- controlul efectuat de către SIS asupra asigurării apărării secretului de stat în autorităţile publice (controlul interdepartamental) şi în cadrul altor persoane juridice (art.5 al.5 lit.d);

- coordonarea cu SIS a propunerii de transmitere a informaţiilor atribuite la secret de stat altor state sau organizaţiilor internaţionale prezentate de către autoritatea publică Comisiei interdepartamentale (art.21 al.1);

- de rînd cu SIS şi alte autorităţi publice, Comisia interdepartamentală este unul din organele care exercită protecţia secretului de stat (art.22 al.1).

Cred că legea dată ar trebui să reglementeze clar un organ independent de supraveghere a acestui domeniu de activitate. Acest organ ar putea fi „Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat” menţionată în proiect. Această Comisie ar putea supraveghea implementarea şi respectarea legislaţiei privind secretul de stat de către instituţii/organizaţii (inclusiv de către SIS), care presupune controlul asupra implementării şi aplicării eficiente a legislaţiei. Prin lege Comisia dată ar putea fi împuternicită, de asemenea, să elaboreze politici în acest domeniu, să revizuiască deciziile instituţiilor/organizaţiilor publice, să examineze reclamaţii şi contestaţii şi să adopte decizii pe marginea acestora, să acorde asistenţă instituţiilor/organizaţiilor publice (de exemplu, educaţie, instruiri în domeniul securităţii), să acumuleze şi să analizeze datele statistice şi rezultatele activităţii instituţiilor/organizaţiilor publice în domeniul protecţiei secretului de stat. Prin lege ar trebui să fie reglementate de către cine este creată Comisia, care este componenţa, care sunt drepturile şi obligaţiile acestei Comisii ce ţin de implementarea legislaţiei privind secretul de stat pentru a asigura îndeplinirea atribuţiilor sale. De asemenea, urmează a fi stipulată că Comisia interdepartamentală va prezenta în faţa Parlamentului raportul privind rezultatele supravegherii cu relevarea problemelor apărute şi înaintarea propunerilor respective.

În conformitate cu cele expuse propun de a efectua modificările şi de a completa proiectul de lege cu normele respective ce ţin de organul independent de supraveghere a implementării şi respectării legislaţiei cu privire la informaţiile secrete.

3. Art.7 din proiectul de lege reglementează „informaţiile atribuite la secret de stat”. Printre informaţiile clasificate ca „informaţii atribuite la secret de stat” sunt incluse informaţii, în privinţa căror este îndoielnică necesitatea clasificării ca secret de stat a tuturor acestor informaţii sau a unei părţi din informaţii din domeniul respectiv. De exemplu, cred că nu ar trebui clasificată ca secret de stat sau ar putea fi clasificate asemenea doar parţial (adică doar unele informaţii divulgarea căror în condiţiile prestabilite dăunează securităţii naţionale) informaţiile privind:

- „planurile şi potenţialul de mobilizare a economiei naţionale, rezervele şi volumul livrărilor de materie primă şi materiale strategice, datele generalizate despre nomenclatura şi nivelurile de stocuri, volumul livrărilor, alocării, depunerii, împrospătării, amplasarea şi volumul real al rezervelor materiale de stat” (art.7 al.1 p.2 lit.a);

- „ ... finanţarea ... pentru asigurarea necesităţilor de apărare şi securităţii statului” (art.7 al.1 p.2 lit.c);

- „planurile, volumul şi alte caracteristici importante ale extragerii, producerii şi realizării unor tipuri strategice de materie primă şi producţie” (art.7 al.1 p.2 lit.d);

- „operaţiunile ce ţin de confecţionarea semnelor băneşti şi titlurilor de valoare de stat, ..., emiterea, schimbul şi retragerea lor din circulaţie, alte măsuri speciale din activitatea financiară a statului” (art.7 al.1 p.2 lit.e);

- „ ... finanţarea ... şi rezultatele activităţii de informaţii, de contrainformaţii şi operative de investigaţii” (art.7 al.1 p.4 lit.a);

- „paza frontierei de stat a Republicii Moldova” (art.7 al.1 p.4 lit.c);

- „ ... finanţarea ... asigurării securităţii persoanelor beneficiare de protecţie de stat, precum şi pazei sediilor de lucru şi reşedinţelor acestora” (art.7 al.1 p.4 lit.d);

- „sistemele de telecomunicaţii guvernamentale şi alte tipuri de reţele de telecomunicaţii electronice destinate necesităţilor autorităţilor publice ...” (art.7 al.1 p.4 lit.e);

- „organizarea regimului secret în autorităţile publice şi în cadrul altor persoane juridice, ... alte măsuri în domeniul protecţiei secretului de stat” (art.7 al.1 p.4 lit.i);

- „conţinutul extraselor, comentariilor, proiectelor, părţilor acestora, oricăror altor acte de uz intern ale autorităţilor publice, divulgarea cărora ar putea conduce la divulgarea informaţiilor atribuite la secret de stat” (art.7 al.1 p.5 lit.a) etc.

În unele cazuri sunt utilizate expresii neclare sau neconcrete (de exemplu, în art.7 al.2 lit.e) „ ... alte măsuri speciale din activitatea financiară a statului”) sub care pot fi incluse informaţii privind orice activitate financiară a statului, ceea ce nu este corect şi nu pot fi acceptate asemenea formulări.

Prin urmare, se observă că lista informaţiilor care sunt clasificate ca secret de stat este mai largă decît ar trebui să fie prevăzut în condiţiile unui stat democratic.

Este cunoscut că clasificarea excesivă a informaţiilor la secret de stat împiedică instituţiile/organizaţiile guvernamentale să înveţe lecţii importante, sporesc costurile financiare ale guvernului pentru crearea şi protejarea informaţiei clasificate ca secrete şi, totodată, limitează nejustificat dreptul de acces la informaţie de interes public, contribuie la sporirea nivelului corupţiei şi astfel se subminează încrederea publicului în organele guvernamentale.