internaţionale nu este reglementată noţiunea de „fapte de comportament corupţional”.

Din aceste motive consider că normele din art.15 privind faptele de comportament corupţional nu pot fi acceptate.

În conformitate cu acestea propun de a exclude art.15, precum şi textul „faptelor de comportament corupţional” din denumirea şi conţinutul altor articole din proiectul de lege (art.4, 13, 14, 17, 18, 22).

24.  În art.16 al.2 şi 3 din proiectul de lege se reglementează clasificarea catelor/faptelor în „acte de corupţie” şi „acte conexe actelor de corupţie”.

Sunt de părerea că o asemenea clasificare nu poate fi acceptată din următoarele motive:

- nu este clară noţiunea de „acte conexe actelor de corupţie” şi în conformitate cu care criterii se determină că unele acte/fapte sunt conexe actelor de corupţie, iar altele – nu. De exemplu, este bine cunoscut că la comiterea infracţiunilor de crimă organizată (trafic de droguri, de fiinţe umane, arme etc.) frecvent se purcede la acte de corupţie, însă aceste infracţiuni nu se clasifică ca acte conexe actelor de corupţie. Dacă vom merge pe această cale atunci multe din infracţiuni ar putea fi considerate acte conexe actelor de corupţie;

- printre „actele conexe actelor de corupţie” enumerate în art.16 sunt incluse:

·         forme ale corupţiei, de exemplu, abuzul de serviciu (alin.3 lit.a), adică abuzul de funcţie ca una din forme ale corupţiei;

·          sau, din contra, infracţiuni care nu sunt forme ale corupţiei sau nu au legătură cu formele corupţiei, de exemplu, „distrugerea sau deteriorarea bunurilor” (inclusiv prin incendiere);

- o asemenea clasificare nu este prevăzută de documentele internaţionale indicate mai sus.