7. În conformitate cu p.4 lit.f) Comisia Principală de Etică „examinează şi soluţionează conflictele de interese în cazul judecătorilor, cu informarea ulterioară a Consiliului Superior al Magistraturii”.

Consider că norma dată nu poate fi acceptată şi necesită a fi exclusă din proiectul de Regulament din motivul că conflictele de interese ale judecătorilor pot şi urmează a fi rezolvate de către conducătorii instanţelor de judecată în care activează judecătorii, iar în privinţa conducătorilor instanţelor de judecată conflictele de interese urmează a fi rezolvate de către conducerea Consiliului Superior al Magistraturii ca organ de autoadministrare judecătorească.

Mai mult, implicarea (directă şi permanentă) a Comisiei Principale de Etică în rezolvarea situaţiilor de conflict de interese în cadrul sistemului judiciar la un moment dat ar putea fi interpretată ca o imixtiune în activitatea sistemului judiciar sau ca o limitare a independenţei judecătorului şi instanţei. De exemplu, în cazul în care unui judecător i-a fost transmisă o cauză pentru judecare, iar persoanele pe această cauză sunt în relaţie de rudenie cu judecătorul, apare o situaţie de conflict de interese care urmează a fi rezolvată. Situaţia de conflict de interese se identifică prin declararea de către judecător a interesului personal (adică a relaţiei de rudenie). Rezolvarea conflictului de interese poate şi urmează a fi efectuată de către preşedintele instanţei de judecată prin aplicarea opţiunii stabilite de legislaţie – recuzarea. Astfel, nu se cere implicarea directă a Comisiei Principale de Etică. Este o altă situaţie cînd apare un conflict de interese, care nu a fost identificat sau, fiind identificat, nu a fost rezolvat în modul stabilit de legislaţie. În baza unei reclamaţii sau a unei contestaţii Comisia Principală de Etică ar putea să se implice în examinarea cazului respectiv.

În acest context, urmează a fi exclusă şi norma prevăzută în p.22 din proiectul de Regulament.

8. Conform p.5 şi 6 din proiectul de Regulament Comisia Principală de Etică este compusă din 5 membri „numiţi în funcţie de către Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului. Doi din membrii Comisiei se vor numi în funcţie dintre candidaţii propuşi de fracţiunile parlamentare”. Din aceste norme se observă că numărul de membri în Comisia Principală de Etică ca reprezentanţi din partea legislativului, executivului şi judiciarului este diferit, ceea ce nu este corect.

Cred că numărul reprezentanţilor din partea legislativului, executivului şi judiciarului ar trebui să fie egal, de accea, propun de a reglementa ca Comisia să fie alcătuită din 9 membri, numiţi de către Parlament, şi ca în componenţa Comisiei să fie incluşi cîte 3 reprezentanţi, propuşi sau desemnaţi respectiv de către Parlament, Guvern şi Consiliul Superior al Magistraturii. 

9. Propun de a reglementa în p.8 al proiectului de Regulament că Preşedintele Comisiei Principale de Etică este ales din rîndurile membrilor Comisiei pe un termen de 1 an cu rotaţia acestuia şi alegea ulterioară în funcţia de Preşedinte a Comisiei a reprezentantului din partea altei ramuri ale puterii, care nu a deţinut acest mandat.
10. În normele din p.4, 14, 15, 16, 17, 18 a proiectului de Regulament se pune accentul pe „controlul veridicităţii informaţiilor din declaraţiile de interese personale”, din care rezultă că scopul Comisiei este de a controla veridicitatea informaţiilor din declaraţii. Mai mult, s-ar subînţelege că prin prezentarea declaraţiei de interes personal se relevă careva încălcări ale legislaţiei.

Este de menţionat că în normele menţionate nu se ţine cont că depunerea declaraţiilor de interes personal are scopul de a identifica interesele personale care intră sau pot intra în conflict cu datoria faţă de public şi că în cazul în care nu identifică situaţiile de conflict de interese funcţionarul respectiv trebuie să poarte răspundere în conformitate cu legislaţia.

De asemenea, este de menţionat că în foarte multe cazuri nu este posibil sau nu este atît de simplu de verificat „veridicitatea informaţiilor din declaraţiile de interes personal”. De exemplu, cum ar putea fi verificate veridicitatea intereselor personale care ţin de intenţiile funcţionarului, necesităţile acestuia, preferinţele, obligaţiunile, relaţiile cu unele categorii de persoane etc.

În conformitate cu cele expuse normele din p.4, 14, 15, 16, 17 şi 18 urmează a fi modificate, redactate.

11. Nulitatea actelor emise/adoptate, încheiate este reglementată de art.12 din Legea cu privire la conflictul de interese, de aceea, propun de a exclude norma prevăzută în p.24 din proiectul de Regulament.
12. Propun de a completa p.26 din proiectul de Regulament cu următoarele activităţi de control a instituţiilor sau organizaţiilor publice efectuate de către Comisia Principală de Etică şi care ţin de conflictul de interese:

- promovarea corectitudinii în instituţiile/organizaţiile publice;

- implementarea metodelor eficiente pentru identificarea riscurilor şi soluţionarea conflictelor apărute;

- identificarea riscurilor legate de corectitudinea instituţiilor/organizaţiilor publice şi funcţionarilor din cadrul acestora;

- interzicerea formelor inacceptabile de conflict de interese;

- informarea funcţionarilor din cadrul instituţiilor sau organizaţiilor publice cu privire la situatiile de conflict de interese;

- tratarea corespunzatoare a situaţiilor de conflict de interese, în special implementarea deplină a principiilor: slujirea interesului public, susţinerea transparenţei şi controlului exercitat de către public, promovarea responsabilităţii individuale şi a exemplului personal, promovarea unei culturi organizaţionale care să fie intolerantă faţă de conflictul de interese;

- asigurarea procedurilor efective pentru identificarea, declararea, rezolvarea şi promovarea soluţiei adecvate pentru situaţiile de conflict de interese;

- implementarea metodelor de administrare, inclusiv a mecanismelor de răspundere şi sancţiuni, pentru asigurarea responsabilităţii personale ale funcţionarilor pentru respectarea legislaţiei.