Vă comunic că la iniţiativa Centrului Acces-info în cadrul Asociaţiei Obşteşti Transparency International – Moldova am examinat proiectul de Lege cu privire la secretul de stat.

La examinarea proiectului de lege am ţinut cont de prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale[1], în special de art.10 (Libertatea de exprimare), în conformitate cu care:

1. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică statele să supună societăţile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.

2. Executarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrîngeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

De asemenea, am ţinut cont de cerinţele Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, în conformitate cu care se cere elaborarea şi aplicarea politicilor de prevenire a corupţiei eficiente şi coordonate care reflectă principiile statului de drept, buna gestiune a problemelor politice şi bunurilor publice, de integritate, transparenţă şi responsabilitate. Convenţia dată stipulează participarea societăţii la prevenirea corupţiei şi la lupta împotriva acestui fenomen care urmează a fi consolidată inclusiv prin implementarea măsurii privind respectarea, promovarea şi protejarea libertăţii de cercetare, primire, publicare şi difuzare a informaţiilor privind corupţia şi că această libertate poate fi supusă la anumite restricţii, care trebuie să fie prevăzute de lege şi necesare: i) respectului drepturilor sau reputaţiei altuia; ii) protecţiei, securităţii naţionale sau a ordinii publice ori a sănătăţii sau moralei publice.

În conformitate cu prevederile Convenţiilor menţionate rezultă că legislaţia (în cazul dat proiectul de lege supus examinării) trebuie să prevadă norme caracteristice pentru o societate liberă şi democratică care ar asigura un echilibru adecvat/balansat între libertatea de a primi sau de a comunica informaţii, pe de o parte, şi necesitatea de a impune restrîngeri şi condiţii pentru asigurarea securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, siguranţei publice, apărării ordinii publice, prevenirii infracţiunilor, protecţiei sănătăţii sau moralei publice, reputaţiei sau drepturilor altora, pe de altă parte.

În rezultatul examinării proiectului prezentat de Lege înaintez următoarele obiecţii şi propuneri:

1. Art.4 alin.1 şi 2 din proiectul de lege reglementează componentele sistemului naţional de protecţie a secretului de stat. Printre componentele acestui sistem nu este inclusă clasificarea sau atribuirea informaţiilor la secret de stat, cu atît mai mult că în continuare acestui domeniu este dedicat un compartiment aparte.  Clasificarea sau atribuirea informaţiilor la secret de stat ar putea include: stabilirea criteriilor de clasificare, determinarea şi relevarea informaţiilor respective care urmează a fi clasificate ca secret de stat, organele cu drept de clasificare/atribuire, nomenclatorul informaţiilor secrete de stat, evidenţa secretelor de stat.

De asemenea, printre componentele sistemului menţionat nu este inclusă de-clasificarea informaţiilor sau documentelor.

În legătură cu aceasta art.4 al.3 (care stipulează destinaţia sistemului) nu stipulează că sistemul trebuie să asigure:

- clasificarea/atribuirea corectă a informaţiilor la secret de stat;

- evaluarea periodică şi de-clasificarea informaţiilor/documentelor.  

Propun de a completa prevederile art.4 din proiect cu componentele menţionate ale sistemului.

2. În diverse articole a proiectului de lege (art.5, 10, 13, 17, 18, 21, 22, 28, 33) sunt prevăzute norme ce ţin de „Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat”. Totodată, art.5, care reglementează atribuţiile autorităţilor publice în domeniul protecţiei secretului de stat, nu  reglementează Comisia interdepartamentală menţionată şi atribuţiile acesteia.

Rezultînd din proiectul de lege, nu este pe deplin clar ce organ este „Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat”, pentru ce se înfiinţează, de către cine este înfiinţat, care este locul ei, atribuţiile depline, drepturile şi obligaţiile acesteia, cum este asigurată independenţa Comisiei etc. Astfel, conform art.22 al.2 Comisia interdepartamentală este un organ colegial, care coordonează activitatea autorităţilor publice în domeniul protecţiei secretului de stat.

De asemenea, în proiectul de lege se urmăreşte o tendinţă de dublare a competenţelor specifice acestui organ şi a Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), adică unele atribuţii sunt exercitate atît de Comisia interdepartamentală, cît şi de către SIS, de exemplu, elaborarea proiectelor de acte normative în domeniul protecţiei secretului de stat (art.5 al.5),  înregistrarea nomenclatoarelor detaliate de informaţii care urmează a fi secretizate (art.10 al.4).

În unele norme se relevă diminuarea rolului şi locului Comisiei interdepartamentale sau substituirea exercitării unor atribuţii caracteristice acesteia de către SIS. De exemplu,

- aprobarea de către autorităţile publice centrale şi locale, în colaborare cu SIS, a nomenclatoarelor detaliate de informaţii care urmează a fi secretizate şi nomenclatoarele funcţiilor colaboratorilor cărora urmează să li se perfecteze dreptul de acces la secret de stat (art.5 al.4 lit.c);