Vă comunic că la solicitarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr.17/2297 din 29.08.2008 în cadrul Asociaţiei Obşteşti Transparency International – Moldova am examinat proiectul prezentat de Lege privind protecţia avertizorilor şi Nota informativă privind proiectul Legii privind protecţia avertizorilor.

La avizarea proiectului de Lege am ţinut cont de cerinţele Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei şi Convenţiilor europene (civile şi penale) cu privire la corupţie, la care Republica Moldova este parte, precum şi de prevederile Hotărîrii Guvernului nr.32 din 11.01.2007 ce ţine de implementarea Planului Preliminar de Ţară.

În legătură cu examinarea proiectului prezentat de Lege este de menţionat că activitatea anticorupţie este o activitate complexă şi că această activitate poate fi eficientă doar în condiţiile implementării simultane a tuturor măsurilor (mecanismelor) de prevenire şi combatere a corupţiei cu participarea reprezentanţilor celor trei părţi ale societăţii (sectorului public, sectorului privat, sectorului neguvernamental).

În cercul măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei un rol deosebit îl joacă, de asemenea, implementarea măsurii/mecanismului de semnalare a actelor de corupţie sau a faptelor susceptibile de a fi considerate asemenea infracţiuni, precum şi altor încălcări de legislaţie atît de către agenţii publici, faptele despre care au luat cunoştinţă în exerciţiul funcţiilor lor, cît şi de către reprezentanţii sectorului privat şi sectorului neguvernamental, inclusiv sub acoperirea anonimatului.

În acest sens este necesară implementarea unei asemenea măsuri/mecanism de semnalare şi de protecţie a persoanelor care semnalează autorităţilor competente, de bună-credinţă şi în baza unor presupuneri rezonabile, orice fapt privind infracţiunile de corupţie şi altor infracţiuni legate de acestea. Implementarea acestor măsuri este stipulată, direct sau indirect, de art.8, 13, 33 şi 39 din Convenţia ONU împotriva corupţiei, art.9 din Convenţia civilă privind corupţia şi art.22 din Convenţia penală cu privire la corupţie.

Măsuri similare (privind elaborarea mecanismului de încurajare şi protecţie a informatorilor sau privind elaborarea/perfecţionarea sistemelor de sesizare a actelor de corupţie) sunt prevăzute şi în Planul Preliminar de Ţară, măsuri care urmează a fi implementate în domeniul ocrotirii sănătăţii, în organele afacerilor interne şi în cadrul CCCEC.

În acest context se salută iniţiativa CCCEC de elaborare şi adoptare a Legii privind protecţia avertizorilor care are drept scop implementarea mecanismului de semnalare şi de protecţie a persoanelor care semnalează autorităţilor competente fapte privind infracţiunile de corupţie şi alte infracţiuni legate de acestea, precum şi altor încălcări de legislaţie care ţin de prevenirea şi combaterea corupţiei.

În rezultatul examinării proiectului prezentat de lege înaintez următoarele obiecţii şi propuneri:

1. Stipulaţia din art.1 din proiect (Scopul legii) este incompletă.

Este de menţionat că scopul legii este prezentat mai deplin în „Nota informativă privind proiectul Legii privind protecţia avertizorilor”, în conformitate cu care legea dată „are drept scop încurajarea şi protecţia persoanelor ce avertizează benevol, în interesul public, organele abilitate, despre presupusele încălcări ale legislaţiei, manifestate prin infracţiuni de corupţie şi conexe acestora, infracţiuni economice, fiscale, precum şi alte încălcări comise în sectorul public şi privat”, precum şi că „finalităţile urmărite ... sunt: implicarea activă a societăţii în semnalarea cazurilor de corupţie, protecţia avertizorilor, reducerea actelor de corupţie, infracţiunilor economice şi fiscale şi instituirea unei culturi de intoleranţă a fenomenului corupţiei în societate”.

În conformitate cu cele expuse propun de a modifica şi completa norma din art.1 privind scopul legii.

2. Art.2 din proiectul de lege prevede într-un singur alineat atît „obiectul”, cît şi „sfera de aplicare” a legii.

Din conţinutul art.2 constatăm că norma privind obiectul legii este incompletă. Conform acestui articol rezultă că prezenta lege reglementează doar „măsurile privind protecţia persoanelor care avertizează ...”.

Este de menţionat că proiectul prezentat reglementează nu numai măsurile privind protecţia persoanelor care avertizează, dar şi procedura de avertizare şi stimularea avertizorilor.

În conformitate cu acestea rezultă că norma privind obiectul legii urmează a fi completată.

Ceea ce ţine de „sfera de aplicare” a legii, cred că norma respectivă din art.2 urmează a fi prezentată într-un articol sau alineat separat, în care s-ar stipula clar în privinţa căror persoane, autorităţi/instituţii se aplică prevederile legii şi referitor la ce fel de încălcări de legislaţie.

Din art.2 din proiect rezultă că „sfera de aplicare” a legii se extinde asupra sectorului public şi privat şi că legea dată cuprinde „încălcările legislaţiei, manifestate prin infracţiuni de corupţie şi conexe acestora, infracţiuni economice, fiscale, încălcarea normelor deontologice, precum şi alte încălcări comise în sectorul public şi privat, ce constituie o ameninţare la adresa sănătăţii sau securităţii publice şi individuale”.

În această normă propun de a substitui textul „infracţiuni de corupţie” cu textul „acte de corupţie”. Aceasta este legată de faptul că unele forme ale corupţiei (de exemplu, protecţionismul) de legislaţia Republicii Moldova (Codul cu privire la contravenţiile administrative) sunt recunoscute ca contravenţii şi noţiunea „acte de corupţie” acoperă atît infracţiunile de corupţie, cît şi contravenţiile.

Este necesar de menţionat că în art.2 nu este clară norma „precum şi alte încălcări comise în sectorul public şi privat, ce constituie o ameninţare la adresa sănătăţii sau securităţii publice şi individuale”.

La direct norma dată ar presupune că aici sunt incluse toate tipurile de încălcări ale legislaţiei prevăzute de Codul cu privire la contravenţiile administrative şi de Codul penal. În aşa caz norma dată ar fi în disconcordanţă cu alte articole din proiect, inclusiv cu scopul legii, ceea ce ar impune modificarea şi completarea acestora.

Presupunem că prin această normă autorul proiectului de lege subînţelege doar încălcările de legislaţie, care au legătură cu fenomenul corupţiei. Dacă e aşa, atunci cred că ar fi mai corect de a exclude din art.2 textul „precum şi alte încălcări comise ... ce constituie o ameninţare la adresa sănătăţii sau securităţii publice şi individuale” şi de a enumera în continuare tipurile concrete ale încălcărilor de legislaţie ce ţin, în special,  de prevenirea corupţiei. Aceste (alte) tipuri de încălcări ar putea fi:

- încălcările normelor privind conflictul de interese;

- infracţiunile de fals;

- încălcarea normelor privind accesul la informaţie şi transparenţa decizională;

- încălcarea normelor privind achiziţiile publice şi gestiunea finanţelor publice;

- încălcarea normelor privind declararea veniturilor, a proprietăţii şi controlul acestor declaraţii;

- neglijenţa în serviciu;

- încălcarea normelor şi principiilor de recrutare, selectare, promovare, retrogradare, eliberare din funcţie, pensionare a funcţionarilor publici;

- partizanatul politic la exercitarea funcţiei publice, cu excepţia persoanelor care deţin un mandat public electiv;

- încălcarea normelor privind finanţarea partidelor politice şi campaniilor electorale;

- încălcarea normelor de administrare publică;

- încălcarea normelor ce ţin de procesul de luare a deciziilor oficiale; emiterea de acte administrative care servesc interese de grup sau clientelare. 

Propunerea dată confirmă încă o dată că norma privind „sfera de aplicare” a legii necesită a fi prezentată într-un articol sau alineat separat.