Vă comunic că în cadrul Transparency International – Moldova am  examinat proiectul de Lege cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei nr.2171 din 08.06.2007 adoptat în I lectură şi publicat pe pagina Internet a Parlamentului Republicii Moldova (www.parlament.md).

La proiectul de lege menţionat înaintez următoarele obiecţii şi propuneri:

1. Art.2 din proiectul de lege reglementează noţiunea de „corupţie”.

În stipulaţia dată este utilizată expresia „persoană cu statut public” care în continuare nu se prezintă înţelesul acesteia.

Noţiunea de corupţie din proiectul de lege prevede că „corupţie” este „orice folosire ilegală de către o persoană cu statut public a funcţiei sale ...”, care ar presupune că este vorba de folosirea ilegală a funcţiei sale numai de către persoanele care deţin funcţii în sectorul public, dar nu şi în sectorul privat.

Este de menţionat că fenomenul corupţiei este răspîndit nu numai în sectorul public, dar şi în cel privat (în special, în cadrul activităţilor economice, financiare sau comerciale), adică primirea/obţinerea „foloaselor materiale sau avantajelor necuvenite” poate avea loc nu numai de către persoanele din sectorul public, dar şi din cel privat.

Se relevă că noţiunea generală a corupţiei în redacţia prezentată nu ţine cont şi, prin urmare, nu acoperă totalitatea formelor cunoscute ale corupţiei, din care rezultă spectrul de acţiuni şi de persoane care se cuprind în fenomenul corupţiei. Pe lîngă faptele de corupţie a persoanelor din sectorul privat, noţiunea de corupţie din proiectul de lege nu acoperă, de exemplu, unele fapte de trafic de influenţă care constă în obţinerea unor foloase necuvenite de către o persoană fizică (care nu deţine nici o funcţie în sectorul public sau privat), dar care abuzează de influenţa (relaţia) sa reală ori presupusă.  

Deci, definiţia prezentată a noţiunii de corupţie este incompletă şi urmează a fi completată şi redactată.

2. A fost arătat că în definiţia prezentată a noţiunii de „corupţie” (art.1) este utilizată expresia „persoană cu statut public”.

Este de menţionat că deja în al.1 al art.4 (Subiecţii actelor de corupţie sau faptelor de comportament corupţional) din proiectul de lege în acelaşi scop este utilizată expresia de „funcţionari publici şi alte persoane cu statut similar” fără a se prezenta înţelesul noţiunilor de „funcţionar public” şi „persoane cu statut similar”, dar prezentîndu-se o enumerare a categoriilor de funcţionari ai sectorului public care conform proiectului de lege sunt subiecţi ai actelor de corupţie şi din care ar rezulta că persoanele care deţin funcţiile enumerate la lit.a), c)-k) sunt „persoane cu statut similar” funcţionarilor publici. Ţinînd cont că în art.4 al.1 lit.b) se reglementează „funcţionarii publici”, ar rezulta că celelalte categorii de persoane enumerate nu sunt funcţionari publici, de exemplu, colaboratorii serviciului fiscal, vamal, CCCEC, afacerilor interne etc. 

Prin urmare, se relevă că în proiectul dat de lege persoanele care deţin funcţii publice în sectorul public sunt numite diferit:

- persoane cu statut public;

- funcţionari publici;

- persoane cu statut similar funcţionarilor publici.

Aceste imperfecţiuni au un impact negativ asupra altor aspecte. De exemplu, în art.5 al.1 lit.b) este prevăzut că una din măsuri de prevenire a corupţiei este reglementarea conduitei funcţionarilor publici, dar nu şi pentru alte categorii de persoane („persoane cu statut public”, „persoane cu statut similar funcţionarilor publici”) sau, de exemplu, art.6 al.2 lit.d) reglementează semnalarea actelor de corupţie numai de către funcţionarii publici, art.11 lit.c) şi 17 al.1 lit.c) reglementează declararea şi controlul veniturilor şi proprietăţii şi, respectiv, răspunderea pentru nerespectarea acestor prevederi, de asemenea, numai de către funcţionarii publici etc., ceea ce trebuie să se răsfrîngă asupra tuturor persoanelor care deţin funcţii publice din sectorul public.

Cred că legislaţia trebuie să excludă asemenea imperfecţiuni, de aceea, în acest scop în lege trebuie să fie utilizată o noţiune generală unică pentru persoanele care deţin funcţii publice şi care ar fi comună şi pentru alte legi, de exemplu, Legea serviciului public, Codul penal şi alte acte normative, şi, ca urmare, s-ar simplifica mult lista categoriilor de persoane prevăzute de art.4 al.1.

În cazul persoanelor care deţin o funcţie publică propun de a utiliza noţiunea de „agent public”, în conformitate cu Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei şi Convenţiei penale cu privire la corupţie, la care Republica Moldova este parte. Acceptarea acestei noţiuni nu exclude posibilitatea clasificării agenţilor publici.

Conform Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei prin “agent public” se înţelege:

(i)                  orice persoană care deţine un mandat legislativ, executiv, administrativ sau judiciar al unui stat parte, care a fost numită ori aleasă, cu titlu permanent sau temporar, care este remunerată ori neremunerată, şi oricare ar fi nivelul său ierarhic;

(ii)                orice persoană care exercită o funcţie publică, inclusiv pentru un organism public sau o întreprindere publică, ori care prestează un serviciu public, aşa cum aceşti termeni sunt definiţi în dreptul intern al statului parte şi aplicaţi în domeniul pertinent al dreptului acestui stat;

(iii)               orice persoană definită ca "agent public" în dreptul intern al unui stat parte.   

Conform Convenţiei penale cu privire la corupţie:

1.       expresia “agent public” este interpretată cu referire la definiţia de “funcţionar”, “funcţionar public”, “primar”, “ministru” sau “judecător” în dreptul naţional al Statului în care persoana în cauză exercită această funcţie şi acea care este folosită în dreptul său penal;

2.       termenul “judecător” care figurează în alineatul sus-menţionat cuprinde membrii procuraturii şi persoanele care exercită funcţii judiciare.

3. Propun de a exclude din denumirea art.4 textul „sau faptelor de comportament corupţional”. Motivul excluderii vezi mai jos.

Art.4 din proiectul de lege reglementează „subiecţii actelor de corupţie sau faptelor de comportament corupţional”.

Este de menţionat că art.4 din proiectul de lege reglementează ca subiecţi ai actelor de corupţie „funcţionarii publici şi alte persoane cu statut similar”. În articolul dat nu se reglementează ca subiecţi ai actelor de corupţie reprezentanţii sectorului privat (persoanele care conduc o entitate a sectorului privat sau care lucrează pentru o astfel de entitate, orice funcţie ar avea), precum şi orice altă persoană fizică (în corespundere cu legislaţia).

Totodată, articolul dat nu reglementează ca subiecţi ai actelor de corupţie agenţii publici străini şi funcţionarii organizaţiilor publice internaţionale în conformitate cu Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei şi Convenţia penală cu privire la corupţie.

De asemenea, art.4 nu reglementează răspunderea persoanelor juridice, care este stipulată de Convenţiile menţionate, dar şi parţial de art.21 din Codul penal.

Prin urmare, ţinînd cont de cele expuse, propun de a completa art.4 cu norme care ar reglementa ca subiecţi ai actelor de corupţie (suplimentar la agenţii publici naţionali) persoanele ce reprezintă sectorul privat, persoanele fizice, agenţii publici străini şi funcţionarii organizaţiilor publice internaţionale, precum şi răspunderea persoanelor juridice.

4. Propun de a completa art.5 pînă la alin.1 cu un alineat nou cu următorul conţinut:

„Prevenirea corupţiei este efectuată prin elaborarea, aplicarea şi promovarea politicilor şi practicilor eficiente şi coordonate care favorizează participarea societăţii şi care reflectă principiile statului de drept, buna gestiune a problemelor politice şi bunurile publice, de integritate, transparenţă şi responsabilitate”.