privind raportul asupra administrării fiscale efectuate de către Serviciul Vamal şi reviziei financiare la aparatul central al Serviciului Vamal şi la unele organe vamale teritoriale pe perioada anilor 2005-2006 (Monitorul Oficial nr.107-111 din 27.07.2007, art.21)

    Acţiunile de control s-au efectuat conform Programului activităţii de control a Curţii de Conturi pe anii 2006-2007 la aparatul central al Serviciului Vamal şi la 8 birouri vamale (în continuare - BV).
    Obiectivul controlului a constat în stabilirea gradului de regularitate a îndeplinirii de către organele vamale a funcţiilor prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.1149-XIV din 20.07.2000² (cu modificările ulterioare; în continuare – Codul vamal), Codul fiscal, adoptat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997³ (cu modificările ulterioare; în continuare – Codul fiscal) şi de Regulamentele interne pentru asigurarea eficace a administrării fiscale în vederea acumulării impozitelor, taxelor şi altor plăţi vamale obligatorii, administrării restanţelor, facilităţilor fiscale etc., precum şi pentru utilizarea eficientă şi conform destinaţiei a resurselor bugetare la întreţinerea lor. Controlul a utilizat unele elemente ale auditului performanţei, ce se definesc prin  metode şi procedee de acumulare a probelor (analiza şi sinteza rezultatelor obţinute în urma examinării eşantioanelor; interviuri; chestionare anonime etc.), precum şi prin evaluări ale rezultatelor obţinute sub aspectul economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.
____________________________
2 M.O., 2000, nr.160-162, art.1201.
3 Republicat în ediţia specială a M.O. din 08.02.2007.

Potrivit Codului vamal şi Regulamentului Serviciului Vamal, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.547 din 07.06.2005 „Cu privire la aprobarea structurii, efectivului-limită şi Regulamentului Serviciului Vamal”⁴ (cu modificările ulterioare, abrogat din 12.01.2007), Serviciul Vamal este autoritatea centrală de specialitate care exercită conducerea efectivă a activităţii vamale.
_________________________
4 M.O., 2005, nr.80-82, art.569.

    Atribuţiile de bază ale organelor vamale sînt: asigurarea respectării legislaţiei vamale; administrarea fiscală în vederea acumulării veniturilor la buget, apărarea intereselor economice ale statului; contribuţia, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului; elaborarea şi întreprinderea măsurilor de combatere a fraudelor vamale şi infracţiunilor din domeniul activităţii vamale etc.
    Examinînd rezultatele controlului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, în temeiul art.27 şi art.29 din Legea  nr.312-XIII din 08.12.1994 „Privind Curtea de Conturi”, Curtea de Conturi

hotărăşte:

    1. Se aprobă Raportul asupra administrării fiscale efectuate de către Serviciul Vamal şi reviziei financiare la aparatul central al Serviciului Vamal şi la unele organe vamale teritoriale pe perioada anilor 2005-2006 conform anexei, care este parte componentă a prezentei hotărîri.
    2. Se recomandă Serviciului Vamal să elaboreze un program de măsuri menite să rezolve problemele identificate, cum ar fi:
   2.1. perfecţionarea legislaţiei vamale, în scopul racordării ei la standardele comunitare şi la cele internaţionale, în special a segmentului ce ţine de metodele de apreciere a valorii în vamă;
    2.2. stabilirea clară a procedurilor de vămuire la tranzacţiile externe în vederea excluderii  riscurilor aferente regimurilor vamale cu impact economic;
  2.3. înaintarea şi promovarea în Guvern a propunerilor cu privire la introducerea taxelor vamale excepţionale (de savgardare), aplicabile la tranzacţiile efectuate prin zone off-shore, zone economice libere, antrepozite vamale, precum şi la mărfurile importate din ţările cu risc sporit; 
    2.4. analiza eficienţei acordării scutirilor la plăţile vamale şi, în caz de necesitate, înaintarea propunerilor pentru modificarea legislaţiei în vigoare;
  2.5. minimizarea restanţelor prin utilizarea oportunităţilor Contului Unic de venituri, sistemului informaţional ASYCUDA World, precum şi a metodelor de stingere a obligaţiei prin executare silită. Înaintarea propunerilor concrete de soluţionare a problemei ce vizează restanţele istorice;
   2.6. dezvoltarea sistemului informaţional ASYCUDA World prin implementarea unor module noi. Implementarea politicii de securitate IT în vederea diminuării gradului de vulnerabilitate a sistemului;
   2.7. asigurarea unui interval de timp suficient care ar permite specialiştilor IT să realizeze atît testarea corespunzătoare a aplicaţiilor, cît şi actualizarea documentaţiei şi instruirea utilizatorilor, în situaţia apariţiei unor modificări legislative cu impact asupra aplicaţiilor informatice;
  2.8. elaborarea unui set optimal de indicatori de performanţă măsurabili, care ar permite aprecierea eficienţei şi eficacităţii sistemului vamal, managementului administrării fiscale de către organele vamale, precum şi a managementului finanţelor publice utilizate pentru întreţinerea Serviciului Vamal;
  2.9. autoevaluarea sistemului de control intern existent şi documentarea adecvată a acestuia;  dezvoltarea continuă a controlului intern şi auditului intern.
    3. Se ia act că pe parcursul controlului:
    3.1. plăţile vamale calculate, conform actelor constatatoare, de BV Leuşeni în sumă de 34,9 mii lei au fost introduse în fişele personale ale agenţilor economici;
    3.2. de către Serviciul Vamal a fost autorizată casarea fondurilor fixe ale BV Leuşeni cu valoarea reziduală de 169,2 mii lei;
    3.3. drepturile vamale în sumă de 2,2 mii lei calculate firmei „Patalan Grup” S.R.L.  au fost înregistrate în evidenţa BV Ungheni la 31.01.2007;
    3.4. în casa BV Nord s-au încasat cheltuielile de deplasare achitate neregulamentar în sumă de 2,3 mii lei;
    3.5. BV Chişinău a înaintat cerinţe concrete faţă de deţinătorul de antrepozit vamal  S.R.L. „Best Trade” privind lichidarea neajunsurilor depistate de control, stabilindu-i termene concrete de executare;
     3.6. Serviciul Vamal, prin Ordinul nr.107-O din 29.03.2007, a corectat tipul de antrepozit, stipulat greşit în autorizaţia S.R.L. „Prodsilcom”;
     3.7. au fost marcate regulamentar intrările şi teritoriul aferent la 10 antrepozite vamale din raza de acţiune a BV mun.Chişinău; 
    3.8. contabilitatea aparatului central al Serviciului Vamal a corectat reflectarea operaţiunilor contabile ce ţin de plata indemnizaţiilor personalului misiunilor diplomatice şi celor speciale aflate peste hotarele republicii, începînd cu  trimestrul I al anului 2007;
     3.9. prin Ordinul nr. 443-O din 28.11.2006, conducerea Serviciului Vamal a întreprins măsuri de eficientizare şi reducere a cheltuielilor bugetare prevăzute pentru convorbiri telefonice;
    3.10. materialele pe BV Briceni privind încălcările legislaţiei la introducerea şi scoaterea mijloacelor de transport auto pe/din teritoriul Republicii Moldova au fost remise Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei,  pentru examinare după competenţă;
    3.11. propunerile Serviciului Vamal în vederea completării Regulamentului „Privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova”, aprobat prin hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei din 13.01.1994⁵, au fost coordonate şi acceptate de Banca Naţională a Moldovei, fapt ce va permite realizarea prevederilor Codului vamal privind încasarea garanţiei în valută străină;
_______________________
5 Republicat în M.O., 2003, nr.56-58, art.75.

    3.12. S.R.L. „Glorinal” a achitat drepturile de import în sumă de 546,6 mii lei.
    4. Se informează Guvernul Republicii Moldova despre rezultatele controlului şi se propune:
    4.1. să stabilească termenul maxim de prelungire a perioadei de aflare a mărfurilor în regim de admitere temporară şi export temporar, precum şi să definească noţiunea de „cazuri excepţionale, temeinic justificate”;
    4.2. să elaboreze modul de trecere în posesia statului a unităţilor de transport cu termenul de exploatare ce depăşeşte limitele stabilite, lăsate fără supraveghere la birourile vamale de frontieră; 
    4.3. să reglementeze statutul mărfurilor aflate în stoc în zona liberă,  la momentul excluderii agentului economic din lista rezidenţilor zonei libere;
   4.4. să asigure determinarea clară a poziţiilor tarifare ale mărfurilor ce se scutesc de plata drepturilor de import, prin indicarea poziţiei tarifare complete.
    5. Despre întreprinderea măsurilor în vederea executării recomandărilor expuse în pct.2 al prezentei hotărîri, Serviciul Vamal va informa Curtea de Conturi cu regularitate, o dată în semestru, iar despre lichidarea neregulilor stabilite de control  la utilizarea eficientă şi conform destinaţiei a resurselor bugetare pentru întreţinerea sistemului - în termen de 3 luni.
    6. Prezenta hotărîre se aduce la cunoştinţă Preşedintelui Republicii Moldova şi Parlamentului.   
    7. Hotărîrea poate fi atacată în modul stabilit de legislaţie şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.6 alin.(3) din Legea privind Curtea de Conturi.

PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI                                  Ala POPESCU

Nr. 28. Chişinău, 18 mai 2007.

            Aprobat
prin Hotărîrea Curţii de Conturi
nr. 28  din 18 mai 2007

R A P O R T
asupra administrării fiscale efectuate de către Serviciul Vamal şi reviziei financiare l
a aparatul central al Serviciului Vamal şi la unele organe vamale teritoriale pe perioada anilor 2005-2006

ADMINISTRAREA FISCALĂDE CĂTRE SERVICIUL VAMAL
SUMAR EXECUTIV

    I. Activitatea vamală în Republica Moldova este desfăşurată de organele vamale,  care constituie un sistem unic, format din Serviciul Vamal, birouri vamale şi posturi vamale. Serviciul Vamal (autoritate centrală de specialitate), membru al Organizaţiei Mondiale a Vămilor este  organ de drept cu funcţii ce-i revin conform Codului vamal, Codului fiscal, Codului penal şi altor acte legislative ale Republicii Moldova.
    Atribuţiile de bază ale organelor vamale sînt: participarea la elaborarea politicii vamale a statului şi promovarea acesteia;  asigurarea respectării legislaţiei vamale; administrarea fiscală în vederea acumulării veniturilor la buget, apărarea intereselor economice ale statului; contribuţia, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului; elaborarea şi întreprinderea măsurilor de combatere a fraudelor vamale şi infracţiunilor din domeniul activităţii vamale etc. 
    Pentru realizarea celor menţionate, organele vamale  trebuie:
   · să se asigure că dispun de un sistem informaţional modern, care garantează securitatea fizică şi logică a informaţiilor şi sistemelor gestionate, precum  şi de  date corecte cu privire la operaţiunile de import/export, efectuate de către persoane fizice şi juridice;
    · să asigure colectarea veniturilor vamale în mod regulat conform sarcinii anuale;
    · să-şi sporească impactul, axîndu-şi atenţia asupra reducerii cazurilor de încălcare a legislaţiei vamale;
    · să conlucreze cu alte organe de drept din ţară şi de peste hotare  în vederea consolidării eforturilor în lupta cu contrabanda, fraudele vamale etc.
    II. Pe parcursul ultimilor ani de activitate, de către Serviciul Vamal au fost realizaţi paşi concreţi spre asigurarea transparenţei şi începerea dialogului cu contribuabilii în vederea unei mai bune administrări fiscale. În acest sens, în anul 2005, avînd la bază experienţa Organizaţiei Mondiale a Vămilor, a fost elaborat şi adoptat Codul de Etică a colaboratorului vamal. Începînd cu 1 august 2005, Serviciul Vamal a implementat sistemul informaţional integrat de înregistrare a tranzacţiilor vamale – ASYCUDA World, iar din 1 ianuarie 2006  evidenţa veniturilor încasate se asigură prin  contul trezorerial de venituri „Drepturile de import-export achitate în avans”, denumit - Contul Unic.
    III. În cadrul controlului efectuat la Serviciul Vamal şi la 8 birouri vamale s-au constatat următoarele:
    Contextul în care Serviciul Vamal a desfăşurat activitatea de administrare fiscală în anii 2005-2006 a fost determinat de o politică fiscală şi vamală elaborată în baza Cadrului de cheltuieli pe termen mediu cu adoptarea, de regulă, a modificărilor la legislaţia vamală şi fiscală cu cel puţin jumătate de an pînă la punerea lor în aplicare. Unul din scopurile acestor modificări constă în crearea mediului favorabil şi previzibil pentru dezvoltarea comerţului exterior, care constituie factorul decisiv al creşterii încasărilor la impozitele şi taxele administrate de Serviciul Vamal, precum şi în determinarea clară a facilităţilor fiscale şi a cotelor de impozite şi taxe aferente tranzacţiilor vamale. 
    1. Evoluţia comerţului exterior în perioada anilor 2005-2006 se caracterizează astfel:
    a) În anul 2006 comerţul exterior a atins suma de 3744,8 mil.dolari SUA, depăşind indicii perioadelor similare ale anilor 2004 şi 2005 cu 36,0% şi, respectiv, 10,7% (1.1.).
    b) Soldul negativ al balanţei comerciale a depăşit 1,6 mild.dolari SUA.(1.2.-1.3.). În anul 2006  exporturile s-au micşorat cu 3,6%, faţă de cele ale anului 2005, iar importurile au crescut cu 17,5%. În comparaţie cu anul 2005, deficitul balanţei comerciale s-a majorat cu 36,7%, înregistrînd volumul de  1641,6 mil.dolari SUA.¹
________________________________
1  Sursă: Biroul Naţional de Statistică.

    2. Urmare evoluţiei comerţului exterior şi îmbunătăţirii administrării fiscale, încasările de impozite şi taxe administrate de Serviciul Vamal sînt în creştere (2.1.-2.7.).
    Prevederile definitive la venituri au fost realizate în proporţie de 102,9% în anul 2005 şi de 102,5% - în anul 2006, ceea ce în valoare absolută depăşesc  cu 153,1 mil.lei şi, respectiv, cu 164,0 mil.lei sarcinile bugetare anuale.
    3. Restanţele contribuabililor la plăţile administrate de organele vamale, înregistrate la 1 ianuarie 2007, au constituit 142,4 mil.lei, consemnînd o
descreştere faţă de anii 2004 şi 2005 de 13,9 mil.lei şi, respectiv, 1,5 mil.lei. (3.1.-3.4.).
    Totodată, se relevă menţinerea ponderii semnificative a unor datorii istorice, problematice de încasat, pe motiv că majoritatea restanţierilor nu dispun de bunuri care pot fi supuse urmăririi în vederea executării silite a deciziilor date de instanţele de judecată. 
    4. Unele nereguli şi neclarităţi ce ţin de aplicarea actelor legislative privind legalitatea, corectitudinea şi administrarea scutirilor şi înlesnirilor la plăţile vamale pun la îndoială corectitudinea acordării acestora (4.1.-4.2).
    5. Se atestă un grad scăzut al administrării regimurilor vamale cu impact economic (5.1.-5.10.).
    a) 10 din 12 antrepozitari din raza de acţiune a BV mun. Chişinău nu respectă prevederile Codului vamal şi ale altor acte normative.
    b) Persistă cazuri de eliberare neregulamentară a autorizaţiei de antrepozit.
    c) Organele vamale nu ţin sub control termenul acordat agenţilor economici pentru încheierea regimului de antrepozit.
    d) Mediul actual de administrare şi control al regimului de antrepozit vamal deţine un grad înalt al riscului de  comitere a fraudelor vamale.
    e) Unii agenţi  economici beneficiază de oportunităţile cadrului normativ, evitînd achitarea drepturilor de import/export la momentul tranzacţiei, prin plasarea bunurilor în regimuri vamale suspensive. Ca rezultat, aceştia obţin   prelungirea termenului de plată a drepturilor vamale, fără depunerea garanţiei şi fără calcularea dobînzii prevăzute de art.126 alin.(3) şi alin. (4) din Codul vamal.
    f) Nedefinirea clară a prelungirii termenului de aflare în regimul vamal de admitere temporară duce la extinderea termenelor de onorare a drepturilor vamale de către titularii autorizaţiilor de la 3 pînă la 9 ani.
    g) Prelungirile repetate ale termenelor de reintroducere a mărfurilor anterior plasate în regim de export temporar (mărfuri ce constituie patrimoniul statului) pun în pericol reîntoarcerea propriu-zisă a acestora în ţară.
    h) Procedura de primire, păstrare şi eliberare a mijloacelor băneşti în calitate de garanţii pentru admiterea temporară a autoturismelor la un cont special al organului vamal de frontieră nu este reglementată mai bine de trei ani.
    i) Controlul efectuat la BV Briceni a scos în evidenţă multiple nereguli şi neclarităţi cu privire la depunerea garanţiilor pentru admiterea temporară a autoturismelor, ce poartă nuanţă de fraudă vamală.
    6. În pofida măsurilor ce se întreprind de către organele vamale, riscul declarăriii corecte a valorii în vamă rămîne  major (6.1.-6.3.).  În unele cazuri, pîrghiile legale ale organelor vamale nu pot influenţa asupra determinării corecte a valorii în vamă atît la momentul tranzacţiei, cît şi în procesul investigaţiilor ulterioare.    Astfel, unii agenţi economici se eschivează de la plata impozitelor prin  substituirea facturilor originale, pecum şi prin intermediul deţinătorilor de patente.
    Lipsa unui sistem informaţional de identificare a autovehiculelor noi face posibile cazurile de  declarare neconformă a codului mărfii importate. Ca rezultat, unii agenţi economici obţin posibilitatea de a achita suma accizului calculat la capacitatea cilindrică a motorului, şi nu plata TVA la import, mărimea căreia depăşeşte esenţial suma accizului calculat. O astfel de diferenţă pe un singur caz constituie 83,7 mii lei.
    7. La efectuarea tranzacţiilor de import, unii agenţi economici admit contravenţii vamale, faţă de care organele vamale nu aplică sau aplică cu întîrziere sancţiuni legale (7.1.-7.2). Astfel, controlul selectiv efectuat la  BV Ungheni  a stabilit 5 cazuri de neaplicare în mărime de minimum  164,9 mii lei şi 2 cazuri de aplicare a sancţiunilor cu întîrziere în sumă  de 179,9 mii lei, ulterior casate de instanţă. 
   8. Lipsa procedurilor clare de efectuare a abandonului în favoarea statului menţine riscul de eschivare a unor contribuabili de la onorarea drepturilor de import, fără aplicarea măsurilor de politică economică (8.1.-8.3.).
   9. S-au stabilit  abateri de la prevederile legale privind plasarea şi evidenţa mărfurilor în zona liberă, inclusiv în regim de perfecţionare activă, monitorizarea operaţiunilor de prelucrare, verificarea cantităţilor produselor compensatoare (9.1.-9.7.).    
    a) BV Centru n-a urmărit respectarea de către rezidenţii zonei economice libere a condiţiilor de plasare în interiorul zonei libere a mărfurilor  în regim de perfecţionare activă.
    b) La perfectarea declaraţiilor de reexport, rezidenţii diminuează  valoarea facturală a mărfurilor introduse în zonă cu circa 60%, atribuind diferenţa obţinută la cheltuieli externe. Tranzacţiile respective nu sînt examinate sub aspectul consolidării eforturilor cu alte organe de drept din ţară şi de peste hotare în lupta cu contrabanda, fraudele vamale etc.
    10. Activitatea institutului de brokeri nu corespunde pe deplin exigenţelor (10.1.-10.8.).
   a) Activitatea majorităţii brokerilor vamali se limitează la întocmirea actelor necesare vămuirii, iar prezentarea actelor pentru control vamal se efectuează de către reprezentantul agentului economic. Ca rezultat,  la etapa actuală, nu s-a exclus contactul agentului economic cu colaboratorii vamali.
    b) 3 din 6 brokeri vamali verificaţi  n-au deschis registrul operaţiunilor de vămuire şi n-au ţinut evidenţa operaţiunilor privind vămuirea mărfurilor şi mijloacelor de transport, iar unul n-a reflectăt în registru toate operaţiunile de vămuire conform declaraţiilor validate.
    c) Controlul selectiv a stabilit că 3 din 6 brokeri  n-au reflectat în evidenţa contabilă, în lunile aprilie şi septembrie 2006, servicii prestate agenţilor economici în sumă totală  de 11,7 mii lei. Drept urmare, la aceste volume de servicii prestate nu s-a calculat şi transferat la bugetul de stat TVA în sumă totală de 2,2 mii lei.
    d) Preţurile serviciilor de brokeri nu sînt argumentate prin calcule bine definite şi rămîn a fi semnificative.
    11. Controlul intern şi auditul intern este în stadiu de armonizare la prevederile Concepţiei sistemului de control intern şi audit intern în sectorul public (11.1.-11.4.).
   12. Sistemul informaţional ASYCUDA World (12.1.-12.7.) a simplificat şi minimizat timpul de perfectare a tranzacţiilor, a dat posibilitate de vizualizare a actelor stocate la orice etapă şi de control operativ al traficului de mărfuri, a accelerat procesarea documentelor aferente vămuirii  mărfurilor, a permis luarea unor decizii operative la perfectarea erorilor în timpul controlului declaraţiei vamale, a optimizat repartizarea resurselor umane disponibile în procesul de vămuire etc.
    În acelaşi timp, la momentul actual, prin acest sistem nu este posibilă selectarea şi obţinerea rapoartelor statistice etc., lipseşte opţiunea de interacţiune dintre modulul ASYCUDA World şi programul „Economist” privind vizualizarea soldului la zi al contribuabilului. La nivel de birou vamal se perfectează, vizualizează şi selectează tranzacţiile contribuabililor conform  declaraţiei vamale. Birourile vamale nu pot selecta şi generaliza operaţiunile de plasare a mărfurilor sub diferite regimuri vamale. Ca rezultat, evidenţa regimurilor vamale suspensive, inclusiv închiderea lor, se ţine în registre, manual.

REVIZIA FINANCIARĂ

    13. Utilizarea mijloacelor prevăzute pentru întreţinerea Serviciului Vamal (13.1.-13.2.) 
    În perioada supusă controlului, sursele de finanţare a Serviciului Vamal  au constituit-o alocaţiile din bugetul de stat, formate din  componenta de bază (taxa de la proceduri vamale)  şi  din  componenta mijloace speciale. Concomitent, Serviciul Vamal a mai beneficiat  de valori materiale primite cu titlu de ajutor umanitar. Pentru îmbunătăţirea, facilitarea comerţului şi transportului internaţional au fost investite mijloace bugetare în construcţia şi reconstrucţia  complexelor vamale.
    Cheltuielile de casă generale pentru întreţinerea Serviciului Vamal, în anii 2005-2006,  au fost executate în volum de 137,8 mil.lei (90,1%) şi, respectiv, 126,3 mil.lei (85,3%), înregistrînd un grad de executate pe aparatul central sub nivelul precizat, iar pe birourile vamale - o depăşire de 0,4 % a nivelului stabilit.
    În ansamblu, datele reflectate în Rapoartele anuale ale Serviciului Vamal corespund înscrierilor din registrele şi notele contabile, înscrierilor din cartea mare, precum şi datelor din extrasul trezorerial al executării de casă a cheltuielilor.
   Totodată, la utilizarea mijloacelor publice de către aparatul central al Serviciului Vamal şi birourile vamale s-au comis unele nereguli şi neconformităţi, care deşi se încadrează în gradul de materialitate apreciat conform Standardelor de audit speciale ale Curţii de Conturi², unele din ele sînt scoase în evidenţă în prezentul raport.
_____________________________
2  Aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.2 din 11 ianuarie 2007.

    Partea 1.  COMERŢUL EXTERIOR

    1.1. În anul 2006, comerţul exterior a atins suma de 3744,8 mil.dolari SUA, depăşind indicii anilor 2004 şi 2005 cu 36,0% şi, respectiv, 10,7%. Evoluţia relaţiilor comerciale în ultimii trei ani se prezintă astfe:

mil.dolari SUA

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

    1.2. Datele sus-indicate denotă menţinerea tendinţei de prevalare a importului în structura comerţului exterior, ponderea căruia a crescut în anul 2006 cu 7,7 şi, respectiv, 4,2 puncte procentuale faţă de perioadele precedente. Stoparea exportului mărfurilor tradiţionale pe piaţa externă, precum şi creşterea preţurilor mondiale la importurile de bază au determinat o manifestare nefavorabilă a comerţului exterior. Exporturile anului 2006 au totalizat 1051,6 mil.dolari SUA, volum inferior celui realizat în  anul 2005 cu 39,7 mil.dolari SUA, iar importurile  au evoluat la 2693,2 mil.dolari SUA, volum superior celor înregistrate în anii 2004 şi 2005 cu 924,7 mil.dolari SUA şi, respectiv, 400,9 mil.dolari SUA. Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat înregistrarea în anul 2006 a unui deficit al balanţei comerciale în sumă de 1641,6 mil.dolari SUA, ceea ce depăşeşte deficitul anilor 2004 şi 2005 de 2,1 ori şi, respectiv, 1,4 ori.
    1.3. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a înregistrat o descreştere semnificativă – de la 55,7%  în anul 2004, pînă la 39% în anul 2006. Această descreştere s-a produs, în special, ca rezultat al barierelor impuse la importul mărfurilor din Moldova pe pieţele tradiţionale de export. Astfel, restricţiile impuse la importul moldovenesc de către Federaţia Rusă au dus la micşorarea exportului producţiei vinicole cu circa 130 mil.dolari SUA, iar stoparea reexportului de piei brute şi piei tăbăcite din Ucraina spre Italia a redus volumul exportului cu circa 45 mil.dolari SUA. (Sursă: Datele Ministerului Economiei şi Comerţului).

    Partea 2. ÎNDEPLINIREA SARCINII DE COLECTARE A
VENITURILOR LA BUGETUL DE STAT ADMINISTRATE DE SERVICIUL VAMAL

    2.1. Construcţia bugetului de stat, în prezent, se bazează în mod semnificativ pe încasările de impozite indirecte, ponderea cărora în anul 2006 a constituit circa 84,2% din veniturile totale ale bugetului de stat  la componenta de bază. Partea preponderentă de impozite indirecte este administrată de organele vamale, care în perioada anilor 2005-2006 au înregistrat un impact sesizabil asupra acumulării veniturilor în bugetul de stat. Astfel, în perioada anului 2005, au fost acumulate venituri administrate de către organele vamale în sumă totală de 5647,5 mil.lei, înregistrînd o creştere, în raport cu anul 2004, de 1484,5 mil.lei, sau de 35,7%. Încasările similare ale anului 2006 au alcătuit 6772,1 mil.lei, ceea ce constituie o majorare faţă de anii 2004 şi 2005 de 2609,1 mil.lei (62,7%) şi, respectiv, 1124,6 mil.lei (19,9%). Prevederile definitive la venituri au fost realizate în proporţie de 102,9% în anul 2005 şi de 102,5% - în anul 2006, ceea ce în valoare absolută depăşesc cu 153,1 mil.lei şi, respectiv, 164,0 mil.lei  sarcinile bugetare anuale.
    2.2. Cuantumul executării sarcinii de colectare a veniturilor de către organele vamale, pe structura tipurilor de plăţi, în perioada anilor 2005-2006, se prezintă astfel:

 

   
    Sursă: Dările de seamă şi Rapoartele Serviciului Vamal şi ale Trezoreriei de Stat

    Situaţia redată grafic mai sus denotă supraexecutarea sarcinii bugetare a anului 2005 atît în întregime, cît şi pe fiecare tip de plată vamală. Cel mai înalt grad de realizare (111,8%) s-a înregistrat la accize, date fiind încasările sporite ale accizelor obţinute în urma importului autoturismelor, determinate de modificările operate în legislaţia vamală şi fiscală. Analiza încasărilor lunare ale anului 2005 a constatat ritmul sporit de creştere a veniturilor începînd cu luna august, fapt condiţionat şi de implementarea la patru posturi vamale a programului pilot ASYCUDA World. Astfel, în perioada august-decembrie 2005, veniturile administrate de organele vamale au înregistrat o creştere medie lunară de 143,0 mil.lei.
    2.3. Potrivit datelor prezentate în graficul de mai jos, şi în anul 2006 se atestă o sporire a realizării veniturilor administrate de organele vamale. Gradul de colectare a plăţilor vamale a fost diferit, variind de la 102,6% la accize pînă la 121,9% - la proceduri vamale. Creşterea cu 21,9 la sută a acumulărilor la taxa pentru proceduri vamale s-a produs în rezultatul majorării cuantumului taxei la unele poziţii tarifare. Se menţionează că influenţa majoră la depăşirea sarcinii bugetare pe anul 2006 au avut-o încasările de TVA, care deţin o pondere de 77,6% în totalul veniturilor şi care au înregistrat un grad de colectare de 103,2%, ceea ce în valoare absolută constituie 5268,1 mil.lei. Situaţia respectivă a fost determinată de creşterea volumului importurilor de mărfuri, precum şi de anularea unor facilităţi fiscale, în special, a facilităţii prevăzute în art.103  alin.(1) pct.29)  din Codul fiscal.

Sursă: Dările de seamă şi Rapoartele Serviciului Vamal şi ale Trezoreriei de Stat

    2.4. Referitor la cele sus-redate, se cuvine să remarcăm că trecerea achitărilor drepturilor de import/export la un cont unic a avut un impact pozitiv asupra acumulărilor la bugetul de stat, precum şi asupra micşorării  restanţelor agenţilor economici la plăţile vamale. Contul unic permite Serviciului Vamal de a ţine sub control riguros sumele calculate conform declaraţiilor vamale în dependenţă de  sumele achitate de către agenţii economici şi tranzacţia operativă a operaţiunilor vamale indiferent de punctul de trecere vamală. În aceste condiţii s-a redus riscul fraudelor vamale  în ce priveşte eschivarea de la achitarea plăţilor vamale la momentul efectuării tranzacţiilor economice şi formării restanţelor la drepturile vamale, precum şi se afirmă sporirea disciplinei de plătitor şi dobîndirea încrederii agenţilor economici.
    2.5. Urmare verificărilor efectuate s-a constatat că din suma totală a încasărilor anului 2006 în valoare de 6772,1 mil.lei, 1273,4 mil.lei au fost achitaţi în numerar. Deşi art.125 alin.(1) din Codul vamal prevede plata drepturilor de import şi de export prin două modalităţi (în numerar şi prin virament), este necesar de ţinut cont că norma respectivă specifică cine plăteşte aceste drepturi – persoanele juridice şi persoanele fizice. Ultimele rar sînt deţinători de conturi bancare şi, evident, achită toate plăţile în numerar. Totodată, se relevă că unele persoane juridice frecvent achită totalmente sau parţial drepturile de import/export în numerar. Astfel, controlul selectiv al plăţilor efectuate pentru tranzacţiile perfectate prin BV mun.Chişinău a stabilit că, pe parcursul anului 2006, doi agenţi economici au achitat în numerar toate drepturile de import în sumă de 9,1 mil.lei şi, respectiv 7,4 mil.lei, iar  unul - 96,5%, sau 6,4 mil.lei din drepturile vamale calculate. O astfel de situaţie ar putea pune la îndoială transparenţa şi veridicitatea activităţilor economice ale unor persoane juridice, care operează cu sume mari de numerar, evitînd efectuarea tranzacţiilor prin sistemul bancar.
    2.6. În cadrul controlului a fost analizată şi structura veniturilor administrate de către organele vamale. Redăm mai jos dinamica realizării acestor venituri, pe structură: 

mil.lei

Sursă: Dările de seamă şi Rapoartele Serviciului Vamal

    2.7. Datele tabelului de mai sus demonstrează că deşi veniturile realizate în anul 2005 au crescut esenţial în comparaţie cu anul 2004 ponderea pentru fiecare tip de plată vamală în totalul veniturilor realizate a rămas aproximativ la nivelul anului 2004. Pe structură, partea preponderentă a plăţilor vamale îi revine TVA - 72,1% în totalul veniturilor anului 2005, fiind urmată de accize şi taxe vamale care  constituie 17,5% şi, respectiv, 7,5%. Preponderenţa plăţilor vamale menţionate a rămas valabilă şi pentru anul 2006. Totodată, pe fundalul realizării sporite a veniturilor totale administrate de organele vamale se relevă o schimbare semnificativă a ponderii pe fiecare tip de plată vamală. Astfel, ponderea TVA în volumul total al veniturilor anului 2006 constituie 77,8%, înregistrînd o creştere de 5,7 puncte procentuale din contul reducerii ponderii accizelor şi taxei vamale cu 5 şi, respectiv, 0,7 puncte procentuale. În acelaşi timp, se atestă şi faptul reducerii în valoare absolută a încasărilor anului 2006, faţă de anul 2005, pe două tipuri de plăţi vamale – accize şi taxa vamală specială cu 139,0 mil.lei şi, respectiv, 13,5 mil.lei. Analiza datelor statisticii vamale demonstrează că la diminuarea încasărilor la accize în majoritate a influenţat volumul cantitativ al importului de benzină şi motorină realizat  cu   6%   sub   nivelul    anului  precedent,  iar  la   micşorarea   încasărilor de la taxa vamală specială – volumul importului de zahăr din trestie sau sfeclă de zahăr. În această conjunctură, se relevă că măsurile de protecţie aplicabile importurilor, întreprinse de Guvern în vederea protejării producătorilor de zahăr autohtoni, şi-au atins scopul.

Partea 3. CU PRIVIRE LA RESTANŢE

    3.1. Restanţele contribuabililor faţă de bugetul de stat la plăţile administrate de organele vamale, înregistrate la 1 ianuarie 2007, au constituit 142,4 mil.lei, consemnînd o  descreştere faţă de anii 2004 şi 2005 de 13,9 mil.lei şi, respectiv, 1,5 mil.lei. Redăm mai jos analiza evoluţiei acestora pe structură

Anul 2005

mii lei

Sursă: Dările de seamă şi Rapoartele Serviciului Vamal

    3.2. Datele din tabelul de mai sus scot în evidenţă preponderenţa restanţelor la TVA şi a sancţiunilor şi penalităţilor calculate contribuabililor, valoarea relativă a cărora în totalul restanţelor din 01.01.2006 constituie 52,8% şi, respectiv, 34,8%. Pe structură, restanţele la toate tipurile de plaţi vamale s-au micşorat, cu excepţia restanţelor la accize, care la 01.01.2006 au înregistrat o creştere de  959,3 mii lei, formată în urma calculării penalităţilor la datoriile istorice, precum şi calculării unor sume în baza deciziilor judecătoreşti definitive.

Anul 2006

mil. lei

Sursă: Dările de seamă şi Rapoartele Serviciului Vamal

    3.3. Însăşi forma de prezentare a evoluţiei restanţelor la plăţile vamale în anul 2006 denotă unele schimbări esenţiale ce s-au produs pe parcursul anului bugetar. Se evidenţiază faptul imposibilităţii prezentării analizei privind restanţele în structură, pe motiv că, la momentul controlului, Serviciul Vamal nu dispunea de o programă, care ar fi structurat restanţele pe tipuri de plăţi vamale. Întocmirea manuală a unei astfel de informaţii a fost considerată ca o procedură neeficientă, deoarece ar fi consumat mult timp şi n-ar fi evitat riscul prezenţei unor erori. Totodată, se menţionează că datorită efectuării tranzacţiilor prin Contul Unic, la momentul perfectării declaraţiei vamale, practic s-au exclus cazurile de formare a noilor restanţe.         Datele din tabel relevă că datoriile în sumă totală de 4,5 mil.lei s-au format în urma recalculărilor efectuate în temeiul deciziilor judecătoreşti, precum şi al deciziilor şi actelor constatatoare ale organelor vamale privind calculul (recalculul) drepturilor de import. În această ordine de idei, subliniem faptul prezenţei, în perioada supusă controlului, a riscului de netransmitere de către birourile vamale la Serviciul Vamal a datelor complete cu privire la calcularea (recalcularea) sumelor, precum şi a nereflectării acestora în evidenţă şi fişele personale ale agenţilor economici. Urmare verificărilor efectuate la BV Leuşeni s-a stabilit controlul nesatisfăcător asupra executării actelor constatatoare. Entitatea nu ţine registrul actelor constatatoare întocmite, anulate şi executate. Patru acte constatatoare întocmite în perioada 21.12.2005 – 10.10.2006 în sumă totală de 34,9 mii lei n-au fost introduse în fişele personale ale agenţilor economici. Mai exemplificăm în acest sens şi cazul BV Ungheni, care în urma controlului postvămuire la „Patalan Grup” S.R.L. a calculat drepturile de import în sumă de 2,2 mii lei şi a aplicat amenda în sumă 2,6 mii lei, pe cînd  în evidenţa  BV Ungheni suma drepturilor de import n-a fost reflectată (cazul a fost reparat în timpul controlului la 31.01.2007). Aceste situaţii denotă prezenţa unui control intern slab, precum şi conlucrarea insuficientă între subdiviziuni.
    3.4. Datele tabelului de mai sus demonstrează că pe parcursul anului 2006 au fost stinse restanţe în sumă totală de 6,0 mil.lei, din care 2,2 mil.lei - prin compensarea datoriilor din contul mijloacelor băneşti transferate în avans la Contul Unic (pocedură care conform art.128 alin.(3) din Codul vamal nu cere acordul plătitorului), iar 3,8 mil.lei – prin prescripţie. 
    Rezumînd cele expuse, menţionăm că în pofida măsurilor de lichidare a datoriilor debitoare întreprinse de organele vamale  încasarea lor integrală nu poate fi efectuată. Sînt pasibile spre încasare doar datoriile curente, deoarece ele se formează în urma recalculelor efectuate de organele vamale  la agenţi economici viabili, care efectuează tranzacţii economice de import/export şi, respectiv, transferă bani la Contul Unic de la care se vor stinge datoriile respective. Restul datoriilor rămîn a fi problematice pentru încasare, pe motiv că majoritatea titlurilor executorii emise în temeiul deciziilor judecătoreşti definitive în mod real nu pot fi executate, deoarece unii agenţi economici vizaţi  sînt deja  radiaţi din Registrul de stat, alţii nu activează şi nu dispun de bunuri care pot fi supuse urmăririi în vederea executării silite a deciziilor date de instanţele de judecată.
    3.5. Pentru stabilirea tabloului real cu privire la achitarea silită a restanţelor a fost format un eşantion în baza a 20 de titluri executorii, care au fost examinate în paralel cu cererile, ordinele, hotărîrile şi procesele-verbale, care constată executarea acestora conform deciziilor definitive ale instanţelor judecătoreşti. Se relevă că la momentul controlului nu exista o modalitate de evidenţă a titlurilor executorii, în baza căreia ar fi posibil de expus care este situaţia anului de gestiune, cîte titluri au fost înaintate spre achitare, există sau nu solduri neachitate etc.

Partea 4.  ANALIZA LEGALITĂŢII, CORECTITUDINII ŞI
ADMINISTRĂRII ÎNLESNIRILOR LA PLĂŢILE VAMALE

    4.1. În conformitate cu prevederile legale, în perioada anilor 2005-2006, agenţii economici şi-au utilizat dreptul legal,  astfel profitînd de facilităţi fiscale la TVA, accize şi taxe vamale. Valoarea estimativă a tuturor  facilităţilor obţinute de contribuabili în anul 2005 a alcătuit 2547,0 mil.lei, inclusiv la TVA – 2167,2 mil.lei, taxa vamală - 378,7 mil.lei şi accize – 1,1 mil.lei, iar în anul 2006 a consemnat 1082,8 mil.lei, din care: în urma neaplicării TVA la import – 979,6 mil.lei, a taxei vamale – 12,3 mil.lei şi a accizelor – 90,9 mil.lei.
    În anul 2005, numai prin BV mun.Chişinău de către 609 subiecţi beneficiari de diferite scutiri şi înlesniri la plăţile vamale au fost perfectate tranzacţii economice externe, valoarea mărfurilor scutite constituind 82,0 mil.lei. Pe parcursul anului 2006, numărul subiecţilor respectivi a constituit 490, care au efectuat tranzacţii externe scutite de drepturi vamale în sumă de 177,9 mil.lei.
    4.2. În rezultatul controlului s-au stabilit unele nereguli şi neclarităţi ce ţin de aplicarea actelor legislative privind legalitatea, corectitudinea şi administrarea scutirilor şi înlesnirilor la plăţile vamale, după cum urmează:
    a) Neutilizarea de către organele vamale a prevederilor art.8 alin.(1) lit.d) din Codul fiscal a dus la beneficierea nelegală de facilităţi fiscale la momentul tranzacţiei operaţiunii de import efectuate de unii agenţi economici restanţieri, precum şi la ratarea şansei de contribuire la  achitarea  restanţelor în bugetul public naţional.
    În perioada anilor 2005-2006, agenţii economici au beneficiat de înlesniri privind scutirea de TVA la importul mijloacelor fixe, prevăzute în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.23 din Codul fiscal pentru includerea în capitalul social. Potrivit art.8 alin.(1) lit.d) din Codul fiscal, contribuabilul beneficiază de facilităţi fiscale, cu condiţia achitării integrale, la momentul acordării acestora, a obligaţiilor fiscale şi altor plăţi la bugetul public naţional. Controlul selectiv a stabilit 6 cazuri de beneficiere de înlesniri fiscale de către contribuabilii datornici la bugetul public naţional, din care doi şi-au perfectat tranzacţiile de import prin BV Leuşeni, beneficiind de scutiri la TVA în sumă totală de 267,7 mii lei, unul – prin BV Briceni, iar trei - prin BV Nord, respectiv fiind scutiţi de plata TVA în mărime de 333,6 mii lei şi 186,6 mii lei.
     De menţionat că în ianuarie 2007, prin Hotărîrea Guvernului nr.102 din 30.01.2007³, a fost aprobat Regulamentul cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale stabilite în art.103 alin.(1) pct.23) al Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 şi art.28 lit.q) din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal (în continuare - Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.102), însă lista documentelor necesare pentru beneficierea de scutirea de TVA şi taxa vamală, prevăzută în pct.13 din regulament, nu stipulează prezentarea documentelor de confirmare a lipsei restanţelor contribuabililor faţă de bugetul public naţional. Astfel, pînă la aprobarea legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (promovată concomitent cu obiectivele politicii fiscale şi politicii de administrare fiscală pe anul 2008), în care se regăseşte şi propunerea de modificare a art.8 alin.(1) lit.d) din Codul fiscal în vederea specificării clare că prescripţiile date nu se extind asupra facilităţilor stabilite la TVA, accize şi taxa vamală, beneficierea unor agenţi economici datornici la bugetul public naţional este  nelegală.
_________________________
 3  M.O., 2007, nr.14-17, art.106.

    b) Aplicarea diferitor metode la evaluarea şi aprecierea valorii în vamă a mijloacelor fixe destinate includerii în capitalul social al agenţilor economici beneficiari de facilităţi fiscale a dus la apariţia discrepanţelor cu privire la valoarea unuia şi aceluiaşi obiect, precum şi la neclarităţi ce ţin de suma facilităţilor acordate. 
    În această ordine de idei, se evidenţiază următoarele. Potrivit art.103 alin.(1) pct.23) al Codului fiscal, agenţii economici importatori de active materiale destinate includerii în capitalul statutar sînt scutiţi de plata TVA la import. Totodată, conform art.5 alin.(4) lit.i) din Legea nr.989-XV din 18.04.2002 „Cu privire la activitatea de evaluare” ⁴ (cu modificările ulterioare), în cazul transmiterii bunurilor în calitate de contribuţii în capitalul social al întreprinderilor, evaluarea este obligatorie. Deşi ambele prevederi par a fi destul de clare, implementarea lor în practică este însoţită de unele neclarităţi. Drept dovadă exemplificăm cazul stabilit la BV Leuşeni. În anul 2006 un agent economic a efectuat 2  tranzacţii de import al utilajului pentru brutărie, valoarea în vamă a căruia apreciată în baza documentelor de însoţire a mărfii (contracte de vînzare-cumpărare, certificate de origine, invoice-uri) a alcătuit 6,4 mil.lei. Dat fiind că întreprinderea a dorit să beneficieze de scutirea sus- menţionată, utilajul a fost evaluat de către Camera de Comerţ şi Industrie, filiala Hînceşti. Evaluatorul a folosit metoda determinării preţurilor comparative medii ale vînzărilor reale ale mărfii noi studiate pe piaţa de export a ţării de origine, precum şi modele analogice pe alte pieţe de realizare, studiate prin reţeaua Internet. Totodată, doar pentru examinarea fizică a mărfii, evaluatorul a utilizat documentele de însoţire a mărfii, în temeiul cărora, conform art.11 din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 „Cu privire la tariful vamal”⁵ (cu modificările ulterioare; în continuare - Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997), s-a apreciat valoarea utilajului în vamă. Ca  rezultat, capitalul statutar al agentului economic în cauză a fost majorat cu valoarea utilajului importat, evaluat în sumă totală de 5,8 mil.lei, sau cu 0,6 mil.lei sub nivelul valorii în vamă.
___________________________
4  M.O., 2002, nr.102, art.773.
5  M.O., 1998, nr.40-41, art.286.

     Prezenţa unor asemenea situaţii, în condiţiile lipsei reglementărilor clare,  indică la unele deficienţe legate de beneficierea de facilităţile fiscale respective.  Devierile dintre valoarea mărfii evaluate şi valoarea mărfii în vamă ar putea fi tratate ca unele pierderi ale bugetului de stat, apărute în urma necalculării drepturilor de import. În cazul nostru, TVA la import, calculată la diferenţa de 0,6 mil.lei, constituie 120,9 mii lei.
    Se cuvine să se evidenţeze faptul că Guvernul, prin pct.14 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea nr.102, a introdus prevederi transparente la acest capitol. Astfel, începînd cu 30.01.2007, suma facilităţilor fiscale se determină reieşind din valoarea activelor materiale în vamă.
    c)  Unii agenţi economici, beneficiari de facilităţi fiscale prevăzute la art.103 alin. (7) din Codul fiscal, nu întrunesc întocmai condiţiile de acordare a facilităţilor.
    Potrivit art. 103 alin.(7) din Codul fiscal, TVA nu se aplică materiei prime, materialelor, articolelor de completare şi accesoriilor necesare procesului de producţie importate de organizaţiile şi întreprinderile societăţilor orbilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor. Pe parcursul ultimilor ani, în mun.Chişinău au fost înregistrate mai multe persoane juridice, fondatori ai cărora au fost şi societăţile orbilor, surzilor şi invalizilor. Graţie prezenţei unor asemenea societăţi în calitate de fondatori, persoanele juridice în cauză beneficiază de scutirile sus-menţionate. Controlul efectuat la BV mun.Chişinău a stabilit că în perioada anilor 2005-2006, prin biroul vamal respectiv, şi-au perfectat tranzacţiile de import 4 agenţi economici, beneficiind de scutire de TVA la importul de  peşte în valoare de 7131,5 mii lei, importul de carne de pasăre în valoare de 2571,7 mii lei, precum şi importul părţilor pentru computere în sumă totală de 9084,8 mii lei. Urmare controlului cameral al rapoartelor financiare şi altor dări de seamă ale agenţilor economici în cauză, ţinem să evidenţiem unele circumstanţe, care denotă lipsa sau ponderea redusă din partea agenţilor economici – beneficiari de înlesniri fiscale a suportului persoanelor cu handicap, în folosul cărora au şi fost acordate facilităţile fiscale.
    Se relevă că ponderea persoanelor invalide angajate în cadrul întreprinderilor respective este nesemnificativă. În perioada supusă controlului, aceşti agenţi economici n-au efectuat transferuri societăţilor respective, în scopul susţinerii sociale a membrilor acestora, cu excepţia unuia, care în anul 2006 a transferat fondatorului 300,0 mii lei. Concomitent, mai subliniem şi faptul că procesul de producţie al majorităţii întreprinderilor care beneficiază de facilităţile date se limitează la operaţiuni simple de asamblare şi/sau ambalare,  ceea ce reprezintă doar o etapă a procesului de producţie, şi nu procesul integral faţă de care se acordă facilităţile prevăzute în art. 103 alin. (7) din Codul fiscal.
    d) Nesincronizarea actelor normative generează facilitatea suplimentară a unor poziţii tarifare, care la momentul acordării facilităţilor fiscale prin lege nu se regăseau la capitolul respectiv.
    Pe parcursul anului 2005, importatorii de utilaj, tehnică şi agregate complementare pentru acestea au beneficiat de facilităţi. Facilitatea în cauză a fost introdusă anterior, prin Legea pentru completarea titlului III al Codului fiscal nr.1533-XV din 13.12.2002⁶, avînd drept scop şi susţinerea dezvoltării ramurii agriculturii. Potrivit modificărilor respective, anexa la titlul III al Codului fiscal s-a completat cu poziţia tarifară 8701 „Tractoare, altele decît cele de la poziţia nr.8709”, poziţie care, conform Nomenclatorului de mărfuri al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1724 din 30.12.2002⁷ (cu modificările ulterioare, abrogată la 06.02.2004), cuprindea tractoare rutiere pentru semiremorci - noi şi uzate. Ulterior, prin Hotărîrea Guvernului nr.54 din 26.01.2004⁸, a fost aprobat un nou Nomenclator de mărfuri, cu o altă specificaţie la poziţia tarifară 8701, la care s-au adăugat subpoziţiile 8701 20 101 „Autovehicule pentru tracţiune”, 8701 20 109 „Altele”, 8701 20 901 „Autovehicule pentru tracţiune” şi  8701 20 909 „Altele”. Astfel, modificările poziţiei tarifare 8701 „Tractoare, altele decît cele de la poziţia nr.8709”, operate de Nomenclatorul nou de mărfuri, au extins poziţiile tarifare aferente facilităţilor, fapt ce pune la îndoială corectitudinea beneficierii de facilităţi fiscale la noile poziţii tarifare.
______________________________________
6  M.O., 2002, nr.185-189, art.1404.
7  M.O., 2002, nr.198-205, art.1893.
8  M.O., 2004, nr.22-25, art.182.

Partea 5.  APRECIEREA GRADULUI DE REGULARITATE ÎN
URMA APLICĂRII REGIMURILOR VAMALE CU IMPACT ECONOMIC

    5.1. Potrivit art.23 din Codul vamal, se definesc următoarele regimuri vamale cu impact economic: antrepozit vamal, perfecţionare activă, transformare sub control vamal, admitere temporară, perfecţionare pasivă. 
    5.2 Antrepozitul vamal. Începînd cu 01.09.2006 şi pînă la finele anului, de către Serviciul Vamal au fost autorizate deschiderea şi funcţionarea a 12 antrepozite vamale în raza de acţiune a BV mun. Chişinău. Autorizaţiile de antrepozit vamal au fost eliberate după achitarea taxei prevăzute în Legea nr.1387-XIV din 24.11.2000 „Cu privire la tariful vamal”⁹ (cu modificările şi completările ulterioare) în mărime de 400,0 euro, fiind acumulate venituri în sumă de 4,8 mii euro.
________________________________
  9  M.O., 2000, nr.169-176, art.1248.

    Pînă la finele controlului, numărul antrepozitelor vamale din raza de acţiune a BV mun.Chişinău a ajuns pînă la 17.
    5.3. Prevederile art.52 din Codul vamal clasifică  antrepozitele vamale în publice (disponibile oricărei persoane pentru depozitarea mărfurilor) sau private (destinate exclusiv depozitării mărfurilor de către antrepozitar). În acelaşi timp, Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale, prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului  nr.1140 din 02.11.2005, clasifică antrepozitele vamale, după cum urmează:
    · antrepozit public de tip A, în care depozitarul şi mărfurile sînt sub răspunderea deţinătorului antrepozitului (antrepozitarului);
    · antrepozit public de tip B, în care mărfurile antrepozitate sînt sub responsabilitatea fiecărui depozitar;
    · antrepozit privat de tip C, în care deţinătorul antrepozitului este şi depozitar al mărfurilor;
    · antrepozit public de tip D, care este gestionat de organele vamale.
    În raza BV mun. Chişinău activează următoarele tipuri de antrepozite vamale:
    ·  Un antrepozit public de tip A;
    ·  Şapte antrepozite publice de tip B (Aceste antrepozite, în baza contractelor de prestare a serviciilor de antrepozitare, plasează contra plată  mărfurile diferitor agenţi economici. În perioada trimestrului IV a fost plasată marfă în cantitate totală de 13028,6 tone. Ca rezultat, suma serviciilor de antrepozitare a constituit circa 2343,9 mii lei, fiind de 350 de ori mai mare decît cheltuielile nesemnificative ale antrepozitarilor aferente costului autorizaţiei respective).
    ·  Patru antrepozite private de tip C.
    5.4. De către echipa de control, în comun cu colaboratorul vamal, au fost vizitate antrepozite, fiind verificată respectarea de către antrepozitarii sus-menţionaţi a prescripţiilor Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova¹⁰, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140). Consemnăm, în această ordine de idei, următoarele:
______________________________
10  M.O., 2005, nr.157-160, art.1285.

    a) Nerespectarea prevederilor art.186 din Codul vamal, pct. 112 şi pct.148 ale Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 şi Regulamentului cu privire la zonă de control vamal, aprobat prin Ordinul Departamentului Vamal nr.158-O din 04.08.2003^11.
______________________________
11  M.O., 2003, nr.186-188, art.250.

    Exemplificăm în acest sens că 10 din 12 antrepozitari  nu respectă întocmai prescripţiile actelor normative menţionate. Ca urmare, antrepozitul vamal, teritoriul aferent şi intrarea în antrepozit nu sînt marcate în general şi nu dispun de  inscripţie în limba de stat, precum şi în limbile rusă şi engleză - „Antrepozit vamal – zona de control vamal” sau, în cel mai bun caz, sînt identificate neregulamentar. La 6 din 12 antrepozite verificate teritoriul aferent antrepozitului nu este delimitat de alte depozite şi încăperi de producţie, la 2 antrepozite s-a stabilit  plasarea mărfurilor ce nu se află în regim de antrepozitare, iar la un antrepozit vamal încăperea antrepozitului nu era sigilată.  
    Generalizînd cele expuse mai sus, menţionăm faptul că deşi, la prima vedere, s-ar părea că nerespectările respective poartă un caracter formal şi nesemnificativ, în aceste condiţii, totuşi persistă riscul de comitere a fraudelor vamale. 
    b) Organele vamale nu ţin sub control termenul acordat agenţilor economici pentru încheierea regimului de antrepozit, date fiind unele neclarităţi în actele normative.
    În această conjuctură, se cuvine să evidenţiem că, potrivit art. 50 alin. (4) din Codul vamal, „Depozitar este titularul declaraţiei vamale de antrepozitare, în temeiul căreia mărfurile sînt plasate sub regimul de antrepozit vamal”, adică agentul economic, căruia îi aparţine dreptul de alegere a regimului vamal. Perfectarea declaraţiei vamale se efectuează în strictă conformitate cu Normele tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu, aprobate prin Ordinul Serviciului Vamal nr.296-O din 28.12.2005¹² (în continuare – Ordinul Serviciului Vamal nr.296-O). Punctul 22 al Normelor respective reglementează „Datele şi informaţiile care trebuie înscrise în rubricile din formularul declaraţiei vamale în detaliu”. Astfel, pentru plasarea mărfurilor sub regim de antrepozit vamal, se completează rubrica 49 „IDENTIFICAREA ANTREPOZITULUI”. În prima parte a rubricii se înscrie codul antrepozitului, iar în a doua – termenul acordat de autoritatea vamală pentru încheierea regimului, exprimat în zile.
_________________________
12  M.O., 2006, nr.35-38, art.108.

    Controlul a stabilit cazuri de nerespectare de către unii agenţi economici a  termenelor de plasare a mărfurilor în antrepozitele vamale din raza de acţiune a BV mun.Chişinău de la 9 pînă la 212 zile. Ca rezultat, agenţii economici în cauză au beneficiat de extinderea termenelor de achitare a plăţilor vamale aferente tranzacţiilor ce au urmat. O astfel de situaţie s-a creat datorită neurmăririi termenelor acordate agenţilor economici pentru încheierea regimului de antrepozit. La rîndul său, organele vamale nu recunosc necesitatea ţinerii sub control a termenelor legale de aflare a mărfii sub regim de antrepozit vamal, prevăzute în declaraţiile vamale, chiar dacă art.55 alin.(2) din Codul vamal prevede expres că „În cazul cînd operaţiunea de antrepozitare nu se încheie în termenul stabilit, organul vamal procedează, din oficiu, la încheierea operaţiunii şi încasează drepturile de import aferente, după care operaţiunea este scoasă din evidenţă”. Drept argument, de către BV mun.Chişinău este adus faptul că organele vamale se conduc de prevederile pct.127 al Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140. Se relevă că în explicaţiile sale BV mun.Chişinău n-a ţinut cont că în pct.127 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 se face trimitere la termenul pasibil de plasare a mărfurilor în regimul respectiv, care nu poate depăşi valabilitatea autorizaţiei de antrepozitare, iar pct.130 al aceluiaşi Regulament conţine prevederi contradictorii.
    c) Atît brokerii, cît şi  inspectorii vamali, la momentul întocmirii şi acceptării declaraţiei vamale de antrepozitare, nu ţin cont de tipul antrepozitului solicitat de depozitarul mărfii.
    Se remarcă plasarea de către S.R.L. „Inva-Produs” a 191,8 tone de peşte congelat în antrepozitul deţinătorului de autorizaţie aferentă antrepozitului privat de tip C, care conform clasificaţiei prevăzute la pct.107 din Regulamentul sus-indicat  nu avea dreptul de a depozita marfă străină.
    5.5. Pornind de la prevederile legale care stabilesc că pe perioada aflării mărfurilor sub regim de antrepozit vamal acestea se află sub supraveghere vamală, amplasarea antrepozitelor vamale la depărtare de BV mun.Chişinău cauzează incomodităţi în ce priveşte gestiunea lor de către autorităţile vamale. La 28 martie 2007, BV mun.Chişinău avea în supraveghere 17 antrepozite vamale de diferite tipuri, localizate în diverse zone ale mun.Chişinău, iar unul – „Best Trade” S.R.L. - în com. Mereni, r-nul Anenii Noi. Referitor la ultimul, consemnăm următoarele.
    În rezultatul studierii documentelor care au servit drept temei pentru eliberarea autorizaţiei de antrepozit privat de tip C pentru S.R.L. „Best Trade” s-a  constatat că în cererea de autorizare pentru funcţionarea unui antrepozit vamal lipseşte avizul BV mun.Chişinău privind corespunderea acestuia cerinţelor înaintate, iar procesul-verbal de examinare a antrepozitului din 11.10.2006 n-a fost semnat de reprezentantul Serviciului Vamal. În pofida acestora, la 17.10.2006, a fost emis Ordinul Serviciului Vamal nr.390-O „Cu privire la autorizarea deschiderii şi funcţionării antrepozitului privat de tip C” al S.R.L. „Best Trade”. Pentru verificare, la 31.01.2007, echipa de control însoţită de vameşul BV mun.Chişinău s-a deplasat în com.Mereni, r-nul Anenii Noi, dar n-a reuşit să efectueze controlul antrepozitului, pe motiv că managerul S.R.L. „Best Trade” n-a asigurat intrarea pe teritoriul şi în incinta antrepozitului. Controlul repetat al antrepozitului respectiv cu terenul aferent acestuia, efectuat la 05.02.2007, a stabilit că amenajarea antrepozitului nu asigură condiţiile prevăzute în Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 şi în autorizaţie. S-a stabilit prezenţa în incinta antrepozitului respectiv a unui grup de locuitori din com. Mereni, ocupaţi cu  curăţirea miezului de nucă, care nu se afla în regim de antrepozitare. În această ordine de idei, se menţionează faptul nestabilirii de către organele vamale a procedurii de utilizare a antrepozitelor vamale în conformitate cu schema tehnologică de lucru, deşi potrivit ordinelor Serviciului Vamal cu privire la autorizarea deschiderii şi funcţionării antrepozitului vamal, acest lucru necesita a fi efectuat. La solicitarea controlorilor, nici unul din antrepozitari n-a prezentat confirmarea stabilirii unor astfel de proceduri de către organul vamal.
    5.6. Alte regimuri vamale suspensive cu impact economic. Verificarea rapoartelor statistice ale Serviciului Vamal pe perioada anilor 2005-2006 a stabilit că introducerea mărfurilor în regimul suspensiv „Import 5” (introducere cu titlu temporar) a fost efectuată cu scutirea de la prezentarea garanţiilor (organele vamale sînt în drept să solicite sau nu garanţii în cazurile ce urmează).  Pentru  anul 2005 s-a analizat eşantionul  în număr de 9982 de declaraţii vamale, iar pentru anul 2006 - de 11669 de declaraţii vamale. Estimările obţinute denotă eliberări de prezentare a garanţiei în sumă totală de 1023,1 mil.lei. Referitor la eliberările de la depunerea garanţiei, se cuvine să remarcăm următoarele.
    5.7. Art.29 alin.(4) din Codul vamal stipulează „În vederea acordării unui regim vamal suspensiv, organele vamale vor solicita constituirea unei garanţii pentru a se asigura de achitarea oricărei obligaţii ce poate apărea. În aplicarea unui anumit regim vamal suspensiv pot fi prevăzute dispoziţii speciale privind depunerea garanţiei sau exonerarea de datoria garantării obligaţiei vamale”. În acelaşi timp, prevederile pct.204 şi pct.228 ale Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 stipulează că bunurile plasate în regimul de perfecţionare activă şi admitere temporară cu suspendare de la plata drepturilor de import sînt scutite de la garantarea drepturilor de import în cazul cînd titularul autorizaţiei nu are datorii şi cînd este exclus riscul înstrăinării bunurilor pe teritoriul Republicii Moldova.
    S-a stabilit că unii agenţi economici beneficiază de oportunităţile cadrului normativ, evitînd achitarea drepturilor de import/export la momentul tranzacţiei, prin plasarea bunurilor în regimuri vamale suspensive. În aşa mod, agenţii economici respectivi obţin prelungiri şi eşalonări ale termenului de plată a drepturilor de import/export, acordate gratuit. Exemplificăm în acest sens cazul plasării mărfii, în temeiul pct.180 alin.(1) din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140, în regim de perfecţionare activă, cu suspendarea drepturilor de import, în cadrul termenului de reexport stabilit iniţial, precum şi cu scutirea unui agent economic de plata garanţiei. În decembrie 2005, acesta a importat ciuperci, pe care în baza autorizaţiei nr.7000/P/000021 din 12.12.2005 le-a plasat în regim de perfecţionare activă cu sistem suspensiv pînă la 04.04.2006. În ultima zi de valabilitate a autorizaţiei, titularul a achitat drepturile de import şi a încheiat  regimul suspensiv prin perfectarea declaraţiei vamale  „IM40 – import definitiv”. Astfel, agentul economic a beneficiat de  prelungirea termenului de plată a drepturilor de import, fără depunerea garanţiei şi fără calcularea dobînzii prevăzute pentru cazurile de prelungire şi eşalonare a termenului de plată a drepturilor de import/export, determinate de art.126 alin.(3) şi alin. (4) din Codul vamal.
    5.8. Admiterea temporară. Potrivit art.41 şi art.67 din Codul vamal, se permite exportul temporar al mărfurilor autohtone şi admiterea temporară a mărfurilor străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale. Luînd în consideraţie faptul că plasarea mărfurilor în aceste regimuri permite suspendarea parţială sau totală de drepturi vamale, precum şi gradul înalt de risc al acestor regimuri cu impact economic, organele vamale ţin în cîmpul atenţiei tranzacţiile respective. În perioada supusă controlului, de către colaboratorii secţiei regimuri vamale a BV mun.Chişinău au fost efectuate 77 de controale cu privire la inspectarea mărfurilor aflate sub supravegherea vamală, în urma cărora, pentru încălcarea regimului vamal de admitere temporară, s-au emis 9 decizii de amendare în sumă de 726,3 mii lei, din care la finele controlului erau achitaţi 95,1 mii lei. Încasarea de circa 13% din suma totală a amenzilor este legată de faptul atacării de către agenţii economici a deciziilor în instanţa de judecată, procese care durează pînă la obţinerea hotărîrii definitive.
    5.9. Evidenţiem unele deficienţe ale actelor normative care generează neclarităţi şi nereguli la urmărirea închiderii legale a regimurilor respective.
    a) Nedefinirea clară a prelungirii termenului de aflare în regimul vamal de admitere temporară duce la obţinerea unor vacanţe fiscale de către titularii autorizaţiilor de la 3 pînă la 9 ani.
    Organele vamale stabilesc termenul în care mărfurile de import trebuie să fie reexportate sau să li se atribuie o altă destinaţie. Potrivit art.69 alin.(1) din Codul vamal, acest termen nu poate depăşi 3 ani de la data plasării mărfurilor în regimul respectiv. Totodată, prevederile alin.(2) al aceluiaşi articol stipulează că „în împrejurări excepţionale, Serviciul Vamal, la cererea argumentată a solicitantului, poate să prelungească termenul specificat la alin. (1) pentru a permite utilizarea autorizată a mărfurilor”. Se atestă că nici un act normativ nu defineşte noţiunea de „împrejurări excepţionale”, iar motivele indicate în solicitările agenţilor economici de prelungire a termenelor nu sînt potrivite pentru a fi clasificate astfel. Controlul selectiv a stabilit cazuri de aflare, cu permisiunea organelor vamale, a utilajului tehnologic în regim vamal de admitere temporară în folosul „CSM Uniform” S.R.L. şi S.A. „Pielart” – pînă la 6 ani,  Î.C.S. „Prevent-Moldova” – pînă la 9 ani etc.
    Situaţii similare se creează şi la exportul temporar de mărfuri, termenul de reintroducere sau plasare sub o altă destinaţie vamală al cărora, conform prevederilor art.41 alin. (2), de asemenea nu poate depăşi 3 ani. De menţionat că în cazurile de export temporar dreptul de prelungire a termenului, potrivit art.41 alin.(3) şi pct.86 subpct.(3) din Regulamentul aprobat prin Hotărîr ea Guvernului nr.1140 îi aparţine Guvernului. În această ordine de idei, se relevă că dreptul este condiţionat de satisfacerea cerinţei de „cazuri excepţionale şi temeinic justificate”.
    b) Prelungirile repetate ale termenelor de reintroducere a mărfurilor anterior plasate în regim de export temporar pun în pericol reîntoarcerea propriu-zisă a acestora în ţară.
    Controlul a identificat cazuri de prelungiri repetate ce au dus la consecinţe cu impact economic negativ.  Exemplificăm  în acest sens exportul temporar de utilaj pentru producerea şi acoperirea asfaltului, efectuat în anul 2003 de către S.A. „Asidcons” (c/f 1003600003395) în valoare de 517,3 mii lei şi de către S.A. „Terconvit” (c/f  1003600003395) – de 536,8 mii lei, în folosul S.R.L. „Realbit”, or.Odesa, Ucraina. Referitor la aceste cazuri, menţionăm că S.A. „Terconvit” a exportat temporar utilajul propriu, pe cînd S.A. „Asidcons” – utilajul arendat de la S.A. „Transcom-M” (cota statului - 61,5%) conform contractului nr.5/A din 04.01.2002. După efectuarea exportului temporar, la 03.10.2003, contractul a fost reziliat.  Utilajul exportat  în regim temporar de către ambii  agenţi economici, în perioada 21.06.2004-16.03.2006, s-a aflat sub sechestru aplicat de către Judecătoria raionului Şiriaev, regiunea Odesa. În temeiul pct.86 subpct.2 şi subpct.3 ale Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140, Guvernul a prelungit termenele de aflare a utilajului în regimul dat pînă la 01.11.2006. Verificarea cazurilor respective a stabilit că agenţii economici sus-menţionaţi, depăşind termenul prelungit de Guvern de reintroducere a utilajului cu circa 75 zile, au săvîrşit o contravenţie vamală, pe care fapt organul vamal încă nu aplicase amenzi conform art.231 şi art.232 din Codul vamal. La momentul examinării acestor cazuri de către control, secţia regimuri economice a BV mun.Chişinău a transmis materialele respective în secţia urmărire penală şi fraude vamale, care a întocmit procese-verbale cu privire la contravenţia vamală şi a aplicat amendă în mărimea minimului prevăzut de 10% din obiectul contravenţiei vamale.
    Cazuri de neînchidere a regimului vamal de admitere  temporară s-au stabilit şi la BV Nord. Cu încălcarea art.231 pct.17 lit.a), lit.b) şi art.232 lit.h) din Codul vamal, organul vamal n-a aplicat sancţiuni faţă de 3 agenţi economici (S.A. „Molda­eroservice” (c/f 668960), S.A. „Moldagrotehnica” (c/f 1003602000516) şi S.A. „Melasia-Exim” (c/f 1004602001071)), care au încălcat regimul de admitere temporară şi n-au scos de pe teritoriul vamal mărfurile şi mijloacele de transport în anii 2005-2006, în urma cărui fapt în bugetul de stat nu s-au încasat venituri în sumă de minimum 22,7 mii lei (10% din costul mărfurilor) şi maximum - 227,1 mii lei (100% din costul mărfurilor).
La 01.03.2007, Î.S. „Moldaeroservice” n-a returnat  pe teritoriul vamal al Republicii Moldova 3 elicoptere MI-8 şi piese de schimb pentru acestea în sumă totală de 422,2 mii lei, exportate temporar în Egipt în anul 1999. Mai mult decît atît, pînă în prezent bunurile materiale n-au primit o altă destinaţie vamală.
    c) Evidenţa operaţiunilor de plasare a mărfurilor în regim de admitere temporară nu asigură în deplină măsură transparenţa, claritatea şi corectitudinea acestora.
    Controlul efectuat la cele 7 birouri vamale a stabilit că operaţiunile de plasare a mărfurilor în regim de admitere temporară, precum şi încheierea acestui regim sînt înregistrate în Registrul pentru evidenţa mărfurilor plasate sub regimul vamal de admitere temporară, care se ţine în formă manuală, deşi conform prevederilor regulamentelor secţiilor regimuri economice, evidenţa urmează a fi ţinută şi în formă electronică. Ţinut în mod manual, registrul nu este perfect, neexistînd posibilitatea de a înregistra toate operaţiunile de modificare sau multiplele prelungiri ale termenelor iniţial stabilite, cu indicarea documentului justificativ care serveşte drept temei de prelungire a termenelor, precum şi cu descrierea deplină a mărfurilor plasate. Mai constatăm  că operaţiunile de plasare a mărfurilor în regimul de admitere temporară nu sînt înregistrate cronologic, conform datei. În registru există multiple corectări. Evidenţa ţinută nu permite obţinerea unor generalizări ale perioadei de gestiune, precum şi a unei informaţii operative privind situaţia la zi. Această stare a lucrurilor face posibilă prezenţa cazurilor de nereacţionare imediată a organelor vamale la faptele de depăşire a termenelor aferente regimurilor date, precum şi de neaplicare la timp a sancţiunilor. 
    d) Procedura de primire, păstrare şi eliberare a mijloacelor băneşti în valută străină, în calitate de garanţii pentru admiterea temporară a autoturismelor, la un cont special al organului vamal de frontieră, nu este reglementată mai bine de 3 ani.
    Urmare verificărilor s-a stabilit că depunerea şi ridicarea sumelor garantate se efectuează prin casieriile organelor vamale de frontieră. Astfel, numai prin BV Leuşeni, în perioada anilor 2005-2006, de către persoane fizice au fost plasate sub regimul admitere temporară 1052 de autoturisme, cu depunerea garanţiei în sumă de 2032,3 mii euro, 51,0 mii dol.SUA şi 104,0 mii lei. Practic BV Leuşeni a îndeplinit funcţiile instituţiei financiare, ce ţin de primirea, păstrarea şi eliberarea mijloacelor băneşti, nefiind autorizat şi neavînd condiţiile necesare pentru aceasta, aşa ca încăpere izolată, înzestrată cu pază, gratii etc. Funcţiile de primire şi eliberare a sumelor de garanţie le îndeplinesc inspectorii vamali, care se află la schimb.
    Controlul selectiv la acest subiect, efectuat la BV Briceni cu utilizarea datelor Serviciului Grăniceri, a scos în evidenţă multiple nereguli şi neclarităţi ce poartă nuanţă de fraudă vamală.
    În baza datelor Serviciului Grăniceri, a fost format un eşantion din 407 tranzacţii cu privire la introducerea temporară a  mijloacelor de transport cu termenul de exploatare mai mare de 7 ani de către persoane fizice – rezidenţi ai Republicii Moldova. Contrapunerea datelor menţionate cu datele BV Briceni a stabilit neînregistrarea a 368 de cazuri de introducere temporară a mijloacelor de transport cu termenul de exploatare mai mare de 7 ani. Astfel, în urma acţiunilor de neînregistrare a introducerii temporare a automobilelor, nu s-a asigurat depunerea sumelor de garanţie în mărime de 269,0 mii euro, sau 4436,0 mii lei, prin ce s-au încălcat prevederile art.10 alin.(3) lit.b) din Legea nr.1569-XV din 20.12.2002 „Cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice” ¹³ (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.1569-XV). 
______________________
13  M.O., 2002, nr.185-189, art.1416.

    În septembrie 2006, termenul de introducere în ţară la 91 din 368 de mijloace de transport deja expirase şi în condiţiile în care BV Briceni fixa introducerea temporară legală suma garanţiei în valoare de 137,7 mii euro, sau 2270,7 mii lei urma a fi vărsată la bugetul de stat, conform prevederilor art.10 alin.(12) din Legea nr.1569-XV (în redacţia de pînă la 01.09.2006). La 01.03.2007, din aceste 91 de mijloace de transport 26 de unităţi au fost scoase de pe teritoriul ţării, iar 65 de unităţi se află ilegal în Republica Moldova.
    Generalizînd cele expuse, menţionăm că, conform datelor BV Briceni, în anul 2006 au fost introduse 39 de autoturisme cu termenul de exploatare de peste 7 ani, cu depunerea sumelor de garanţie  echivalente cu 72,6 mii euro. Examinînd datele Serviciului Grăniceri şi comparîndu-le cu datele BV Briceni, s-a depistat că persoanele fizice au introdus în ţară minimum 407 autoturisme cu termenul de exploatare de peste 7 ani, care sînt înregistrate în alte state.
    Neregularităţile sus-indicate s-au format, în special, ca urmare a  lipsei cadrului normativ privind modul de înregistrare şi evidenţă a introducerii şi scoaterii autoturismelor cu termenul de exploatare de peste 7 ani de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice rezidenţi şi nerezidenţi, precum şi a modului de acumulare, contrapunere şi utilizare a altor surse de informaţii în problema respectivă.

Partea 6.  CU PRIVIRE LA APRECIEREA VALORII ÎN
VAMĂ A MĂRFURILOR

    6.1. La determinarea valorii în vamă a mărfurilor importate, organele vamale se conduc de Legea nr.1380-XIII, prevederile căreia corespund cu Acordul privind aplicarea Articolului VII al GATT, precum şi cu Regulamentul cu privire la modul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002¹⁴ (cu modificările ulterioare). Majoritatea ţărilor membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului determină valoarea în vamă a circa 95 la sută din tranzacţiile de import prin aplicarea metodei nr.1 „Evaluare în baza valorii  tranzacţiei  cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau care urmează să fie plătit”, evaluare efectuată în baza documentelor justificative ale tranzacţiilor de comerţ exterior de vînzare-cumpărare care au bază valorică (contracte, invoice-uri, specificaţii, declaraţii vamale de export etc.). Pornind de la faptul că datele privind valoarea mărfii indicate în documentele justificative la unul şi acelaşi tip de marfă diferă în dependenţă de fiecare contract în parte, organele vamale întreprind măsuri de apreciere a corectitudinii valorii în vamă anunţate, precum şi de precizare a autenticităţii datelor şi documentelor prezentate  spre confirmare ei, în cadrul auditelor postvămuire.
___________________
14  M.O., 2002, nr.66-68, art.697.
    6.2. În pofida măsurilor ce se întreprind, riscul aferent determinării corecte a valorii în vamă rămîne  major.  Se cuvine să evidenţiem că în unele cazuri pîrghiile legale ale organelor vamale nu pot influenţa asupra determinării corecte a valorii în vamă atît la momentul tranzacţiei, cît şi în procesul investigaţiilor ulterioare.
    În această ordine de idei, menţionăm următoarele cazuri:
    a) Evaziuni fiscale¹⁵ în urma substituirii facturilor (invoice-urilor).
     Potrivit documentelor prezentate vămuirii la BV Briceni pentru perfectarea importului de conserve de carne de  către un agent economic, preţul unui kilogram a constituit 0,36 dolari SUA. Organul vamal  n-a admis aplicarea metodei nr.1 şi a impus vămuirea cu valoarea majorată. La rîndul său, agentul economic în cauză a contestat în judecată acţiunile biroului vamal referitor la majorarea valorii în vamă şi încasarea suplimentară a plăţilor vamale. Pentru investigarea cazului a fost făcută interpelare oficială numai la organul vamal polonez, care prin răspunsul său a confirmat  preţul de livrare de 0,36 dolari SUA. Se cuvine să relevăm că în astfel de situaţii nu este suficient de înaintat interpelări doar la organele vamale, deoarece agenţii economici schimbă invoice-urile pînă la vama de frontieră a statului respectiv.
_____________________
15  Evaziune fiscală – noţiune utilizată în sens de eschivare legală de la plata impozitelor.

    b) Evaziuni fiscale în urma tranzacţiilor de import al legumelor, fructelor şi altor mărfuri, realizate ulterior prin deţinătorii patentelor de întreprinzător.
    Exemplificăm în acest sens cazul importului de legume, efectuat de către un agent economic, prin BV Leuşeni. Pe parcursul anului 2006, agentul economic în cauză a vămuit 6427,3 tone de produse agricole. Valoarea în vamă totală a mărfurilor importate a alcătuit 20,3 mil.lei. Mărfurile au fost declarate şi vămuite conform documentelor de procurare şi de însoţire a mărfii – contractelor de vînzare-cumpărare şi invoice-urilor (preţul unui kilogram de roşii şi castraveţi în timp de iarnă constituie 3,40-4,99 lei/kg.). Verificările efectuate ulterior în temeiul datelor IFPS, precum şi documentelor prezentate de agentul economic respectiv (înregistrat în or.Hînceşti) au stabilit că toată marfa, cu un adaos comercial simbolic, se livrează altui agent economic (com.Izbişte, r-nul Criuleni). La rîndul său, ultimul aplică un adaos de 5-20 bani la un kilogram şi livrează marfa la circa 300 de deţinători de patentă, care o comercializează în pieţele agricole din mun.Chişinău. Pentru comparaţie se relevă că, conform Buletinului statistic de preţuri pe luna ianuarie 2006¹⁶, preţul mediu la tomate proaspete la pieţele agroalimentare din republică era de 23,74 lei/kg şi la castraveţi – de 27,09 lei/kg. Controlul a stabilit că conducător al ambelor societăţi cu răspunderea limitată este una şi aceeaşi persoană şi livrările intermediare se efectuează doar documentar. În realitate marfa se descarcă în mun.Chişinău şi se distribuie direct la deţinătorii de patentă.
______________________
16  Nu este dat publicităţii.

    Situaţii similare se atestă şi în unele cazuri de import al confecţiilor. De exemplu, blugii se importă din zone economice libere sau off-shore şi conform documentelor de însoţire se declară în vamă la preţ de la 5 pînă la 12 lei perechea. Ulterior, printr-o serie de operaţiuni intermediare, cu participarea deţinătorilor de patentă, preţul lor final de realizare prin magazine de firmă creşte pînă la o sută de ori, prin care fapt în mod legal se evită calcularea şi achitarea de la valoarea reală a mărfurilor a drepturilor de import, administrate de Serviciul Vamal, precum şi în final, a impozitului pe venit, administrat de Serviciul Fiscal de Stat.
    6.3. Lipsa unui sistem informaţional de identificare a autovehiculelor noi nu permite confirmarea corectitudinii determinării poziţiei tarifare, precum şi plăţilor calculate pentru vămuirea autovehiculelor noi care n-au fost însoţite de certificate de înmatriculare.
    Unii importatori de autovehicule noi, prin declararea neconformă a codului mărfii importate, obţin posibilitatea de a achita suma accizului calculat la capacitatea cilindrică a motorului, şi nu plata TVA la import, mărimea căreia depăşeşte esenţial suma accizului calculat. Exemplificăm în acest sens următoarele.
    Întru realizarea contractului de achiziţii publice cu privire la achiziţionarea microbuzului cu 17 locuri „Mercedes Benz Sprinter” pentru o instituţie publică, un agent economic a importat autovehiculul nou „Mercedes Benz Sprinter 315”, perfectînd tranzacţia prin BV Leuşeni. Potrivit declaraţiei vamale nr.4500I04840 din 09.11.2006, în caseta 33 a acesteia a fost indicat codul mărfii – 87033219, cod ce se atribuie „autoturismelor şi altor autovehicule, în principal concepute pentru transportul persoanelor (altele decît cele de la poziţia 8702)”. Se menţionează că la poziţia 8702 se atribuie autovehicule pentru transportul de minimum 10 persoane, iar faţă de această poziţie se calculează TVA la import. Astfel, în urma declarării incorecte a codului mărfii, importatorul a achitat accize în sumă de 36,3 mii lei, evitînd calcularea şi achitarea TVA la import în mărime de circa 120,0 mii lei.

    Partea 7.  CU PRIVIRE LA UNELE PROBLEME
 LA  IMPORTUL DE MĂRFURI

    7.1. Pe teritoriul şi la depozitul BV Leuşeni  se află 43 de unităţi de transport, care au fost transportate pe cale rutieră de către persoane fizice cu scopul de a fi vămuite şi plasate sub regim de import. Din numărul total de unităţi de transport, 21 de unităţi depăşeau termenele de exploatare pentru a fi percepute drepturile de import şi sînt prohibite de a fi introduse pe teritoriul ţării. Mijloacele de transport au fost returnate de la linia de control vamal în ţara de export, însă au fost lăsate de către proprietari fără supraveghere. În pofida faptului că BV Leuşeni s-a adresat către persoanele fizice în cauză, solicitînd să scoată automobilele de pe teritoriul vămii, ultimele n-au reacţionat la propunerea dată, pe motiv că, conform prevederilor legale, persoanele în cauză urmează să achite taxa pentru păstrarea autoturismelor, cuantumul căreia, fiind calculată pentru fiecare kilogram şi pentru fiecare zi de aflare la păstrare, depăşeşte de la 18 pînă la 83 de ori valoarea unităţii de transport.

Partea 8. CU PRIVIRE LA DESTINAŢIILE VAMALE

    8.1. În perioada supusă controlului, Codul vamal al Republicii Moldova a suportat cîteva modificări şi completări, operate în scopul armonizării acestuia la legislaţia internaţională. Cele mai importante ajustări au fost operate prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.11-XV din 17.02.2005¹⁷. Prin art.1 al legii menţionate, s-au operat modificări şi la art.23 din Codul vamal. Ca rezultat, aşa regimuri vamale ca reexportul, nimicirea şi renunţarea în folosul statului au căpătat statut de destinaţii vamale, după cum urmează: reexport, distrugere şi abandon în favoarea  statului.
____________________
17  M.O., 2005, nr.46-50, art.165.

    8.2. Potrivit art.100 alin.(2) şi art.103 alin.(2) din Codul vamal, distrugerea mărfurilor şi abandonul în favoarea statului se efectuează conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. Se relevă că din martie 2005 şi pînă în martie 2007 astfel de proceduri n-au fost stabilite. Către finele controlului, Serviciul Vamal a prezentat  proiecte de Regulamente, procedura de aprobare a cărora nu fusese iniţiată. Concomitent, se menţionează că nici prevederile Secţiunii 12 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 nu dau răspuns la întrebările legate de destinaţiile vamale distrugere şi abandon în favoarea statului.
    Controlul a stabilit 8 cazuri de abandon în favoarea statului, din care 3 - în sumă totală de 2988,7 mii lei - în anul 2005 şi 5 - în valoare de 477,6 mii lei - în anul 2006. Scoatem în evidenţă cel mai semnificativ caz de abandon în favoarea statului a mărfurilor importate. În lunile iulie-septembrie 2005, la BV mun.Chişinău au intrat cîteva loturi diverse de mărfuri sportive cu valoarea în vamă de 2733,0 mii lei, plasate de către „Glorinal” S.R.L. sub destinaţia vamală de abandon în favoarea statului, prin care fapt importatorul a obţinut dreptul de neonorare a plăţilor la import. Se menţionează că importul mărfurilor respective a fost efectuat de către „Glorinal” S.R.L. În cadrul relaţiilor de executare a contractului fără număr din 27.12.2004, încheiat cu Institutul Naţional de Educaţie Fizică şi Sport. Potrivit adresării BV mun.Chişinău, bunurile în cauză au fost recepţionate de către IFS pe mun.Chişinău şi transmise la păstrare Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport.
    Prin Hotărîrea Guvernului nr.762 din 25.07.2005 „Cu privire la transmiterea bunurilor materiale către Institutul Naţional de Educaţie Fizică şi Sport”¹⁸, Guvernul a indicat Inspectoratului Fiscal Principal de Stat „să asigure transmiterea, cu titlu gratuit, de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chişinău către Institutul Naţional de Educaţie Fizică şi Sport a bunurilor materiale plasate în regim vamal de renunţare în folosul statului, conform anexei” (primul lot).
_________________________
18  M.O., 2005, nr.101-103, art.820.

    Inventarierea din 25.12.2006, efectuată la faţa locului de către reprezentanţii Curţii de Conturi, IFS pe mun.Chişinău şi ai Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport, a stabilit că toate bunurile transmise la păstrare se utilizează de către Institut din momentul predării acestora de către IFS pe mun.Chişinău. Prin Hotărîrea Guvernului nr.58 din 22.01.2007 „Cu privire la transmiterea unor bunuri materiale”¹⁹, s-a dispus, de asemenea, ca IFPS să asigure transmiterea, cu titlu gratuit, a bunurilor materiale, cu destinaţia vamală de renunţare la mărfuri în folosul statului.
(Cazul a fost reparat prin anularea tranzacţiei de plasare în regim de abandon în favoarea statului şi achitare de către „Glorinal” S.R.L. a  drepturilor de import în sumă de 546,6 mii lei).
_________________________
19  M.O., 2007, nr.14-17, art.77.

    8.3. Generalizînd cele expuse, se relevă că lipsa procedurilor clare de efectuare a abandonului în favoarea statului menţine riscul de eschivare a unor contribuabili de la onorarea drepturilor de import, fără aplicarea măsurilor de politică economică.

Partea 9.  CU PRIVIRE LA ZONA LIBERĂ

    9.1. Zona liberă este o parte a teritoriului vamal în care mărfurile străine sînt introduce şi utilizate fără plata drepturilor de import, iar mărfurile autohtone sînt introduce şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul vamal de export. Conform art.89 din Codul vamal, organul vamal asigură respectarea legislaţiei vamale în zonele libere. Pornind de la aceasta, controlului a fost supus Biroul Vamal Centru (în continuare - BVC), creat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.887-c din 12.08.2005 “Cu privire la lichidarea şi crearea unor birouri vamale”. 
BVC este persoană juridică şi are în subordinea sa 16 subdiviziuni structurale, inclusiv – 13 posturi vamale interne (PVI - reprezentanţe raionale), postul vamal ZAL  „Expo-Business Chişinău”, postul vamal subzona „Sud Est” şi postul vamal „Tracom”.       
    9.2. Conform informaţiei prezentate de către Administraţia ZAL „Expo-Business-Chişinău”, la 31.12.2006, în zona liberă erau înregistraţi 57 de rezidenţi (agenţi economici), din care activează doar 38. Rezidenţii înregistraţi deţin 73 de autorizaţii eliberate de către Administraţie, din care 24 de autorizaţii - pentru fabricarea producţiei industriale, 12 - pentru efectuarea operaţiunilor de sortare, ambalare, marcare  şi altor asemenea operaţiuni cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal al Republicii Moldova, 15 - pentru efectuarea altor genuri de activitate şi 22 - pentru genurile de activitate care nu sînt prevăzute de legislaţia în vigoare şi se efectuează de către agenţii economici în cadrul garanţiilor de stat prevăzute în art.5 din Legea nr.625-XIII din 03.11.1995  „Cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber „Expo-Business-Chişinău”²⁰ (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.625-XIII), la art.13 şi art.15 alin. (4) din Legea nr.440-XV din 27.07.2001 „Cu privire la zonele economice libere”²¹ (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.440-XV), din care 20 de autorizaţii eliberate pentru efectuarea comerţului angro şi 2 autorizaţii pentru prestarea serviciilor.
__________________________
20  M.O., 1995, nr.73, art.857.
21  M.O., 2001, nr.108-109, art.834.

    Actualmente, 11 din 57 de agenţi economici rezidenti ai zonei libere activează şi se conduc de prevederile Legii nr.440-XV, iar 46 de rezidenţi - de prevederile Legii nr.625-XIII.
    9.3. Potrivit datelor Administraţiei zonei libere, în perioada supusă controlului, rezidenţii zonei libere au efectuat vînzări de mărfuri, prestări de servicii în sumă de 1215,0 mil. lei, inclusiv în anul 2005 în mărime de  679,6 mil.lei şi în anul 2006 - de 535,4 mil.lei. Ponderea vînzărilor de producţie proprie originară din zona liberă în volumul total al vînzărilor a constituit 62,2% în anul 2005 şi 47,1% - în anul 2006. Volumul vînzărilor de producţie peste hotarele ţării în anul 2005 a constituit 220,7 mil.lei (52,3%) şi în anul 2006 - 133,2 mil.lei (52,9%), restul producţiei fiind realizată pe teritoriul republicii. În urma tranzacţiilor efectuate pe parcursul anului 2006 au fost calculate drepturi de import/export şi alte plăţi în sumă de 209,2 mil.lei, ceea ce depăşeşte volumul drepturilor vamale calculate în anul 2005 cu 119,7 mil.lei.
    9.4. În conformitate cu art.1 alin.(3) lit.c) din Legea nr.440-XV, scopul creării zonei libere este şi dezvoltarea producţiei orientate spre export, iar art.6 alin.(11) prevede că genul prioritar de activitate a rezidenţilor va fi producţia industrială. Analiza datelor Serviciului Vamal cu privire la mărfurile străine şi autohtone introduse în zona liberă, prelucrarea şi ieşirile acestora din zonă denotă că volumul mărfurilor exportate în anul 2006 s-a micşorat faţă de anul precedent cu 354,4 mil.lei. Din volumul mărfurilor exportate şi reexportate, 71,0% - în anul 2005 şi 85,2% - în anul 2006 constituie mărfurile plasate în zonă şi scoase din zonă neprelucrate. Astfel, Zona Antreponariatului Liber nu atinge în măsură deplină scopul creării şi dezvoltării zonelor economice libere, obiectiv prevăzut de lege şi de Concepţia privind crearea şi dezvoltarea zonelor economice libere, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.783 din 17.06.2002^{22.
________________________}
22  M.O., 2002, nr.91-94, art.884.

    9.5. Controlul a stabilit situaţii ce nu sînt clar reglementate de actele normative în vigoare. Unii agenţi economici, fiind excluşi din lista rezidenţilor zonei libere, nu recunosc obligativitatea ce reiese din prescripţiile legale cu privire la   declararea mărfurilor şi materialelor în alt regim vamal. Exemplificăm în acest sens următoarele.
    Centrul Internaţional de Expoziţii „Moldexpo” S.A., la data excluderii din lista rezidenţelor zonei libere - 09.09.2003, dispunea de mărfuri introduse în perioada anilor 1997-2003 sub regimul vamal de zonă liberă  în sumă de 2,1 mil.lei. Revocîndu-se statutul de rezident al zonei libere, agentul economic menţionat nu putea să utilizeze regimul de „zonă liberă” şi urma să declare mărfurile şi materialele în alt regim vamal. De la 04.01.2005 şi pînă la 13.12.2006, CIE „Moldexpo” S.A.  s-a aflat în litigiu cu organul vamal. Deşi colaboratorii BVC au calculat drepturile de import aferente stocurilor de mărfuri în sumă de 599,6 mii lei, mărfurile respective  n-au fost declarate de CIE „Moldexpo” S.A. În alt regim vamal pînă în prezent. În total, datoria CIE „Moldexpo” S.A. faţă de BVC, la 01.01.2007, constituia 1440,8 mii lei, inclusiv amenda – de 841,2 mii lei şi drepturile de import – de 599,6 mii lei. S-a stabilit că datoria CIE “Moldexpo” S.A. n-a fost reflectată ca restanţă în anul 2006, fiind întrodusă în raport la 11.01.2007. La situaţia din 27.03.2007, CIE „Moldexpo” S.A. a achitat prima rată de 210,0 mii lei, din contul căreia s-a micşorat restanţa la amendă.
    9.6. Se relevă abateri de la prevederile legale privind plasarea şi evidenţa mărfurilor în zona liberă, inclusiv în regim de perfecţionare activă, monitorizarea operaţiunilor de prelucrare, verificarea cantităţilor produselor compensatoare, după cum urmează:
    a) BVC n-a urmărit respectarea de către rezidenţii zonei economice libere a condiţiilor de plasare în interiorul zonei libere a mărfurilor în regim de perfecţionare activă.
    Potrivit art.6 alin.(14) din Legea nr.440-XV, rezidenţii zonei libere îşi desfăşoară activitatea conform autorizaţiei pentru fiecare gen de activitate, inclusiv şi cea de prelucrare, eliberată de administraţia zonei libere pe bază de contract. Totodată, alin.(15) al aceluiaşi articol stipulează că „Autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii în zona liberă nu scuteşte rezidentul de obligaţia de a obţine şi alte licenţe (autorizaţii) prevăzute de legislaţie”. În această  ordine de idei, se menţionează că art.59 din Codul vamal prevede eliberarea unei autorizaţii la solicitarea persoanei care efectuează perfecţionarea activă, iar pct.342 al Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1140 stipulează expres obligativitatea obţinerii în prealabil a unei astfel de autorizaţii pentru mărfurile străine ce urmează a fi plasate în interiorul zonelor libere în regim de perfecţionare activă. Astfel, în perioada supusă controlului, BVC, neeliberînd nici  o autorizaţie de perfecţionare activă, a permis rezidenţilor zonei libere plasarea mărfurilor străine în regimul menţionat.
    b) BVC n-a efectuat controale de monitorizare a operaţiunilor de prelucrare, cu verificarea cantităţilor de mărfuri din import plasate în regim de perfecţionare activă şi a cantităţilor  produselor compensatoare obţinute.
    9.7. La  determinarea valorii în vamă a mărfurilor, BVC se conduce de Legea nr.1380-XIII şi de Regulamentul „Privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului  nr.600 din 14.05.2002²³. Controlului selectiv au fost supuse şi aspectele ce ţin de determinarea valorii în vamă a marfurilor, precum şi unele operaţiuni efectuate prin zona liberă care nu se încadrează întocmai în prevederile autorizaţiei emise pentru un anumit gen de activitate. În acest context, scoatem în evidenţă următoarele.
_____________________
23  M.O., 2002, nr.66-68, art.697.

    Un agent economic, deţinător al autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţii în zona liberă în domeniul sortării, ambalării, marcării şi altor asemenea operaţiuni cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal al Republicii Moldova, şi alt agent economic, deţinător de autorizaţie similară, precum şi de autorizaţie pentru desfăşurarea activităţii în zona liberă în domeniul  „Comerţ-angro”,  dispunînd de carnete TIR, efectiv  tranzitează prin zona liberă diferite mărfuri (mobilă, anvelope) importate din Rom‘nia, Belarus) şi din alte ţări, pe care ulterior le tranzitează în Federaţia Rusă, Ucraina, Rom‘nia.     Astfel, activitatea acestor rezidenţi ai zonei  nu corespunde celor indicate  în autorizaţie.
     Conform  informaţiei  Serviciului Vamal, în anul 2006, primul din rezidenţii sus-menţionaţi a plasat în zonă (sub regimul 78) marfuri în valoare de 67,5 mil.lei şi a reexportat (regimul EX3) - de 63,0 mil.lei, iar al doilea rezident a plasat în zonă  bunuri de 337,5 mil. lei şi a reexportat mărfuri în valoare de 339,5 mil.lei.
    Urmare controlului selectiv al 5 tranzacţii efectuate de către rezidenţii sus-indicaţi s-a stabilit că la efectuarea importului în zonă, valoarea  se determină prin metoda nr.1 – metoda de evaluare în baza documentelor justificative (invoice) prezentate. Se cuvine să indicăm că reexportul mărfurilor se efectuează în aceeaşi zi cu imporul sau peste 3-5 zile de la import. La perfectarea declaraţiilor de reexport, rezidenţii  menţin valoarea în vamă a mărfurilor importate în zonă. Totodată, valoarea facturală a mărfurilor se diminuează cu circa 60% (în baza scrisorilor cumpărătorului), iar diferenţa obţinută se atribuie la cheltuieli externe. BVC acceptă aceste tranzacţii pe simplu motiv că, conform legislaţiei, rezidenţii zonei libere de la activitatea de tranzit achită doar proceduri vamale în mărime de 0,1% din valoarea mărfii. Astfel, pentru organul vamal este important ca plăţile aferente procedurilor vamale să fie încasate în deplină măsură, iar schimbările ce se produc în interior nu prezintă interes, deşi sub aspectul conlucrării cu alte organe de drept din ţară şi de peste hotare în vederea consolidării eforturilor în lupta cu contrabanda, fraudele vamale etc. tranzacţiile respective merită atenţie.

Partea 10. TESTAREA ACTIVITĂŢII INSTITUTULUI DE BROKERI VAMALI

    10.1. Activitatea brokerului vamal este reglementată de Secţiunea a 25-ea din Codul vamal şi de Regulamentul „Cu privire la activitatea brokerului vamal şi specialistului în domeniul vămuirii”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1290 din 09.12.2005²⁴ (în continuare - Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1290). Institutul de brokeri vamali şi-a început activitatea propriu-zisă din 01.03.2006.
_______________________
24  M.O., 2005, nr.168-171, art.1389.

    10.2. Potrivit art.162 al Codului vamal, brokerul vamal este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia, care deţine autorizaţie pentru activitate de broker vamal, eliberată de către Serviciul Vamal, şi care în numele şi pentru terţe persoane declară mărfurile, le  prezintă pentru vămuire, efectuează şi alte operaţiuni vamale. Raporturile dintre brokerul vamal şi persoana reprezentată se stabilesc în contract. Deoarece brokerii activează nemijlocit pe lîngă birourile vamale, testarea acestora s-a efectuat de către controlorii Curţii de Conturi delegaţi la birourile vamale Chişinău şi Leuşeni.
    10.3. Către finele anului 2006, în raza de acţiune a BV mun.Chişinău funcţionau 80 de entităţi autorizate, din care 54 - ca brokeri vamali şi 26 - ca specialişti în nume propriu, numărul total al specialiştilor în domeniul vămuirii constituind 400 de persoane.
    10.4. S-a stabilit că operaţiunile vamale privind declararea mărfurilor şi mijloacelor de transport, efectuate prin intermediul specialistului în domeniul vămuirii, sînt controlate şi analizate de efectivul BV mun.Chişinău în procesul controlului documentar al declaraţiilor vamale, iar ulterior – de către specialiştii Direcţiei Fluxuri informaţionale şi Statistică vamală a Serviciului Vamal. În rezultatul acestor controale au fost depistate greşeli şi derogări de la Normele tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu, aprobate prin Ordinul Serviciului Vamal nr.296-o, Metodologia de prelucrare a declaraţiei vamale în detaliu, aprobată prin Ordinul Serviciului Vamal nr.148-o din 06.07.2005 (abrogat din 01.01.2007)²⁵, precum şi de la Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1290. Cele mai frecvente greşeli se comit la aplicarea incorectă a codului mărfii; indicarea incorectă a expeditorului; a condiţiilor de livrare; a monedei facturale; a destinatarului; aprecierea incorectă a valorii în vamă; utilizarea de către un specialist a codului de acces al altui specialist etc.
_____________________
25  M.O., 2005, nr.107-109, art.367.
    Ca rezultat al acţiunilor întreprinse, pe parcursul anului 2006, de către Serviciul Vamal a fost suspendată acţiunea atestatului specialistului în domeniul vămuirii pe un termen de o lună la 11 specialişti, pe un termen de 2 luni - la un specialist, iar la 3 specialişti le-a fost retras atestatul.
    10.5. De asemenea sînt supuse analizei permanente neregulile şi greşelile comise de către specialiştii în domeniul vămuirii şi la nivel de brokeri vamali.
    10.6. Echipa de control, de comun acord cu şeful interimar al secţiei tehnologii informaţionale a BV mun.Chişinău, a supus controlului activitatea şi evidenţa operaţiunilor de perfectare a actelor vamale la şase brokeri vamali.
    Urmare controlului consemnăm că:
    Contrar prevederilor pct.60 şi pct.61 ale Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1290 din 09.12.2005, trei brokeri vamali în perioada anului 2006, n-au deschis registrul operaţiunilor de vămuire şi n-au ţinut evidenţa operaţiunilor privind vămuirea mărfurilor şi mijloacelor de transport, precum şi a altor operaţiuni de intermediere în domeniul vamal, iar un broker n-a reflectat în registru toate operaţiunile de vămuire conform declaraţiilor validate.
    Pentru control a fost format un eşantion din 2789 declaraţii vamale, perfectate de 6 brokeri vamali şi validate în sistemul informaţional ASYCUDA World de către  BV mun.Chişinău în lunile aprilie şi septembrie 2006, care au fost contrapuse cu datele din registrele vînzărilor pe anul 2006 ale brokerilor sus-menţionaţi. Rezultatele obţinute denotă următoarele.
    a) Cu derogare de la prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.174 din 25.12.1997²⁶, trei brokeri n-au reflectat în evidenţa contabilă servicii prestate agenţilor economici în sumă totală de 11,7 mii lei. Ca rezultat, la acest volum de servicii prestate nu s-a calculat şi transferat la bugetul de stat TVA în sumă totală de 2,2 mii lei, prin ce s-au încălcat prevederile  art.108 din Codul fiscal.
_______________________
26  M.O., 1997, nr.93-96, art.182.

    b) În majoritatea cazurilor 2 brokeri vamali nu întocmesc şi nu eliberează facturile fiscale la data prestării serviciilor de broker, ci cu o lună-două mai tîrziu.
    10.7. Controlul efectuat la BV Leuşeni a constatat că din 15 brokeri vamali care au acces de depunere a declaraţiilor vamale la BV Leuşeni numai 7 au oficii la biroul vamal şi/sau la posturi vamale. Depozite provizorii ale brokerilor la biroul vamal nu sînt, pe care motiv, în caz de necesitate, marfa se descarcă la depozitul importatorului. La momentul actual, activitatea brokerilor vamali se limitează la întocmirea actelor necesare vămuirii (declaraţii vamale, declaraţii privind valoarea în vamă, calculul plăţilor suplimentare etc.), iar prezentarea actelor pentru control vamal se efectuează de către reprezentantul agentului economic. În această ordine de idei, se denotă că implementarea institutului de brokeri vamali, la etapa actuală, nu a exclus contactul agentului economic cu colaboratorii vamali.
    10.8. Se cuvine să remarcăm încă un aspect, care provoacă nemulţumiri din partea agenţilor economici faţă de activitatea brokerilor vamali. Ne referim la  preţurile mari pentru serviciile brokerilor, care nu sînt argumentate prin calcule bine definite. De exemplu, în anul 2006 un agent economic a efectuat 220 de operaţiuni de import/export, pentru care a achitat plăţi vamale în sumă de 185,9 mii lei, pe cînd plata pentru serviciile de broker aferente tranzacţiilor respective a constituit 52,5 mii lei.

    Partea 11. CONTROLUL INTERN ŞI AUDITUL INTERN

    11.1. Privită prin prisma Concepţiei sistemului de control intern şi audit intern în sectorul public, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1143 din 04.10.2006²⁷, situaţia referitor la controlul intern şi auditul intern la Serviciul Vamal se apreciază ca funcţională. Avînd un conglomerat specific de sarcini şi un efectiv de 1803 de angajaţi, pe parcursul perioadei supuse controlului, Serviciul Vamal a trecut prin cîteva proceduri de perfecţionare a structurii şi cadrelor. Ca rezultat, aparatul central al Serviciului Vamal şi cele 15 birouri vamale au fost reorganizate; au fost formate subdiviziuni cu atribuţii de inspectare generală a tuturor direcţiilor activităţii vamale; personalul a fost supus atestării; faţă de colaboratorii care au comis încălcări s-au aplicat sancţiuni disciplinare, iar unii din ei au fost concediaţi pe motiv de necorespundere exigenţei funcţiei. Concomitent, se denotă faptul neaplicării art.9 din Legea serviciului în organele vamale nr.1150-XIV din 20.07.2000²⁸ (cu modificările ulterioare) în vederea angajării personalului prin concurs. Angajaţii Serviciului Vamal îşi exercită atribuţiile de serviciu în conformitate cu legislaţia, precum şi în baza regu­lamentelor aferente fiecărei subdiviziuni, fişelor de post şi Codului de Etică a colaboratorului vamal. Se relevă că la momentul actual Serviciul Vamal nu dispune de regulamente interne şi proceduri scrise cu privire la controlul intern.
______________________
27  M.O., 2006, nr.174-177, art.1343.
28  M.O., 2000, nr.106-108, art.765.

    11.2. În perioada anilor 2005-2006, în cadrul Serviciului Vamal a activat Direcţia analiza riscurilor şi audit postvămuire, care se constituia din secţia analiză şi managementul riscurilor; secţia audit postvămuire şi obligaţii vamale; secţia echipe mobile.  Reieşind din atribuţiile de bază stipulate în regulamentul Direcţiei, menirea acesteia a constat în: administrarea sistemului eficient de selectivitate a  încărcăturilor în baza procedeelor de analiză a riscurilor; dezvoltarea şi modernizarea criteriilor controlului vamal, corespunzătoare sistemului informaţional ASYCUDA World şi altor programe şi sisteme folosite pentru prelucrarea datelor la nivel local sau internaţional.
    11.3. Colaboratorii secţiei audit postvămuire şi obligaţii vamale şi-au desfăşurat activitatea conform planurilor anuale de lucru, precum şi au efectuat audite postvămuire pe diverse tematici solicitate de secţia analiză şi managementul riscurilor, Direcţia urmărire penală şi fraude vamale, secţia valoare în vamă şi altele.
    În perioada supusă controlului, 21 de colaboratori ai secţiei audit postvămuire şi obligaţii vamale a aparatului central şi birourilor vamale, la întreţinerea cărora s-au cheltuit circa 1,8 mil.lei, au efectuat 423 de controale, în baza cărora a fost retrasă autorizaţia unui declarant, s-au recalculat drepturi de import în sumă totală de 3,5 mil.lei, s-au aplicat amenzi în valoare de 1,1 mil.lei, precum şi s-a recalculat un prejudiciu, cauzat în urma diminuării valorii în vamă, în sumă de 10,5 mil.lei. Cele mai frecvente încălcări stabilite în actele de control ale secţiei de audit postvămuire şi obligaţii vamale se referă la determinarea incorectă a valorii în vamă, care în majoritatea  cazurilor este diminuată prin neincluderea cheltuielilor de transport.
    11.4. Se cuvine să scoatem în evidenţă faptul restructurărilor de ultimă oră ale Serviciului Vamal, efectuate conform Hotărîrii Guvernului nr.4 din 02.01.2007 „Cu privire la aprobarea structurii, efectivului-limită şi a Regulamentului Serviciului Vamal”^29. Urmare acestora, Serviciul Vamal întreprinde măsuri de instituire a Direcţiei de audit intern, precum şi dezvoltă componentele controlului intern. În această ordine de idei, se relevă şi demararea măsurilor concrete de prevenire şi controlul corupţiei în sistemul vamal, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.32 din 11.01.2007 „Pentru aprobarea Programului de acţiuni privind implementarea Planului Preliminar de ţară al Republicii Moldova în cadrul Programului SUA „Provocările Mileniului”^{30.
___________________________}
29  M.O., 2007, nr.3-5, art.15.
30  M.O., 2007, nr.21-24, art.129. 

   Partea 12. CU PRIVIRE LA SISTEMULUI
INFORMAŢIONAL ASYCUDA World

    12.1. În contextul creşterii permanente a volumului comerţului exterior şi, respectiv, a veniturilor administrate de Serviciul Vamal, devine tot mai evident că pentru aplicarea eficientă a reglementărilor financiar-fiscale şi vamale, bazate pe o legislaţie armonizată şi pe metode noi de lucru, activitatea Serviciului Vamal este direct legată de existenţa unor sisteme informatice specifice, adecvate şi performante. Ţinînd cont de importanţa sistemului informaţional în activitatea Serviciului Vamal, începînd cu anul 2003 a fost promovată ideea instalării şi implementării sistemului informaţional automatizat pentru perfectarea vamală ASYCUDA World, care s-a regăsit în calitate de componentă specială a Proiectului „Facilitarea Comerţului şi Transportului în Europa de Sud-Est”, iniţiat conform Acordului  dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare.
    12.2. Implementarea sistemului informaţional ASYCUDA World a demarat la 1 august 2005, prin 5 birouri vamale-pilot, care către 1 octombrie 2005 s-a extins în restul birourilor vamale, astfel fiind realizată la nivel naţional. Termenul de realizare deplină a componentei respective, potrivit Proiectului sus-indicat, expiră la 30.06.2007. 
    12.3. Întru aprecierea sistemului menţionat, concomitent cu procedurile de control au fost utilizate şi unele elemente ale auditului performanţei, criteriile generale ale cărora au urmărit atingerea performanţei atît din punct de vedere al administratorului şi utilizatorului sistemului informaţional ASYCUDA World, cît şi al interesului general al contribuabilului. Auditul şi-a propus o abordare orientată pe rezultate, concentrată în principal pe analizarea performanţei componentelor sistemului informaţional ASYCUDA World sub aspectul eficienţei şi eficacităţii acestora.
    Pentru a efectua o astfel de evaluare, Curtea de Conturi a antrenat în calitate de expert un specialist în domeniul tehnologiilor informaţionale de la Ministerul Dezvoltării Informaţionale, care a conlucrat cu echipa de control pe problema dată, precum şi a efectuat propriile investigaţii pe domeniile concrete expuse în formă de întrebări de către Curtea de Conturi.
    Examinările efectuate la capitolul economicitate au avut drept scop verificarea utilizării la destinaţie a alocaţiilor prevăzute pentru tehnologii informaţionale în funcţie de necesităţi şi priorităţi, prin prisma evaluării costurilor.
    Din punct de vedere al eficienţei, s-a analizat în ce măsură resursele materiale şi umane au fost utilizate pentru exploatarea aplicaţiilor şi obţinerea rezultatelor scontate. Au fost luate în consideraţie, pe de o parte, numărul, structura şi performanţele echipamentelor informatice pe care sînt instalate aplicaţiile şi, pe de altă parte, numărul şi pregătirea personalului care participă la exploatarea aplicaţiilor. 
    Prin prisma eficacităţii s-a analizat în ce măsură aplicaţiile auditate contribuie la obţinerea unei imagini mai bune privind calcularea şi încasarea drepturilor vamale ale contribuabililor, urmărirea aplicării cotelor de impozitare în conformitate cu legislaţia (taxarea corectă), precum şi asupra procesării accelerate a documentelor. De asemenea, s-a ţinut cont de evaluarea gradului în care se pot obţine toate datele şi informaţiile necesare pentru întocmirea rapoartelor de uz intern şi rapoartelor solicitate de alte instituţii.
    12.4. Principalele constatări şi concluzii ale auditului se prezintă, după cum urmează:
    · Implementarea sistemului informaţional ASYCUDA World a fost finanţată în exclusivitate de către Banca Mondială, costurile totale constituind 929,4 mii.dol.SUA (această sumă nu include echipamentele hardware). Evaluarea costurilor sub aspectul economicităţii şi performanţei tehnologiilor informaţionale a fost efectuată de către Organizaţia Mondială a Vămilor şi Banca Mondială, care, în principiu, au apreciat sistemul ca unul performant, capabil să răspundă exigenţelor, precum şi s-au pronunţat asupra costurilor, apreciindu-le ca  rezonabile.
    · Resursele tehnice hardware şi software existente la 01.01.2005 au fost înlocuite cu altele noi. La situaţia din 01.01.2005, resursele hardware ale Serviciului Vamal alcătuiau circa 200 de calculatoare, sau cîte un calculator la 8 angajaţi. Resursele software erau proiectate în aşa fel, încît informaţia să fie introdusă numai de colaboratorii secţiei informatice. Acel sistem nu întrunea cerinţele de reformare în contextul implementării sistemului ASYCUDA World. În această ordine de idei, se relevă că acţiunile Serviciului Vamal orientate spre schimbările radicale în domeniul sistemelor informaţionale sînt apreciate ca unele corecte. La 01.01.2007, Serviciul Vamal deţinea 1000 de calculatoare pentru 1600 de colaboratori vamali, fiecare din care introduce decizia sa la orice etapă de vămuire (conform accesului personal), fapt ce poate fi verificat la nivel central. Instruirea persoanelor responsabile de utilizarea sistemului are loc în mod permanent, pe motiv de rotaţie şi angajare a specialiştilor noi.
    · Serviciul Vamal nu dispune de resurse umane suficiente pentru necesităţile activităţii curente şi de perspectivă în domeniul tehnologiilor informaţionale.
    · Serviciul Vamal dispune de Concepţia Sistemului Informaţional Integrat Vamal, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.561 din 18.05.2007^{31.
_______________________________}
31  M.O., 2007, nr.74-77, art.597.

    · Actualmente sistemul informaţional ASYCUDA World include următoarele aspecte funcţionale: procesarea declaraţiei vamale în detaliu; procesarea declaraţiei de tranzit naţional T1; procesarea documentului electronic Carnet TIR, procesarea documentului PV 14, TV 25; modulul de selectivitate; repartizarea automatizată a declaraţiilor vamale şi tariful integrat.
    În acest context, menţionăm realizarea modulului de selectivitate a declaraţiilor vamale, bazat pe selectarea automată în baza criteriilor de risc, în urma căreia vămuirea se efectuează pe unul din culoarele de control: Verde – acordarea liberului de vamă fără examinarea mărfurilor; Galben – efectuarea numai a controlului documentar; Roşu – efectuarea obligatorie şi a controlului fizic.  Modulul de selectivitate acţionează ca un filtru, prin care trec toate declaraţiile vamale în detaliu şi declaraţiile de tranzit. Astfel, începînd cu 24.04.2006, toate declaraţiile vamale sînt direcţionate automat pe culoarele speciale de control. Actualmente procentajul culoarului „Roşu”  constituie 50%, culoarului „Galben” – 30% şi culoarului „Verde” – 20%.
    12.5. În calitate de metodă de colectare a probelor de audit s-a efectuat chestionarea anonimă a utilizatorilor sistemului ASYCUDA World, precum şi a unor agenţi economici. Utilizatorii au enumerat unele neajunsuri la etapa dată de implementare a sistemului, şi anume: sistemul des se modifică, nu se pot genera rapoarte, viteza de lucru este mică, sînt cazuri de suspendare a lucrului operaţional etc. Totodată, respondenţii au menţionat că sistemul este modern, permite verificarea automată  a declaraţiilor vamale, selectarea şi vizualizarea declaraţiilor în detaliu,  calcularea automatizată a drepturilor de import, aplicarea cotelor de impozitare în conformitate cu legislaţia (taxarea corectă), procesarea accelerată a documentelor şi minimizarea manipulărilor manuale. Astfel, către finele proiectului, noul sistem tinde spre atingerea indicatorilor de performanţă prevăzuţi în proiect.
    Prezentăm mai jos nivelul realizării acestor indicatori de performanţă pentru luna decembrie 2006: 

    12.6. Concomitent cu creşterea gradului de eficienţă şi eficacitate, măsurat prin sporirea încasărilor la bugetul de stat în urma majorării tranzacţiilor de import/export, procesarea accelerată a documentelor necesare pentru vămuirea  mărfurilor,  luarea unor decizii operative la perfectarea erorilor în timpul controlului declaraţiei vamale (fapt ce sporeşte capacitatea de control a Serviciului Vamal), optimizarea repartizării resurselor umane disponibile în procesul de vămuire (fapt ce contribuie la economicitatea cheltuielilor), se cuvine să menţionăm că prin acest sistem la momentul actual nu este posibilă selectarea şi obţinerea rapoartelor statistice. Noul sistem computerizat nu este interoperabil cu sistemul statistic „Economist”, prin care sînt administrate drepturile de import. În prezent, prin ASYCUDA World nu este posibil de verificat declaraţia validată cu contul de plată. Rapoartele statistice sînt selectate din baza de date cu ajutorul modulelor existente pînă la implementarea  sistemului ASYCUDA World.
    În scopul automatizării şi integrării în mediul ASYCUDA World a tuturor activităţilor vamale,  sînt necesare de elaborat module de dezvoltare în continuare a sistemului ASYCUDA World, cum ar fi  modulul de statistică şi de comerţ exterior, modulul de contrapunere a informaţiei utilizate la formarea valorii în vamă cu ţările importatoare etc. Conform datelor din Buletinul achiziţiilor publice, la 28.12.2006, a fost iniţiată procedura de dezvoltare a Sistemului Informaţional Integrat Vamal, care deja este confirmată prin licitaţia publică nr. 2337/06 din 23.01.2007.
    12.7. Suplimentar la cele expuse, evidenţiem şi alte aspecte ce ţin de administrarea şi utilizarea sistemului respectiv, care au consecinţe economice. Atît Serviciul Vamal, cît şi expertul au menţionat că sistemul informaţional ASYCUDA World face faţă cerinţelor de creştere a volumului de informaţii cu minimum 20% faţă de volumul anului precedent, precum şi că sistemul este flexibil la modificările legislaţiei, dat fiind limbajul său intern de programare, care se utilizează la elaborarea procedurilor de taxare pentru calcularea accizului, TVA şi a altor plăţi. Astfel, modificările legislaţiei necesită o ajustare operativă de sistem.
    Verificările efectuate la BV Leuşeni au stabilit că uneori modificările legislaţiei se corelează cu modulele sistemului informaţional ASYCUDA World cu întîrziere.
    Conform art.XXI, alin.48 din Legea nr.268-XVI din 28.07.2006 „Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”³², a fost exclus pct.8 din nota la anexa la Titlul IV al Codului fiscal, însă formula de calculare a accizelor n-a fost corectată la timp. Astfel, în rezultatul administrării inoportune a sistemului informaţional ASYCUDA World, unii agenţi economici au beneficiat de vacanţe fiscale pînă la efectuarea recalculelor (pînă la 3 luni).
________________________
32  M.O., 2006, nr.142-145, art.702.

Partea 13. UTILIZAREA MIJLOACELOR PREVĂZUTE PENTRU
 ÎNTREŢINEREA SERVICIULUI VAMAL

    13.1. Potrivit datelor din Rapoartele anuale privind executarea bugetului instituţiei, cheltuielile generale pentru întreţinerea Serviciului Vamal, în anii 2005-2006, au fost executate în volum de 137,8 mil.lei (90,1%) şi, respectiv, 126,3 mil.lei (85,3%). Pe structură, executarea devizului de cheltuieli (cu investiţii capitale) se prezintă astfel:

Structura cheltuielilor de casă executate de Serviciul Vamal

în perioada anilor 2005-2006

mil.lei

    La componenta de bază au fost prevăzute alocaţii bugetare în sumă de 92,2 mil.lei şi, respectiv, 128,2 mil.lei, din ele pe aparatul central 29,5 mil.lei şi 31,6 mil. lei. Cheltuielile de casă au constituit 80,5 mil.lei (87,3%) - în anul 2005 şi 111,8 mil.lei (87,2%) – în anul 2006, iar cele efective - 81,4 mil.lei (88,2%) şi 112,7 mil.lei (87,8%). Creşterea alocaţiilor bugetare pentru anul 2006 la componenta de bază, faţă de cele ale anului 2005, cu 40% este condiţionată de majorarea salariilor în sectorul bugetar, fapt ce a influenţat şi asupra structurii cheltuielilor anului respectiv.
    Pentru perioadele supuse controlului, Serviciul Vamal a mai beneficiat de mijloace speciale,  acumulate în sumă de  205,4 mii lei – în anul 2005 şi de 1061,4 mii lei – în anul 2006, din contul cărora s-au exercitat cheltuieli de casă de 123,3 mii lei şi, respectiv, 733,8 mii lei, precum şi de valori materiale primite cu titlu de ajutor umanitar: în anul 2005 - de 83,1 mil.lei (inclusiv soldul la 01.01.2005 de 6,5 mil.lei) şi în anul 2006 – de 62,0 mil.lei (soldul trecător de 45,7 mil.lei).
    13.2. Execuţia bugetară a cheltuielilor pe toate componentele s-a încheiat în condiţii financiare bune, înregistrînd un grad de executare pe aparatul central sub nivelul precizat, iar pe birourile vamale - cu o depăşire de 0,4 % a nivelului stabilit, aceasta fiind condiţionată de atribuirea în evidenţa contabilă de către birourile vamale a cheltuielilor efective privind sigiliile vamale, procurate centralizat şi atribuite la cheltuieli de casă de către Serviciul Vamal, precum şi în rezultatul unor rectificări operate în legătură cu executarea hotărîrilor precedente ale Curţii de Conturi. În ansamblu, datele reflectate în Rapoartele anuale ale Serviciului Vamal corespund înscrierilor din registrele contabile privind cheltuielile efective şi de casă, precum şi înscrierilor din notele contabile şi cartea mare, datelor din extrasul trezorerial al executării de casă a cheltuielilor, reflectînd situaţia reală a operaţiunilor executate. Concomitent, menţionăm prezenţa unor nereguli la executarea contractelor de lucrări şi servicii, precum şi execuţia şi reflectarea în rapoarte a unor cheltuieli cu încălcări şi abateri de la actele normative, care deşi se încadrează în gradul de materialitate apreciat conform Standardelor de audit speciale ale Curţii de Conturi merită a fi scoase în evidenţă. 

Anul bugetar 2005

    · Birourile vamale au admis cheltuieli cu depăşirea limitelor stabilite în sumă de 236,5 mii lei, condiţionate de calculul procentului pentru deservirea bancară  la încasarea numerarului prin „Banca de Economii” S.A.
    · Calcularea şi achitarea indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă a dus la majorarea datoriei creditoare la retribuirea muncii şi, respectiv, la diminuarea datoriei creditoare la contribuţiile de asigurări sociale de stat cu 63,7 mii lei, din care: pe aparatul central - cu 10,1 mii lei, iar pe birourile vamale - cu  53,6 mii lei.
    · Procurarea unui ventilator cu valoarea de 3,9 mii lei
s-a reflectat la cheltuieli cu nerespectarea clasificaţiei bugetare.
    · Datele incluse în darea de seamă privind primirea şi redistribuirea valorilor materiale şi mijloacelor băneşti primite cu titlu de ajutor umanitar sînt denaturate cu 67,8 mii lei.
    · Unele solduri din Raportul privind executarea bugetului instituţiei nu coincid cu soldurile similare reflectate în bilanţul executării bugetului, fiind constatate devieri în sumă de 50,1 mii lei.
    · Reparaţia capitală a automobilelor s-a efectuat în lipsa unui bon de comandă şi  fără anexarea confirmărilor de necesităţi. 
    · La procurarea mărfurilor şi recepţionarea serviciilor
n-a fost asigurată în măsură deplină disciplina financiară. Astfel, încălcîndu-se  pct. 2.3 din contractul nr.77 DA din 29.12.2004, încheiat cu S.R.L. „Vec”, de achiziţionare şi instalare a unui generator cu valoarea de 574,8 mii lei, livrarea a fost efectuată peste 8 luni de la momentul plăţii în avans de 287,4 mii lei, contrar perioadei de 20 de zile stabilite în contract.
    · Au fost constate 6 cazuri de majorare a contractelor de bază  cu valoarea totală de 10,7 mil.lei, prin întocmirea Acordurilor adiţionale, care nu totdeauna au avut la bază argumentele justificative de situaţii imprevizibile, aşa cum prevede art.25 alin.(5) din Legea achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului nr.1166-XIII din 30.04.1997³³ (cu modificările ulterioare) şi pct.31 din Regulamentul „Cu privire la achiziţiile publice de lucrări”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1123 din 15.09.2003³⁴. Astfel, lucrările suplimentare contractate prin 5 Acorduri adiţionale cu valoarea totală de 7264,6 mii lei în majoritate au avut ca motiv de majorare lucrări de construcţie sau reconstrucţie a gardurilor,  instalarea pietrei de bordură şi înverzirea gazonului, acestea nefiind considerate lucrări imprevizibile.
______________________
  33  M.O., 1997, nr.67-68, art.551.
34  M.O., 2003, nr.204-207, art.1181.

Anul  bugetar 2006

· Nu s-au respectat prevederile Instrucţiunii „Privind evidenţa contabilă în instituţiile publice”, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85 din 09.10.1996³⁵ (cu modificările ulterioare), privind ordinea de atribuire a cheltuielilor calculate ca îndemnizaţii personalului misiunilor diplomatice şi celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii.
_____________________
35  Nu este dată publicităţii.

· Calcularea şi achitarea incorectă a indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă a dus la majorarea datoriei creditoare la retribuirea muncii şi, respectiv, la diminuarea datoriei creditoare la contribuţiile de asigurări sociale de stat cu 80,9 mii lei, din care: pe aparatul central - cu 8,5 mii lei, iar pe birourile vamale - cu  72,4 mii lei.
· BV Nord a achitat neregulamentar cheltuieli de deplasare în sumă totală de 2,3 mii lei în urma majorării normei diurnei şi cheltuielilor pentru cazare.
· În lipsa autorizaţiei de casare, la BV Leuşeni s-au demontat fonduri fixe cu valoarea reziduală de 169,2 mii lei, cu derogare de la pct.14 din Regulamentul „Privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele (fondurile) fixe”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.500 din 12.05.1998³⁶ (cu modificările ulterioare). Bunurile rezultate din demontarea fondurilor fixe n-au fost reflectate în evidenţa contabilă la intrări.
______________________
36 M.O., 1998,  nr.62-65, art.607.

· BV Leuşeni nu utilizează clădirea controlului preventiv cu suprafaţa de 769,7 m2 (anul dării în exploatare - 1993) şi cu valoarea reziduală de 5247,9 mii lei, situată la o distanţă de 7 km de BV Leuşeni, pentru care se suportă cheltuieli de întreţinere în mărime de 23,5 mii lei la achitarea salariului personalului auxiliar.