privind raportul asupra administrării fiscale efectuate de Serviciul Fiscal de Stat şi reviziei financiare la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat pe lîngă Ministerul Finanţelor şi la unele inspectorate fiscale de stat teritoriale pe perioada anilor 2005-2006 (Monitorul Oficial nr.117-126 din 10.08.2007, art.24)

    Controlul a avut drept obiectiv stabilirea gradului de regularitate a îndeplinirii de către organele Serviciului Fiscal de Stat a funcţiilor prevăzute de Codul fiscal şi Regulamentele interne pentru asigurarea eficace a administrării fiscale în vederea acumulării impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii, administrării restanţelor, facilităţilor fiscale, restituirilor TVA şi accizelor etc., precum şi pentru utilizarea eficientă şi conform destinaţiei a resurselor bugetare la întreţinerea lor.
    Examinînd rezultatele controlului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente la şedinţă, în temeiul art.27 şi art.29 din Legea nr.312-XIII din 08.12.1994 „Privind Curtea de Conturi”, Curtea de Conturi

hotărăşte:

    1. Se aprobă Raportul asupra administrării fiscale efectuate de către Serviciul Fiscal de Stat şi reviziei financiare la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat pe lîngă Ministerul Finanţelor şi la unele inspectorate fiscale de stat teritoriale pe perioada anilor 2005-2006, conform anexei, care este parte componentă a prezentei hotărîri.
      2. Se recomandă Inspectoratului Fiscal Principal de Stat să elaboreze un program de măsuri menite să rezolve problemele identificate, cum ar fi:
      2.1. asigurarea unui mediu de control adecvat asupra activităţilor organelor Serviciului Fiscal de Stat, care ar duce la îmbunătăţirea calităţii şi randamentului acestora;
    2.2. asigurarea plenitudinii colectării obligaţiilor fiscale calculate şi neadmiterea acumulării restanţelor, menţinerea lor la nivel minim, utilizarea cu maximă eficienţă a metodelor de identificare a impozitelor şi taxelor, de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale şi de stingere a obligaţiei fiscale prin executare silită;
    2.3. elaborarea unui set optimal de indicatori de performanţă, care să ia în consideraţie categoriile generale ale acestora, determinate de cele mai bune practici în domeniul indicatorilor de performanţă;
     2.4. verificarea credibilităţii declaraţiilor fiscale, în special a celor ce conţin sume de rambursare sau de restituire a impozitelor, în mod computerizat, în raport cu un set de factori variabili la etapa procesării declaraţiilor;
    2.5. asigurarea unui control strict şi identificarea operativă a mijloacelor înscrise la codul fiscal pentru sumele neidentificate „999” la nivel de document de plată, obligaţie fiscală şi buget căruia îi revine această obligaţie fiscală;
     2.6. atribuirea conformă a surselor achitate de contribuabil în sumă de 124,3 mii lei în contul stingerii obligaţiei fiscale faţă de bugetul de stat;
     2.7. ameliorarea situaţiei vizînd prezentarea de către contribuabili a dărilor de seamă fiscale;
    2.8. asigurarea şi implementarea unor interacţiuni eficiente prin determinarea şi clarificarea aspectelor metodologice în relaţiile dintre organele SFS, CNAS,CNAM şi serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriilor;
    2.9. sporirea impactului în urma controalelor fiscale efectuate şi a măsurilor întreprinse pentru încălcarea legislaţiei fiscale;
    2.10. eficientizarea administrării facilităţilor fiscale în aşa mod, ca nerespectarea de către contribuabili a condiţiilor stabilite pentru beneficierea de facilităţi să fie depistată la cea mai timpurie etapă;
    2.11. efectuarea cercetărilor din oficiu privind achiziţionarea de mărfuri şi servicii, cu întreprinderea măsurilor corespunzătoare.
    3. Se cere de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi Compania Naţională de Asigurări în Medicină să asigure o raportare corectă şi utilă privind veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
    4. Despre întreprinderea măsurilor în vederea executării recomandărilor expuse în pct.2 al prezentei hotărîri, IFPS va informa Curtea de Conturi în mod regulat, o dată în semestru, iar despre lichidarea neregulilor constatate de control la utilizarea resurselor bugetare pentru întreţinerea sistemului – în termen de 3 luni.
    5. Se cere de la Casa Naţională de Asigurări Sociale să prezinte Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, în volum deplin şi corect informaţia privind sumele de contribuţii calculate şi restante, precum şi identificarea operativă a mijloacelor înscrise la contul contribuabilului neidentificat.
    6. Se cere de la Serviciul Vamal înaintarea în modul stabilit a propunerilor privind ajustarea prevederilor legale ce ţin de determinarea clară a statutului mărfurilor străine importate definitiv ce se echivalează cu statutul mărfurilor autohtone, în vederea excluderii cazurilor de tratare neuniformă a acestora.
     7. Se informează Guvernul Republicii Moldova despre rezultatele controlului şi se propune:
     7.1. asigurarea sincronizării concomitente a modificărilor la actele legislative ce conţin norme conexe şi interdependente;
    7.2. elaborarea propunerilor privind aplicabilitatea amînărilor şi eşalonărilor la plata obligaţiilor fiscale reieşind din condiţiile obligatorii prevăzute pentru beneficierea de facilităţi fiscale;
    7.3. asigurarea stabilităţii legislaţiei fiscale, iar propunerile necesare de modificare a cadrului legal în domeniul impozitării să fie puse în aplicare de la începutul perioadei fiscale.
     8. Se ia act că:
     8.1. două persoane fizice au depus alte declaraţii cu privire la impozitul pe venit, micşorînd suma restituirilor cu 126,3 mii lei;
     8.2. au fost înlăturate devierile între diverse rapoarte privind numărul total de contribuabili;
     8.3. s-a înregistrat în evidenţa contabilă a IFPS terenul acordat prin comodat.
     9. Despre executarea punctelor 4, 5, 6 şi 7.2. din prezenta hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 3 luni.
     10. Prezenta hotărîre se aduce la cunoştinţă Preşedintelui Republicii Moldova şi Parlamentului.
    11. Prezenta hotărîre poate fi atacată în modul stabilit de legislaţie şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.6 alin.(3) din Legea privind Curtea de Conturi.

Preşedintele Curţii de Conturi                                                             Ala Popescu

Nr. 29. Chişinău, 22 mai 2007.

R A P O R T
asupra administrării fiscale efectuate de Serviciul Fiscal de Stat şi reviziei financiare la
 Inspectoratul Fiscal Principal de Stat pe lîngă Ministerul Finanţelor şi la unele inspectorate
fiscale de stat teritoriale pe perioada anilor 2005-2006

     Prefaţă
   1. Administrarea fiscală reprezintă activitatea organelor de stat împuternicite şi responsabile de asigurarea colectării depline şi în termen a impozitelor şi taxelor, a penalităţilor şi amenzilor în bugetele de toate nivelurile. Conform Codului fiscal, organele fiscale sînt unele din cele 4 autorităţi care exercită atribuţii de administrare fiscală. Sistemul centralizat de organe fiscale (Inspectoratul Fiscal Principal de Stat pe lîngă Ministerul Finanţelor şi 35 de inspectorate fiscale de stat teritoriale) şi activitatea funcţionarilor fiscali reprezintă Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS).
   2. Importanţa activităţii Serviciului Fiscal de Stat este determinată de ponderea majoră a impozitelor, taxelor şi altor plăţi la bugetul public naţional, administrate de acesta, de rolul principal metodologic şi generalizator în administrarea fiscală, precum şi de alte funcţii necesare altor organe cu atribuţii de administrare fiscală.
   3. În anii 2005-2006, mijloacele administrate de organele Serviciului Fiscal de Stat pentru activitatea de bază, cea conexă şi alte activităţi au constituit 220,8 mil.lei. Concomitent, SFS a mai administrat mijloace speciale în sumă de 56,2 mil.lei şi mijloace pentru subvenţionarea producţiei agricole de fabricaţie proprie – de 100,0 mil. lei.
    4. Curtea de Conturi, conform Programului activităţii de control pentru semestrul II al anului 2006 şi pentru anul 2007, a efectuat controlul asupra administrării fiscale efectuate de Serviciul Fiscal de Stat şi reviziei financiare la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat pe lîngă Ministerul Finanţelor şi la unele inspectorate fiscale de stat teritoriale pe perioada anilor 2005-2006. Reieşind din personalul disponibil, au fost supuse controlului Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (în continuare – IFPS), Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chişinău (oficiile fiscale Centru, Ciocana şi Rîşcani) şi 17 Inspectorate Fiscale de Stat teritoriale (pe raioanele Briceni, Cahul, Criuleni, Căuşeni, Drochia, Edineţ, Floreşti, Ialoveni, Leova, Orhei, Rezina, Sîngerei, Soroca, {tefan Vodă, Străşeni, Taraclia, Ungheni).
    În procesul controlului efectuat la faţa locului, probele de control au fost acumulate prin verificări, contrapuneri şi analize selective a:
   - rapoartelor de domeniu şi financiare, întocmite de entităţile supuse controlului (dările de seamă privind calcularea şi încasarea veniturilor administrate; formarea restanţelor la plăţi, evoluţia şi structura lor; unele documente primare, inclusiv de plată; registrele şi bilanţul contabil; notele explicative etc.), precum şi a unor documente în baza cărora acestea au fost întocmite;
    - produselor informaţionale din baza de date a IFPS, a Trezoreriei de Stat pe lîngă aparatul central al Ministerului Finanţelor, a Serviciului Vamal etc.
    Chiar dacă legislaţia nu defineşte contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale de stat şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală ca impozite, fiind în esenţă astfel, precum şi administrate de SFS, acestea au fost verificate de prezentul control.
    5. Criteriul general de evaluare a rezultatelor a fost funcţionarea sistemului SFS pentru realizarea indicatorilor anuali aprobaţi, în special:
    - colectarea veniturilor administrate în volumele aprobate de Parlament, precum şi de autorităţile administraţiei publice locale;
    - administrarea restanţelor la plăţi, care să asigure maximizarea încasărilor şi minimizarea evoluţiei lor;
    - utilizarea eficientă şi conform destinaţiei a mijloacelor alocate de la bugetul de stat pentru întreţinerea sistemului;
    - utilizarea politicilor şi procedurilor manageriale adecvate, care să contribuie la implementarea şi dezvoltarea sistemului controlului intern în cadrul SFS etc.
    Sumar şi concluzii
    · SFS realizează în prezent reforme substanţiale de modernizare a administrării fiscale. Această modernizare influenţează modalitatea de evaluare a performanţelor şi evoluează în timp, atît în ceea ce ţine de sfera de cuprindere, cît şi de domeniile prioritare. La evaluarea performanţei, SFS urmează să se concentreze asupra conformării benevole, abordărilor adresate clientului şi calităţii serviciilor.
    · În fiecare din anii supuşi controlului veniturile real colectate au fost mai mari decît cele prognozate, la fel şi în raport cu anul precedent, fapt care se datorează şi îmbunătăţirii administrării fiscale. Totodată, unele inspectorate fiscale de stat teritoriale nu au îndeplinit sarcinile de colectare a veniturilor la bugetul public naţional administrate cu circa 252,5 mil.lei – în a.2005 şi cu 141,3 mil. lei – în a.2006.
    ·  La unele tipuri de venituri ale bugetului public naţional (BPN), legislaţia nu prevede expres organul de administrare a fiecărui tip de venituri conform clasificaţiei bugetare, din care motiv acestea sînt incluse în lista veniturilor administrate de IFPS, fapt ce determină majorarea ponderii realizării sarcinii bugetare a SFS. Curtea de Conturi consideră necesar de a stabili expres în legislaţie organul de administrare a fiecărui tip de venituri conform clasificaţiei bugetare.
     · Acţiunile întreprinse de SFS trebuie să asigure îmbunătăţirea verificării în mod regulat a corectitudinii declaraţiilor depuse, în deosebi a declaraţiilor identificate cu sume spre restituire, cu excluderea riscurilor de a efectua restituiri nejustificate. S-au constatat cazuri de majorare ireală a plăţilor declarate spre restituire cu 3,8 mil.lei, fapt care determină necesitatea monitorizării cu regularitate a procedurii de verificare a declaraţiilor, cu excluderea riscurilor de efectuare a restituirilor nejustificate. În perioada controlului au fost corectate unele erori depistate, care au dus la micşorarea sumelor spre restituire cu 127,3 mii lei.
     ·  Înscrierile incorecte, ca achitări la fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, în conturile personale ale contribuabililor, ale amenzilor şi penalităţilor în sumă de 124,3 mii lei, aferente, conform calculelor, bugetului de stat, precum şi existenţa devierilor la unii şi aceiaşi indicatori reflectaţi în diferite rapoarte determină necesitatea consolidării sistemului de evidenţă şi raportare.
    · Este necesară delimitarea clară a aspectelor metodologice şi procedurilor aplicate de SFS şi Casa Naţională de Asigurări Sociale pentru o mai bună şi eficientă monitorizare a contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat.
· O influenţă negativă asupra veridicităţii restanţelor contribuabililor faţă de BPN o are neidentificarea operativă de către organele de resort a plăţilor încasate la contul sumelor neidentificate „999”, care la finele anilor 2005 şi 2006 alcătuiau sumele totale de 164,8 mil.lei şi, respectiv, 112,6 mil.lei, majoritatea fiind plăţi aferente bugetului asigurărilor sociale de stat.
    · În pofida acţiunilor întreprinse, inclusiv de anulare a obligaţiilor fiscale, suma restanţelor la plăţile de bază faţă de BPN la 01.01.2007 a constituit 2192,6 mil.lei, sau cu doar 3,9 % mai mică faţă de situaţia la 01.01.2006.
    · Dezvoltarea procesului de implementare a procedurii de administrare fiscală pentru stingerea obligaţiilor fiscale prin prescripţie rămîne a fi rezervată, fapt condiţionat de existenţa unui număr mare de restanţieri, precum şi de lipsa unei evidenţe sau clasificări a acestora, ţinîndu-se cont de apariţia obligaţiei fiscale şi nestingerea ei în perioada fiscală respectivă.
    · Deşi agenţii economici nu şi-au onorat obligaţiile contractuale privind eşalonarea restanţelor fiscale, inspectoratele fiscale de stat teritoriale (în continuare - IFS teritoriale) n-au reziliat contractele respective, acordînd vacanţe fiscale contribuabililor, fapt ce determină nivelul scăzut al impactului obţinut în rezultatul modificării termenului de stingere a obligaţiei fiscale.
     · În rezultatul constatării încălcărilor fiscale la beneficierea de facilităţi fiscale, au fost calculate suplimentar spre transferare la buget 85,5 mii lei.
   · Pînă la 4 decembrie 2006, organele fiscale nu au sistat, în conformitate cu art.84 alin.(3) din Legea insolvabilităţii nr.632-XV din 14.11.2001¹ (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.632-XV), calcularea penalităţilor la datoriile creditoare ale agentului economic-debitor din data declarării insolvabilităţii acestuia.
   · Mărfurile importate în regim vamal IM-4 „Import definitiv” şi puse în liberă circulaţie, în conformitate cu art.31 alin.(2) din Codul vamal², adoptat prin Legea nr.1149-XIV din 20.07.2000 (cu modificările ulterioare; în continuare – Codul vamal), se echivalează cu statutul mărfurilor autohtone. Scoaterea acestora de pe teritoriul Republicii Moldova, prin perfectarea declaraţiei vamale „EX-3” (destinaţie reexport), a dus la restituirea neregulamentară a accizului în sumă de 964, 8 mii lei.
    · Urmare lipsei unui mecanism de monitorizare în vederea respectării de către gospodăriile ţărăneşti a prevederilor art.2 alin.(1) din Legea nr.1353-XIV din 03.11.2000 ,,Privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier)”³ (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.1353-XIV) în ce priveşte determinarea formei organizatorico-juridice a acestora, unele din ele, care deja nu corespund acestei forme, au beneficiat ilegal de facilităţi fiscale.
    · Aplicarea procedurilor de colectare şi încasare forţată nu întotdeauna asigură reducerea perioadei de timp dintre momentul apariţiei obligaţiei fiscale şi cel al încasării forţate a sumelor restante, precum şi concentrarea eforturilor asupra aplicării celor mai eficiente metode de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale şi de stingere a acesteia prin executare silită. Totodată, aplicarea unui mecanism ineficient de colectare şi încasare forţată a taxelor determină imposibilitatea încasării unor datorii însemnate şi cauzează pierderi considerabile bugetului. În plus, aplicarea unui sistem perceptibil şi eficient de colectare şi încasare forţată a datoriilor ar putea reţine potenţialii debitori şi încuraja mai mulţi contribuabili să plătească la timp impozitele şi taxele.
    · Impactul obţinut în rezultatul calculării suplimentare în procesul controalelor a impozitelor, taxelor, majorărilor de întîrziere şi a amenzilor constă în încasarea acestora în medie, pe perioada anilor 2005-2006, în cuantum de doar 31,7%, fapt ce denotă eficienţa redusă a controlului fiscal şi a măsurilor de tragere la răspundere pentru încălcările fiscale.
    · Dacă pînă la adoptarea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.111-XVI din 27.04.2007⁴ (în continuare – Legea nr.111-XVI), activitatea SFS, în mare măsură, era axată pe efectuarea controalelor şi a altor acţiuni conform competenţei, scopul cărora consista în încasarea restanţelor considerabile, formate pe parcursul mai multor ani, dar imposibile de încasat integral, Curtea de Conturi consideră că mediul nou format după adoptarea legii sus-indicate impune SFS să-şi reorganizeze activităţile, punînd accente majore pe deservirea contribuabililor şi urmărirea exigentă a încasărilor de sume noi, calculate în termenele stabilite, pentru neadmiterea noilor restanţe.

Partea I. Administrarea fiscală

    1.1. Contextul şi obiectivele
    Contextul în care SFS a desfăşurat activitatea de administrare fiscală în anii 2005-2006 a fost determinat de o politică fiscală elaborată în baza cadrului de cheltuieli pe termene medii, cu adoptarea, de regulă, a modificărilor la legislaţia fiscală cu cel puţin jumătate de an pînă la punerea lor în aplicare. Factorul previzibilităţii are un impact pozitiv asupra administrării fiscale. În această perioadă, mediul fiscal s-a caracterizat prin diminuarea presiunii fiscale la compartimentul „impozitul pe venit”, prin continuarea codificării legislaţiei fiscale, perfecţionării metodelor de administrare a TVA, precum şi prin simplificarea şi computerizarea unor proceduri fiscale.
Direcţiile principale de perfecţionare a administrării fiscale sînt stabilite în Strategia de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2006-2010, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1208 din 20 octombrie 2006 “Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2006-2010”⁵.
___________________________________________
¹ M.O., 2001, nr.139-140, art.1082.
² M.O., 2001, nr.160-162, art.1201.
³ M.O., 2001, nr.14-15, art.52.
⁴ M.O., 2007, nr.64-66, art.300.
⁵ M.O., 2006, nr.170-173, art.1313.

    Planificarea bugetului SFS este fundamentată pe programe şi performanţă. SFS utilizează 25 de indicatori principali privind activitatea de bază, pe cînd majoritatea administraţiilor fiscale utilizează de la 26 pînă la 100 de indicatori de performanţă. Sistemul indicatorilor utilizaţi de Serviciul Fiscal de Stat reflectă parţial conformitatea şi alte aspecte ale administrării fiscale, dar nu cheltuielile şi calitatea serviciilor. Se admit cazuri cînd sarcina de colectare a veniturilor la bugetul public naţional pentru anul de gestiune se stabileşte după încheierea acestuia, care de fapt rezultă din nivelul încasărilor deja executate. Astfel, IFS pe mun. Chişinău a repartizat oficiilor fiscale planul definitiv al încasărilor la bugetul public naţional pentru anii 2005 şi 2006 după încheierea anului fiscal, acesta fiind stabilit doar la total în aspectul bugetelor, fără delimitarea lor corespunzător clasificaţiei bugetare pe venituri. Acest fapt nu permite de a analiza îndeplinirea sarcinilor de colectare în aspectul tipurilor de obligaţii fiscale, iar stabilirea în modul indicat a sarcinilor de colectare definitive duce la modificarea pozitivă a indicilor rezultativi ai oficiilor.
    Spre deosebire de alte organe statale ce exercită atribuţii de administrare fiscală, SFS, prin activitatea sa, contribuie la acumularea veniturilor la toate componentele structurale ale bugetului public naţional.
    Datele din tabelul nr.1 denotă că din veniturile acumulate la bugetul public naţional în anul 2005 în sumă totală de 14703,8 mil.lei şi în anul 2006 – de 17849,6 mil.lei, prin intermediul organelor fiscale au fost colectate, respectiv, 8054,1 mil.lei (54,8%) şi 9922,6 mil.lei (55,6%). În ansamblu, colectarea veniturilor administrate de SFS la bugetul public naţional are tendinţă de creştere absolută, iar în structură se manifestă doar la bugetul de stat.

Tabelul nr.l

Ponderea veniturilor administrate de SFS în totalul
componentelor bugetului public naţional în anii 2005-2006
mii.lei

Datele operative ale Ministerului Finanţelor afişate pe pagina oficială www.minfin.md (accesate la situaţia din 23.04.2007)

    E necesar de menţionat că nu toate actele normative ce prevăd calcularea şi/sau achitarea unor venituri la BPN stipulează expres organul de administrare a fiecărui tip de venituri conform clasificaţiei bugetare. Urmare acestui fapt, unele tipuri de venituri, care în realitate nu sînt administrate de SFS, se includ în baza de date a SFS şi, respectiv, în dările de seamă şi rapoartele anuale ale SFS, ceea ce determină majorarea ponderii veniturilor administrate de SFS. Astfel, lista veniturilor la bugetul public naţional administrate de SFS în perioada anilor 2005-2006, întocmită în temeiul prevederilor Codului fiscal şi altor acte legislative, precum şi în temeiul Normelor trezoreriale de deservire a bugetului public naţional prin Trezoreria de Stat, includea profitul net al Băncii Naţionale a Moldovei (în anul 2006 exclus din listă), impozitele şi taxele calculate suplimentar de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, amenzi şi sancţiuni administrative aplicate de alte organe etc. În această ordine de idei, Curtea de Conturi consideră necesar de a stabili expres în legislaţie organul de administrare a fiecărui tip de venituri conform clasificaţiei bugetare.
    Înainte de a analiza executarea veniturilor la BPN administrate de IFPS, trebuie remarcat faptul că unul din indicatorii principali, utilizat de IFPS la aprecierea rezultatelor activităţii IFS teritoriale, a fost nivelul de realizare a sarcinii bugetare anuale de colectare a veniturilor pe fiecare tip de buget (planul anual de încasări). Reieşind din aceasta, Curtea de Conturi a folosit drept criteriu de apreciere a rezultatelor obţinute de IFS teritoriale – executarea veniturilor la BPN administrate de IFS teritoriale, planul anual al cărora s-a repartizat de către IFPS pentru fiecare subdiviziune structurală în parte. În anul 2005, IFPS n-a repartizat pe subdiviziuni o parte din planul de încasări la bugetul de stat în sumă totală de 147,3 mil.lei.
    1.2. Veniturile bugetului de stat
    Încasările în bugetul de stat la toate componentele, inclusiv transferurile de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare – UAT), în anul 2005 au constituit 9062,1 mil.lei şi în anul 2006 – 11114,4 mil.lei, din care, potrivit dărilor de seamă ale IFPS, acumulările de venituri administrate de SFS au alcătuit în anul 2005 suma de 2571,7 mil.lei, sau 28,4%, iar în anul 2006 – 3402,1 mil.lei, sau 30,6%.
    Deşi în anul 2005, în total pe republică, încasarea veniturilor administrate de SFS, comparativ cu indicii planului precizat, a fost realizată la nivelul de 100,6%, sau cu 14,7 mil.lei peste nivelul stabilit, în aspect teritorial s-a înregistrat neexecutarea indicilor planificaţi cu circa 147,4 mil.lei, nivelul de executare variind de la 70,3% pînă la 224,2%. În 11 raioane nu s-au realizat planurile bugetare de încasări ale veniturilor bugetului de stat în sumă totală de 19,7 mil.lei. Cel mai redus nivel de executare s-a înregistrat la IFS pe raioanele: Drochia –70,3%, Basarabeasca – 79,7%, Edineţ – 79,4%, Floreşti – 85%, Rîşcani – 89,5%.
    Nivelul general pe republică de realizare a veniturilor planificate în anul 2006 a constituit 101,8%, sau cu 59,2 mil.lei peste nivelul stabilit şi cu 830,4 mil. lei (32,3%) mai mult faţă de anul 2005. Cu toate acestea, în aspect teritorial, neexecutarea indicilor de venituri faţă de prevederile bugetare definitive constituie 47,7 mil.lei, din care 46,2 mil.lei – nerealizarea indicilor de venituri administrate de către IFS pe mun. Chişinău.
    Acumulările totale de venituri, ca pondere în volumul total al plăţilor curente calculate şi al celor restante, înregistrate la începutul anului, în anul 2005 au constituit 77,3%, iar în anul 2006 – 88,3%. Concomitent, este necesar de menţionat că nivelul de colectare a veniturilor administrate de organele SFS la bugetul de stat şi bugetele UAT este influenţat de sumele înregistrate ca supraplăţi în condiţiile cînd la unele tipuri de plăţi nu se reflectă calculul în conturile personale ale contribuabililor, din motiv că legislaţia nu prevede declararea impozitului, sau data achitării acestuia nu coincide cu termenul declarării.
    1.3. Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat.
 Planul de încasare a veniturilor de către SFS la bugetul asigurărilor sociale de stat (în continuare – BASS) pentru anul 2005 a constituit 2957,6 mil.lei, dar, conform datelor IFPS, a fost realizat în sumă de 2942,7 mil.lei, sau la nivelul de 99,5%. Planul preconizat pentru anul 2006 în sumă de 3703,3 mil.lei s-a realizat la nivelul de 98,4%. Nivelul achitării de către contribuabili a obligaţiilor calculate, inclusiv a restanţelor de la începutul anului, a fost influenţat de plăţile anulate, care, potrivit datelor selectate din sistemul de evidenţă al IFPS, au constituit pentru anii 2005 şi 2006, respectiv, 29,1 mil.lei şi 50,4 mil.lei.
Ponderea încasărilor administrate de SFS în anii 2005 – 2006 în totalul veniturilor executate ale BASS (inclusiv transferurile de la bugetul de stat) constituie, respectiv, 79,6% şi 83,7%.
    În anul 2005, 27 din 35 IFS teritoriale n-au realizat planul încasărilor la BASS. Cel mai redus nivel de realizare au înregistrat IFS pe raioanele Taraclia – 70,4%, Rîşcani – 78%, Sîngerei – 85,7% şi Făleşti – 88,6%. În temeiul rapoartelor IFPS, o situaţie analogică s-a constatat şi în anul 2006, pe parcursul căruia 20 IFS teritoriale n-au executat planul de încasări la BASS. Nerealizări semnificative au fost înregistrate de IFS pe raioanele Taraclia (75,4%), Floreşti (89,9%) şi {tefan Vodă (90,7%).
    Curtea de Conturi, pe parcursul ultimilor ani, a scos în evidenţă probleme legate de delimitarea competenţelor şi funcţiilor Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS) şi IFPS în procesul de administrare a bugetului asigurărilor sociale de stat, referitor la evidenţa contribuabililor şi contribuţiilor, urmărirea încasărilor, forma şi periodicitatea transmiterii informaţiei etc. În pofida întreprinderii unor măsuri de îmbunătăţire a situaţiilor, prevăzute şi de mecanismul de prezentare a informaţiei aferente plăţilor şi sumelor calculate, coordonat şi semnat de ambele părţi prin procesul-verbal din 30.07.2004, la acest capitol mai persistă nereguli.
    Actualul control a constatat necoincidenţe ale unora şi aceloraşi indicatori reflectaţi în rapoartele IFPS şi CNAS. Astfel, conform raportului IFPS „Analiza calculelor la bugetul public naţional”, întocmit în baza datelor prezentate de CNAS, plăţile calculate contribuabililor spre virare la BASS în anul 2005 au constituit 1888,3 mil.lei, iar în anul 2006 – 2237,3 mil.lei, pe cînd, potrivit datelor din rapoartele CNAS, contribuţiile calculate au alcătuit 2935,7 mil.lei – în anul 2005 şi 3700,9 mil.lei – în anul 2006. Astfel, diferenţa între datele IFPS şi ale CNAS la plăţile calculate de către contribuabili în anii supuşi controlului a alcătuit, respectiv, 1069,3 mil.lei şi 1463,6 mil.lei. Totodată, conform datelor din sistemul informaţional al IFPS (primite de la CNAS), restanţa la plăţile de bază ale contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat la începutul anului 2006 (01.01.2006) diferă cu 16,2 mil.lei de restanţa înregistrată la finele anului 2005 (31.12.2005).
    Verificările efectuate la IFS pe raionul Orhei au constatat restanţe eronate faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat în sumă de 286,1 mii lei, ca urmare a includerii în baza de date a unor agenţi economici lichidaţi.
    De menţionat conlucrarea insuficientă dintre părţi, fapt care în perioada supusă controlului a influenţat negativ asupra ajustării sumelor neidentificate. Pentru evidenţa plăţilor încasate, dar neidentificate în aspectul contribuabililor, IFPS efectuează înscrierile la codul fiscal „999”. Astfel, încasările neidentificate înregistrate la codul fiscal „999” la situaţia din 31.12.2005 alcătuiau 164,8 mil.lei, iar la 31.12.2006 – 112,6 mil.lei, din care circa 99% constituie sumele neidentificate de către CNAS. În aspect teritorial, sume neidentificate de contribuţii de asigurări sociale de stat s-au stabilit la majoritatea IFS teritoriale. Totodată, se relevă neconlucrarea Caselor Teritoriale de Asigurări Sociale cu IFS pe raioanele Rezina şi Ungheni, unde plăţile neidentificate la acest capitol de venituri în valoare de peste 4,0 mil.lei se menţin pe parcursul ultimilor 3 ani.
    1.4. Veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală
    Nivelul îndeplinirii de către SFS a planului de încasare a veniturilor în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală (în continuare – FAOAM), determinat prin prevederile bugetare anuale, în anul 2005 a alcătuit 99,6%, fiind încasate 408,4 mil.lei, iar în anul 2006 – 102,0%, ceea ce în valoare absolută constituie 506,1 mil. lei.
    În anul 2005 nu s-a realizat planul de încasări în 20 de raioane. Cel mai redus nivel de executare au înregistrat IFS pe raioanele Basarabeasca (33,8%), Teleneşti (83,8%) şi IFS pe mun. Bălţi (83,3%). şi în anul 2006 n-au îndeplinit planul de încasări 18 IFS teritoriale, din care cel mai scăzut grad de realizare au înregistrat IFS pe raioanele Şoldăneşti (83,9%), Hînceşti (89,6%) şi Ialoveni (87,5%).
    Dată fiind importanţa veridicităţii efectuării înscrierilor în conturile personale ale contribuabililor şi perfectării corecte a rapoartelor asupra obligaţiilor fiscale, se relevă următoarele nereguli privind evidenţa, calcularea, precum şi urmărirea restanţelor agenţilor economici faţă de FAOAM, după cum urmează:
    a) La nivel de IFS teritorial nu se asigură eficienţa controlului cameral, care ar anticipa şi remedia erorile;
    b) La nivelul IFPS nu s-au creat suficiente interacţiuni între Direcţia tehnologii informaţionale, Direcţia evidenţa contribuabililor şi veniturilor şi Direcţia contribuţii sociale şi prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, în vederea corelării datelor aplicaţiilor informatice existente în scopul detectării şi corectării erorilor din sistemul de evidenţă;
   c) Informaţia privind acumularea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, amenzilor, sancţiunilor administrative şi penalităţilor se prezintă Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM) de către IFPS pe fiecare trimestru separat, şi nu cumulativ pe perioada de gestiune. Drept rezultat, CNAM nu deţine informaţia corectă pe fiecare perioadă de gestiune raportată, din simplul motiv că după încheierea fiecărei perioade de gestiune SFS efectuează corectări (în/din contul FAOAM sau în/din contul codului fiscal indicat eronat), care nu nimeresc la CNAM.
    Aceste nereguli determină prezenţa unor discrepanţe în diferite rapoarte ce conţin unii şi aceiaşi indicatori. Astfel, diferenţele dintre datele prezentate în 5 rapoarte şi cele din informaţii diferite cu privire la primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în anul 2005 au alcătuit 170,1 mii lei şi, respectiv, 288,9 mii lei, iar în anul 2006 – respectiv, 319,2 mii lei şi 1179,5 mii lei.
    Controlul selectiv al corectitudinii reflectării şi veridicităţii datelor ce ţin de evidenţa analitică în conturile personale ale contribuabililor relevă existenţa unor deficienţe în înregistrările efectuate la amenzi, sancţiuni administrative şi penalităţi, condiţionate de înscrierile incorecte ale sumelor calculate şi, respectiv, ale celor achitate în mărime de 124,3 mii lei.
    1.5. Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale
    Din suma totală a veniturilor executate la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (inclusiv transferurile de la bugetul de stat), care în anul 2005 constituiau 3778,7 mil.lei, iar în anul 2006 – 4796,0 mil.lei, cele administrate de SFS însumează, respectiv, 2131,3 mil.lei (56,4%) şi 2369,1 mil.lei (49,4%). Deşi nivelul de executare pe anul 2005 a indicilor planificaţi la partea de venituri a fost realizat în medie pe republică în cuantum de 106,2%, s-au înregistrat şi nerealizări de surse în sumă de circa 5,6 mil.lei, condiţionate de neexecutarea planului de către 5 inspectorate fiscale de stat teritoriale (IFS pe raioanele Ialoveni - cu 4,4 mil.lei, Soroca şi Cantemir – cu cîte 0,4 mil.lei etc.).
    Nivelul mediu, realizat pe republică în anul 2006, la executarea indicilor bugetari la venituri a constituit 105,6%. Concomitent, în raza de activitate a 6 IFS teritoriale nu
s-a realizat integral planul de încasări la bugetele UAT, urmare cărui fapt neîncasările la bugetele respective au alcătuit 6,3 mil.lei. În aspect teritorial, cele mai semnificative nerealizări ale sarcinii bugetare de încasare a veniturilor la bugetele UAT s-au înregistrat la IFS pe raioanele Basarabeasca (14,5%), Cantemir (7,6%), Hînceşti (2,7%) etc.
    Executarea părţilor de venituri ale bugetelor UAT, în mare măsură, depinde de perseverenţa administraţiei publice locale (APL), responsabilitatea contribuabililor din teritoriul dat, administrarea corectă şi integră a veniturilor aferente bugetelor UAT din partea IFS teritoriale, precum şi de conlucrarea eficientă dintre APL şi SFS. Controlul a constatat puncte slabe la acest capitol, care, în consecinţă, duc la neplanificarea unor surse de venituri în bugetele UAT, nerealizarea părţilor de venituri ale bugetelor UAT şi, respectiv, la neexecutarea unor cheltuieli anterior prevăzute în bugete. În acest sens, pot fi exemplificate unele activităţi neregulamentare ale diferitor părţi:
    a) Deciziile APL privind stabilirea taxelor locale nu sînt coordonate cu Direcţiile generale finanţe şi IFS teritoriale, prin ce nu se respectă prevederile art.297 alin.(3) din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997⁶ (cu modificările ulterioare; în continuare – Codul fiscal), (raionul Leova);
    b) În unele cazuri, APL nu indică codurile fiscale ale proprietarilor de terenuri, fapt ce nu permite SFS să calculeze impozitul funciar şi să urmărească încasarea acestuia. Controlul efectuat la Oficiul fiscal (OF) Rîşcani a constatat că în informaţia remisă de către Primăria mun. Chişinău privind proprietarii loturilor de pămînt acordate de Primărie în teritoriul sectorului Rîşcani n-au fost indicate codurile fiscale ale proprietarilor, necesare pentru evidenţa şi calcularea impozitului funciar;
    c) Consiliile locale acordă scutiri la impozitul funciar, fără efectuarea concomitentă a modificărilor corespunzătoare la bugetele UAT respective, prin ce nu se respectă prevederile art.7 alin.(2) din Codul fiscal. (Consiliile locale ale unor primării din raioanele Leova şi Rezina).
    d) Inexigenţa unor perceptori fiscali, precum şi a unor specialişti din cadrul primăriilor se răsfrînge negativ asupra bugetelor locale.
    Deseori impozitul funciar pe terenurile destinate păşunilor se calculează la total, fără divizare la conturile agenţilor economici şi persoanelor fizice beneficiare. În sistemul informaţional al IFS teritorial suma calculată, care urmează a fi achitată, este înregistrată după primăria respectivă. La rîndul lor, IFS teritoriale nu verifică corespunderea restanţelor din fişele primăriilor introduse în baza de date a SFS cu conturile personale din registrele ţinute de către perceptorii fiscali din primării. Urmare acestor circumstanţe, după expirarea a cîtorva ani, primăriile nu mai deţin informaţia cu privire la restanţieri, din simplul motiv că lipseşte evidenţa conformă. Ca rezultat, sumele anterior calculate se anulează. Astfel, numai în 2 primării din raionul Leova au fost anulate restanţe la impozitul funciar pe păşuni în sumă totală de 205,6 mii lei, dată fiind neînregistrarea calculelor impozitului funciar aferente perioadei anilor 1997-2002 în conturile personale ale contribuabililor.
    Administraţia publică locală din 6 primării ale raionului Sîngerei, diminuînd bonitatea terenurilor, a apreciat incorect baza impozabilă aferentă calculelor „Impozitului funciar încasat de la gospodăriile ţărăneşti” pentru perioada anilor 2005-2006, prin ce n-a respectat metodologia specificată în Instrucţiunea „Cu privire la modul de calculare şi achitare la buget a impozitelor funciar şi pe bunurile imobiliare”, aprobată prin ordinul ministrului finanţelor nr.11 din 04.09.2001⁷, precum şi prevederile Titlului VI „Impozitul pe bunurile imobiliare” din Codul fiscal. Drept rezultat, la bugetele locale din 6 primării nu s-au calculat şi, respectiv, nu s-au vărsat mijloace în sumă totală de 277,7 mii lei.
________________________________
⁶ Republicată în M.O., 2007, ediţie specială.
⁷ M.O., 2001, nr.126-128, art.301.

    1.6. Deservirea contribuabililor
    1.6.1. Accesul contribuabililor la informaţiile despre impozite şi proceduri fiscale.
    Serviciul fiscal acordă o atenţie deosebită popularizării legislaţiei fiscale. În acest scop sînt create secţii privind administrarea fiscală, se organizează sistematic companii de familiarizare a contribuabililor prin intermediul paginii web, TV, radio şi altor surse de informare în masă, se organizează seminare şi vizite fiscale. Cu toate acestea, datorită faptului că la etapa avizării proiectelor de acte legislative ce conţin norme fiscale acestea nu se supun unei expertize calificate contabile şi privind administrarea fiscală, iar punerea lor în aplicare se face uneori fără a se ţine cont de perioada fiscală, contribuabilii sînt puşi în situaţii dificile, solicitînd multiple explicaţii de la organele fiscale. Astfel, pe parcursul anilor 2005-2006, numai în adresa IFPS au parvenit peste 20 mii de adresări de la agenţii economici.
    Uneori adresările contribuabililor sînt legate de neclarităţi de procedură în cadrul unor situaţii, care, potrivit Codului fiscal, urmează a fi soluţionate conform modului de executare stabilit de Guvern. Controlul a constatat că în 29 de articole ale Codului fiscal este prevăzută aprobarea de către Guvern a modului de executare a prevederilor legale stabilite. Pînă la finele controlului n-a fost aprobat modul de executare a prevederilor legale la 10 din 29 de articole, după cum urmează: art.151, art.38 alin.(3), art.492 alin.(1) şi (2), art.54 alin.(3), art.69 alin.(3), art.104 lit.d), art.124 alin.(9), art.148 alin.(3), art.279 alin.(5), art.284 alin.(3) din Codul fiscal. E necesar de remarcat faptul că nici un act normativ nu stabileşte care este organul responsabil de elaborarea actelor respective. În această ordine de idei, se menţionează nedorinţa unor autorităţi publice de a conlucra cu IFPS întru soluţionarea problemei date. La momentul actual, 2 proiecte de regulamente privind executarea art.151 şi art. 492 alin.(1) şi (2) din Codul fiscal, întocmite de către IFPS, se află în proces de avizare.
    Unele organe fiscale nu organizează şi nu exercită la timp vizitele fiscale consultativ-informative, iniţiate de IFPS în scopul intensificării relaţiilor reciproce de colaborare respectuoasă între contribuabili şi organele fiscale, precum şi întru prevenirea şi contracararea cazurilor de încălcare a legislaţiei fiscale de către contribuabilii înregistraţi recent la Camera Înregistrării de Stat, în corespundere cu “Indicaţiile metodice privind organizarea şi exercitarea vizitelor fiscale consultative la contribuabilii noi înregistraţi”, aprobate prin ordinul IFPS nr.30 din 01.03.20028. Aceasta are loc şi din motivul că o bună parte din contribuabili sînt înregistraţi la adresa domiciliului, care este un obstacol pentru organizarea şi exercitarea la timp de către organele SFS a acestei proceduri speciale de activitate fiscală.
    1.6.2. Asigurarea contribuabililor cu formulare tipizate
    În anii 2005-2006, pentru exercitarea atribuţiilor prevăzute în art.133 alin.(2) lit.f) din Codul fiscal, în ce priveşte asigurarea gratuită a contribuabililor cu formulare tipizate de dări de seamă, au fost utilizate mijloace băneşti în sumă de circa 1761,7 mii lei. Cu toate acestea, în perioada menţionată n-a fost asigurată integral necesitatea contribuabililor cu formulare tipizate de dări de seamă fiscale. Controlul a constatat că, în anul 2005, gradul de asigurare gratuită a contribuabililor cu formulare tipizate de dări de seamă fiscale la IFS pe mun. Chişinău a constituit 75% (OF Ciocana) şi 52% (OF Rîşcani). Astfel, contribuabilii din raza de activitate a OF respective au procurat formularele tipizate necesare de la întreprinzătorii care comercializează formulare de dări de seamă fiscale.
   Urmare verificărilor efectuate, s-a stabilit prezenţa abordărilor neuniforme la acest capitol, fapt ce condiţionează dependenţa permanentă a unor contribuabili de organele fiscale.
    IFS pe mun. Chişinău nu respectă termenul de eliberare a facturilor fiscale, care, fiind stabilit de cel puţin 3 zile lucrătoare din momentul comandării lor, uneori depăşeşte 10 zile. Se relevă necesitatea reexaminării criteriilor de risc utilizate de către organele fiscale la eliberarea facturilor fiscale, întru îmbunătăţirea situaţiei la acest capitol, precum şi excluderea posibilităţilor de luare a deciziilor la discreţia responsabilului de eliberare.
    1.6.3. Evidenţa impozitelor şi taxelor
    Potrivit art.132 alin.(1) din Codul fiscal, „sarcina de bază a organului fiscal constă în exercitarea controlului asupra respectării legislaţiei fiscale, asupra calculării corecte, vărsării depline şi la timp la buget a sumelor obligaţiilor fiscale”. Pornind de la aceasta, SFS trebuie să dispună de date veridice cu privire la evidenţa impozitelor şi taxelor administrate, precum şi să se asigure că înscrierile în conturile personale ale contribuabililor referitor la naşterea, modificarea şi stingerea obligaţiei fiscale, precum şi modul de perfectare a rapoartelor asupra obligaţiilor fiscale, inclusiv asupra restanţelor, sînt corecte.
    Pot fi evidenţiate unele nereguli şi probleme ce ţin de corectitudinea datelor incluse în sistemul informaţional al IFPS.
    În unele cazuri, supraplăţile înregistrate în contul personal generalizat al contribuabilului nu corespund datelor reflectate în rapoartele financiare şi Declaraţiile „Cu privire la impozitul pe venit pe perioada fiscală” ale contribuabililor.
    Apariţia acestor devieri se datorează înscrierilor neregulamentare în fişele fiscale ale contribuabililor. În acest sens, pot fi exemplificate supraplăţile nereale la OF Centru al IFS pe mun. Chişinău. Urmare controlului s-a dovedit că din suma totală a supraplăţilor de 8,3 mil.lei, reflectate în baza de date a OF Centru la situaţia din 31.12.2006 la capitolul „Alte impozite pe venit”, 3,9 mil.lei constituie supraplăţi nereale formate în urma neincluderii şi/sau includerii incorecte a calculelor la tipul respectiv de impozit în fişele conturilor personale ale unor persoane fizice.
    De menţionat că Curtea de Conturi nu este întru totul de acord cu opinia IFPS privind problema ce ţine de supraplăţile nereale înregistrate în baza de date a IFPS.
IFPS consideră că, dată fiind verificarea sumelor indicate în solicitările contribuabililor spre restituire, efectuată în conformitate cu Regulamentul „Privind stingerea obligaţiei fiscale prin compensare”, aprobat prin ordinul ministrului finanţelor nr.42 din 07.07.2004⁹, riscul restituirii unor sume de supraplăţi nereale, formate în rezultatul prezentării declaraţiilor întocmite incorect de către contribuabili, precum şi în rezultatul introducerii datelor eronate în sistemul informaţional, este exclus. La rîndul său, Curtea de Conturi apreciază mecanismul de restituire a impozitului pe venit achitat în plus ca funcţional, dar, totodată, spre deosebire de IFPS, nu exclude cu desăvîrşire riscul de restituire nemeritată sau nelegală, motivînd cu prezenţa factorului uman din partea ambelor părţi (responsabilitatea, corectitudinea contribuabilului şi perseverenţa, obiectivitatea inspectorului fiscal). Drept dovadă se relevă cazul de restituire nelegală unei persoane fizice a impozitului pe venit, constatat în cadrul controlului efectuat la IFS pe raionul Ungheni. În urma prezentării de către persoana fizică în cauză inspectorului IFS pe raionul Ungheni a certificatului neveridic, ale cărui date nu corespund înscrierilor de la OCT Ungheni, precum şi datelor certificatului similar prezentat notarului la perfectarea tranzacţiei de înstrăinare a unui imobil, baza impozabilă a fost apreciată şi declarată incorect. Drept rezultat, persoanei fizice i-a fost restituit impozitul pe venit în sumă de 11,5 mii lei, pe cînd real aceasta urma să achite la buget impozitul pe venit în mărime de 17,3 mii.lei.
    Suplimentar la cele expuse, se menţionează că, potrivit raportului prezentat de SFS, pentru perioada anului 2005 au fost primite 83158 de declaraţii cu privire la impozitul pe venit al persoanelor fizice, conform cărora venitul brut obţinut a fost declarat în sumă totală de 1793,2 mil.lei, din care s-a reţinut impozitul pe venit în mărime de 169,4 mil.lei. Examinările selective a 16 cazuri de restituire a sumelor plătite în plus la impozitul pe venit au constatat erori în 2 cazuri, a căror corectare în perioada controlului a dus la micşorarea sumei spre restituire cu 127,3 mii lei. Concomitent, se relevă că, urmare prezentării duble de către unii agenţi economici a informaţiilor privind veniturile achitate în folosul persoanelor fizice şi impozitul pe venit reţinut, sau a informaţiilor cu date eronate, obligaţiile persoanelor fizice înscrise în baza de date a SFS sînt incorecte. În aspect teritorial, nivelul de verificare a obligaţiilor persoanelor fizice este diferit. Astfel, în perioada supusă controlului, IFS pe raionul Briceni a întreprins măsuri de verificare a obligaţiilor persoanelor fizice care n-au prezentat declaraţii (44,2% – în anul 2005 şi 74,5% – în anul 2006). Totodată, e necesar de menţionat că „întreprinderea măsurilor” faţă de persoanele fizice la nivelul de 44,2% şi, respectiv, 74,5% nu se soldează, la momentul controlului, cu constatarea exactă a obligaţiunilor fiscale în acelaşi cuantum.
    O altă problemă care merită atenţie este legată de neonorarea de către o bună parte de contribuabili a obligaţiunii de prezentare organului fiscal a dărilor de seamă fiscale prevăzute de legislaţie, urmare căreia nu se respectă prevederile art.8 alin.(2) lit.c) şi art.187 din Codul fiscal. Astfel, în anul 2006, din numărul total al contribuabililor deserviţi, n-au prezentat dările de seamă fiscale la OF Ciocana şi OF Centru ale IFS pe mun. Chişinău 57,8% şi, respectiv, 58 %, la IFS pe raionele Leova, Floreşti, Căuşeni – respectiv, 38%, 37,7% şi 34,1%, iar la IFS pe raioanele Rezina şi Sîngerei – cîte 22%. La rîndul lor, organele fiscale întreprind măsuri de remediere, reieşind din obligaţiile stabilite prin art.136 lit.n) şi art.260 din Codul fiscal, şi anume: expediază scrisori şi transmit citaţii contribuabililor respectivi, organizează seminare şi acordă consultaţii, publică materiale instructive în ziarele locale, suspendă conturile bancare, efectuează controale cu ieşire la faţa locului conform adresei juridice etc. Totuşi, eficienţa acestor măsuri rămîne nesemnificativă. Exemplificăm, în acest sens, IFS pe raionul Sîngerei, care a transmis citaţii la 236 de contribuabili ce n-au depus dări de seamă, din care s-au prezentat la oficiul inspectoratului numai 24, cărora, potrivit art.260 din Codul fiscal şi art.1622, art.1623 din Codul cu privire la contravenţiile administrative¹⁰ (cu modificările ulterioare), li s-au întocmit procese-verbale administrative. Situaţii similare sînt înregistrate, practic, la toate IFS teritoriale. Cauzele principale se rezumă în faptul că majoritatea contribuabililor ce nu prezintă dări de seamă sînt întreprinderi individuale, care nu activează, iar fondatorii sînt plecaţi din ţară, sau au decedat. Deşi SFS utilizează pîrghiile de constrîngere legală, prevăzute în art.34 alin.(2) lit.b), subpct.5 din Legea nr.845-XII din 03.01.1992 „Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi” ¹¹ (cu modificările ulterioare), iniţiind lichidarea agenţilor economici în cauză, este necesar de menţionat că procedura ca atare este costisitoare şi neeficientă pentru buget, iar numărul acestora este impunător. (Pentru lichidarea unui agent economic SFS cheltuie, în medie, 5,0 mii lei).
____________________________________________
⁸ Nu este dat publicităţii.
⁹ M.O., 2004, nr.163-167, art.320.
¹⁰ Veştile, 1985, nr.3, art.47.
¹¹ Monitor, 1994, nr.2, art.33.

    1.7. Măsurile întreprinse pentru stingerea restanţelor faţă de bugetul public naţional
    1.7.1. Date generale
    La situaţia din 01.01.2007, contribuabilii ale căror obligaţii fiscale sînt luate la evidenţă de organele SFS au înregistrat restanţe la plăţile de bază în bugetul public naţional în sumă totală de 2192,6 mil.lei, constatîndu-se o micşorare cu 89,2 mil.lei, sau cu 3,9 % faţă de cele existente la 01.01.2006. Cele mai mari restanţe faţă de BPN (în sumă de 795,8 mil.lei) sînt ale contribuabililor din mun. Chişinău, revenindu-le ponderea totală de 36,3%. Conform datelor IFS teritoriale supuse controlului, restanţe considerabile au fost înregistrate de contribuabilii din raioanele Orhei, Edineţ, Căuşeni, Floreşti, Ialoveni, Taraclia, Cahul, Sîngerei. Cu toate că în majoritatea raioanelor supuse controlului restanţele au avut tendinţa de micşorare, în 3 raioane (Taraclia, Cahul, Floreşti) restanţele contribuabililor faţă de BPN s-au majorat cu 10342,3 mii lei.
În aspectul clasificaţiei bugetare, cele mai esenţiale restanţe la finele anilor 2005 şi 2006 în bugetul de stat şi bugetele UAT au fost înregistrate la taxa pe valoarea adăugată şi accize, revenindu-le ponderea în sumă totală de 42,0% şi, respectiv, 41,8%.
    Analiza restanţelor la plăţile de bază în BPN la situaţia din 01.01.2007, structurate de IFPS după criteriul posibilităţii perceperii şi vărsării lor în buget (tabelul nr.2), denotă un grad înalt al imposibilităţii încasării lor.

Tabelul nr.2

Restanţele la plăţile de bază în bugetul public naţional la situaţia din 01.01.2007, structurate de IFPS după criteriul posibilităţii perceperii şi vărsării lor în buget

mii.lei

*sursa: informaţia IFPS

    1.7.2. Măsuri de asigurare a executării obligaţiilor fiscale
    Pe parcursul anilor 2005-2006, organele SFS au aplicat gaj legal asupra bunurilor în valoare de 16,1 mil.lei, pentru asigurarea achitării restanţei la momentul aplicării în sumă de 36,3 mil.lei. În perioada menţionată, contribuabilii – posesorii de bunuri gajate au achitat restanţe în sumă de 12,3 mil. lei.
    Controlul a constatat cazuri de neaplicare din partea unor organe fiscale a drepturilor legale prevăzute de Codul fiscal în vederea asigurării executării obligaţiilor fiscale. Astfel, IFS pe raioanele Orhei, Leova şi Ungheni n-au folosit drepturile prevăzute în art.167 alin.(2) din Codul fiscal, permiţînd la 16 agenţi economici-restanţieri demararea operaţiunilor la conturile bancare, ulterior luate la evidenţa fiscală. Luînd în consideraţie faptul că prevederile art.167 alin.(2) din Codul fiscal stipulează dreptul, şi nu obligaţia organului fiscal, astfel de acţiuni ale organelor fiscale nu pot fi tratate ca încălcare a Codului fiscal, deşi se remarcă prezenţa unor riscuri la acest capitol, legate de neaplicarea măsurilor sus-menţionate faţă de agenţii economici viabili, care dispun permanent de mijloace băneşti în conturile curente. În această ordine de idei, Curtea de Conturi menţionează necesitatea ţinerii în vizorul controlului intern şi auditului intern al SFS a tuturor cazurilor respective, pentru asigurarea transparenţei, corectitudinii şi eficienţei măsurilor întreprinse de organele fiscale în fiecare caz aparte.
    Controlul a mai constatat că IFS pe raioanele Orhei, Soroca, Rezina, Criuleni, Sîngerei şi Floreşti au anulat dispoziţiile privind suspendarea operaţiunilor pe conturile bancare ale unor contribuabili, fără ca aceştia să lichideze încălcările pentru care a fost aplicată suspendarea, astfel încălcînd prevederile art.229 alin.(8) din Codul fiscal.
    Măsurile prevăzute expres în art.229 din Codul fiscal au ca scop asigurarea achitării restanţelor la buget. Totodată, suspendîndu-se conturile unor agenţi economici care nu dispun de mijloace în cont şi nu au creanţe real pasibile de încasat la cont, practic se suspendă şi activitatea propriu-zisă a agenţilor în cauză, iar posibilitatea de executare a obligaţiilor fiscale respective este nulă. Reieşind din aceste considerente, în unele cazuri, la solicitarea Consiliilor locale, sau în temeiul unor scrisori ale IFPS etc., unor agenţi economici li se deblochează conturile, astfel fiindu-le acordată oportunitatea de a activa şi a acumula mijloace la conturi pentru achitarea restanţelor la BPN. În pofida acestor realităţi, Curtea de Conturi remarcă că, în contextul prevederilor art.229 alin.(8) din Codul fiscal, astfel de acţiuni ale organelor fiscale rămîn a fi nelegale.
    În perioada anilor 2005-2006, obligaţiile fiscale faţă de bugetul de stat şi bugetele UAT, stinse prin anulare în temeiul actelor legislative, au constituit suma de 201,1 mil.lei, din care datorii istorice la plăţile de bază – 20,5 mil.lei, penalităţi şi amenzi – 180,6 mil.lei. În cadrul verificărilor selective ale respectării de către organele SFS a prevederilor legale de anulare a obligaţiilor fiscale s-a constatat includerea dublă a unui agent economic în lista pentru anularea majorărilor de întîrziere şi amenzilor, ca rezultat formîndu-se supraplăţi nejustificate, care s-au menţinut în fişa contribuabilului pînă la sfîrşitul anului de gestiune.
    În perioada supusă controlului au fost stinse recipise trezoreriale de creanţe ale Ministerului Finanţelor în sumă totală de 29,1 mil.lei, formate în rezultatul aplicării anterioare a prevederilor Legii restructurizării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare nr.392-XIV din 13.05.1999¹².
    Potrivit informaţiei IFPS, în anul 2006, la codul „Stingerea restanţelor prin prescripţie” au fost atribuite 32 de înscrieri în sumă totală de 1,8 mii lei. Urmare analizei informaţiei respective, s-a constatat faptul reflectării incorecte a 19 înscrieri. O situaţie analogică s-a stabilit şi la înscrierile înregistrate la codul „Stingerea plăţilor în plus prin prescripţie”, la care, în anul 2006, au fost atribuite 446 de înscrieri în sumă totală de 520,6 mii lei. Astfel, la momentul controlului, la codul nominalizat au fost reflectate incorect 236 de înscrieri în sumă de 228,2 mii lei, care pînă la finele controlului s-au corectat. Concomitent, se menţionează că unele organe fiscale nu sting obligaţiile fiscale prin prescripţie. Astfel, la situaţia din 31.12.2006, unii contribuabili administraţi de OF Centru al IFS pe mun. Chişinău, mai mult de 10 ani, înregistrau restanţa în sumă totală de 1248,0 mii lei.
    Potrivit datelor selectate din sistemul de evidenţă al SFS, în temeiul prevederilor Codului fiscal, în anii 2005-2006, au fost stinse obligaţii fiscale prin scădere în sumă de 10,7 şi, respectiv, 57,7 mil.lei.
    În conformitate cu art.180 din Codul fiscal, organele SFS au încheiat cu contribuabilii-restanţieri la bugetul de stat şi bugetele UAT contracte de amînare şi eşalonare a obligaţiilor fiscale. Această procedură de modificare a termenului de stingere a obligaţiei fiscale, concomitent, potrivit art.6 alin.(9) lit.g) din Codul fiscal, este determinată şi ca facilitate (înlesnire) fiscală, însă, în conformitate cu art.8 alin.(1) lit.d) din Codul fiscal, în calitate de facilităţi fiscale, contribuabilii pot beneficia de amînări şi eşalonări numai în lipsa restanţelor la bugetul public naţional. Situaţia dată dovedeşte existenţa discrepanţei între aceste prevederi ale Codului fiscal.
    În anul 2005 au fost încheiate 354 de contracte la suma totală a obligaţiilor restante de 110,9 mil.lei, iar în anul 2006 – 365 de contracte la suma de 63,7 mil.lei. Se atestă un nivel scăzut de respectare a condiţiilor contractelor de amînare şi eşalonare. Pentru perioada anului 2005, acestea au fost îndeplinite la nivelul de 38 %, cu încasarea mijloacelor în sumă de 42,2 mil.lei şi neîncasarea a 68,7 mil.lei. Unele IFS teritoriale n-au încasat la buget nici o sumă din cele contractate (IFS pe raioanele Basarabeasca – 247,0 mii lei, Floreşti – 587,3 mii lei, Teleneşti – 288,2 mii lei). Totodată, cel mai scăzut nivel de achitare a sumelor amînate şi eşalonate se atestă la IFS pe raioanele Cantemir – 1,1%, {tefan Vodă – 4,1%, Leova – 5,0% şi Rîşcani – 6,7%. În această ordine de idei, se menţionează prezenţa unor prevederi contradictorii în actele normative aferente problemei în cauză. Drept dovadă poate servi faptul că, potrivit clauzelor acordurilor de amînare şi eşalonare a obligaţiilor fiscale, în cazurile de reziliere a contractelor, organele fiscale sînt obligate să calculeze majorări de întîrziere, precum şi să întreprindă acţiuni de executare silită a obligaţiei fiscale conform art.194 din Codul fiscal. În acelaşi timp, majorarea de întîrziere la neplăţile contribuţiilor de asigurări sociale, conform legii anuale a BASS, se efectuează de către plătitor. Ca rezultat, majorările de întîrziere la datoriile faţă de BASS nu sînt calculate de organele fiscale, iar contribuabilii datornici la BASS practic nu utilizează norma respectivă.
Este necesară o evidenţă şi raportare separată a amînărilor sau eşalonărilor acordate contribuabilului fără calcularea majorărilor de întîrziere şi a amînărilor sau eşalonărilor acordate contribuabilului cu calcularea majorărilor de întîrziere, fapt care presupune necesitatea reglementării unor aplicaţii de evidenţă şi raportare a acestor sume în concordanţă cu prevederile legale, ceea ce va determina monitorizarea eficientă a restanţelor respective.
    Nivelul executării condiţiilor contractelor de amînare şi eşalonare pe anul 2006 a constituit 59,6%, fiind încasate mijloace în sumă de 38,0 mil.lei şi neîncasate – 25,7 mil.lei. Un nivel scăzut de achitare s-a constatat la IFS pe mun. Chişinău – 18,6% şi IFS pe raioanele Taraclia – 31,3 % şi Briceni – 36,5%.
    Prolongarea şi îngheţarea termenelor de plată a obligaţiilor (inclusiv penalităţi şi sancţiuni), aferente vărsării la bugetul de stat şi bugetele UAT, conform altor prevederi ale legislaţiei în vigoare, la 01.01.2006 s-au realizat la suma de 410,9 mil.lei, iar la 01.01.2007 – de 472,6 mil.lei.
    În temei legal, la situaţia din 01.01.2007, au fost prolongate şi îngheţate conform acordurilor-memorandum încheiate cu Consiliul Creditorilor obligaţii în sumă de 331,1mil.lei, iar conform hotărîrilor instanţelor judecătoreşti pentru întreprinderile insolvabile, altor legi, decizii - de 141,5 mil. lei.
   La acest capitol, controlul a identificat lipsa raportării generalizate pe bugetul public naţional, ţinînd cont de atribuţiile ce-i revin SFS la administrarea veniturilor BASS şi FAOAM.
    Avînd temei legal pentru amînarea şi eşalonarea obligaţiei fiscale la BASS, potrivit prevederilor art.30 din Legea nr.489-XIV din 08.07.1999 “Privind sistemul public de asigurări sociale”¹³ (cu modificările ulterioare), în anul 2006, organele SFS nu au aplicat această procedură, dat fiind că, prin art.22 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006 nr.305-XVI din 01.12.2005¹⁴ (cu modificările ulterioare), cu atribuţii similare a fost abilitată şi CNAS. Aceste considerente determină necesitatea unei delimitări clare a competenţelor SFS şi ale CNAS, pentru o mai bună şi eficientă monitorizare a achitărilor, precum şi pentru evitarea dublării de funcţii la acordarea înlesnirilor respective şi urmărirea executării obligaţiilor.
    Potrivit datelor IFPS (tabelul nr.3), la situaţia din 01.01.2006, de la 386 de agenţi economici, în procesul de restructurare a datoriilor în conformitate cu Legea nr.632-XV, s-a încasat la bugetul de stat şi bugetele UAT suma de 77,8 mil.lei, iar la BASS – 80,3 mil.lei. La 01.01.2007, de la 448 de agenţi a fost încasată la bugetul de stat şi bugetele UAT suma de 93,8 mil.lei, iar la BASS – de 106,7 mil.lei.

Tabelul nr.3

Date privind stingerea datoriilor de către întreprinderile pentru care a fost derulată procedura de insolvabilitate

mii lei

    Cel mai jos grad de achitare se atestă la datoriile istorice faţă de bugetul de stat şi bugetele UAT (7,2%, la situaţia din 01.01.2007). După punerea în aplicare a Legii nr.111-XVI, organele SFS urmează să intensifice urmărirea şi monitorizarea asigurării stingerii la buget a datoriilor de către contribuabili pînă a fi aduşi la starea de insolvabilitate.
    În urma examinării informaţiilor prezentate la acest subiect, au rezultat următoarele:
    a) Informaţia privind stingerea datoriilor de către întreprinderile pentru care a fost derulată procedura de insolvabilitate se perfectează de către IFPS în mod manual, conform informaţiilor prezentate de organele fiscale teritoriale (în baza solicitării acestora de la administratori);
     b) Nu există o aplicaţie de evaluare sau verificare a datelor preluate, ceea ce măreşte timpul de prelucrare şi riscul de erori;
   c) Urmărirea situaţiei fiscale a agenţilor economici se realizează cu dificultăţi, prin selectarea acestora din masivul total al bazei de date, fapt ce demonstrează necesitatea trecerii lor la modul de evidenţă specială a obligaţiilor fiscale.
    Conform prevederilor art.84 din Legea nr.632-XV, organele fiscale urmau ca, din momentul iniţierii procesului de insolvabilitate, să întrerupă calcularea penalităţilor la datoriile creditoare ale agentului economic-debitor. Dat fiind că evidenţa datoriilor se ţinea în baza principiilor generale, la acestea, în mod automat, se calculau penalităţi, astfel nejustificat majorîndu-se suma restanţelor pe parcursul anului, care la sfîrşitul anului fiscal se anulau. Situaţia s-a schimbat în rezultatul completării Regulamentului „Privind evidenţa specială a obligaţiilor fiscale”, aprobat de ministrul finanţelor, extras din procesul-verbal al şedinţei Colegiului Ministerului Finanţelor nr.4/2 din 01.04.2003¹⁵.
_________________________________________
¹² M.O., 1999, nr.73-77, art.341.
¹³ M.O., 2000, nr.1-4, art.2.
¹⁴ M.O., 2005, nr.176-181, art.869.
¹⁵ M.O., 2003, nr.126-131, art.162.

    Pe parcursul anilor 2005 - 2006, în rezultatul aplicării de către organele SFS a modalităţilor de executare silită a obligaţiilor fiscale, au fost încasate în bugetul public naţional venituri din contul restanţelor în sumă de 526,5 mil. lei (tabelul nr.4).

Tabelul nr.4

Rezultatele aplicării modalităţilor de executare silită a obligaţiilor fiscale în anii 2005-2006*

mii. lei

* sursa: informaţia IFPS.

   În anul 2005 au fost comercializate bunuri materiale sechestrate de la restanţieri în valoare de 9,7 mil.lei, la preţul de realizare ce constituie 37,3% din preţul de sechestru, fiind încasate ca venituri la buget 9,0 mil.lei, cu diferenţa de 0,7 mil.lei.
    Potrivit datelor raportate pe anul 2005, soldul bunurilor sechestrate la situaţia din 01.01.2006 constituia în total 306,5 mil.lei, iar potrivit datelor raportului pe anul 2006 – 310,1 mil.lei. Valoarea totală a bunurilor sechestrate în anul 2006 (luîndu-se în consideraţie soldul la începutul anului) constituia 436,5 mil.lei, din care restituite contribuabililor conform prevederilor legale – 149,6 mil.lei (34,3% din valoarea bunurilor aflate sub sechestru). În anul 2006 au fost comercializate la preţul de realizare bunuri în valoare de 13,3 mil. lei, în timp ce preţul de sechestru al acestora constituia 30,9 mil.lei, fiind încasate venituri la buget în sumă de 11,1 mil.lei. Cu încălcarea prevederilor art.203 alin.(12) din Codul fiscal, unii contribuabili-posesorii ai acestor bunuri, în perioada supusă controlului, au înstrăinat bunuri sechestrate în valoare de 15,1 mil.lei, materialele fiind remise de către organele SFS organelor de urmărire penală pentru examinare conform competenţei. Totodată, acestora le-au fost aplicate sancţiuni financiare şi administrative în sumă de 7,2 mil.lei, din care s-au încasat doar 1,4 mil.lei (19%).
    În urma verificărilor efectuate de Curtea de Conturi la capitolul „executare silită a obligaţiilor fiscale”, s-au constatat următoarele nereguli şi probleme:
    a) Informaţiile generalizate de IFPS nu prezintă în mod transparent situaţia privind mişcarea bunurilor sechestrate, gajate şi realizate. Nu se întocmeşte o informaţie generalizată pe republică vizînd situaţia bunurilor evaluate şi expuse pentru comercializare în aspectul agenţilor care au încheiate cu organele SFS contracte privind evaluarea şi organizarea comercializării bunurilor sechestrate. Alte informaţii, dări de seamă, prezentate de către IFS teritoriale la acest subiect, se perfectează de către IFPS în mod manual. Cele menţionate denotă necesitatea perfecţionării sistemului de raportare şi evidenţă (mai bine structurat în diferite aspecte, pentru monitorizarea în consecutivitate a operaţiunilor cu bunurile sechestrate sau gajate de la intrare pînă la ieşirea din categoria respectivă, cu reflectarea evaluării şi modificării costurilor, încasarea veniturilor din realizare la bugetul respectiv);
    b) Bunurile sechestrate se comercializează destul de anevoios, iar altele practic nu pot fi realizate, fiind expuse la licitaţie de 3 şi mai multe ori.
    În anul 2005, IFS pe raioanele Rezina şi Orhei au comercializat, respectiv, 34,7% şi 2,8% din bunurile sechestrate în sumă de1269,7 mii lei şi, respectiv, 42,7 mii lei, iar IFS pe raionul Drochia, din bunurile materiale sechestrate în valoare totală de 2216,8 mii lei, n-a realizat nimic. O situaţie similară s-a înregistrat şi în anul 2006. Astfel, din bunurile materiale în valoare de 2799,1 mii lei, 2337,1 mii lei, 2313,8 mii lei şi 703,4 mii lei, sechestrate, respectiv, de IFS pe raioanele Rezina, Briceni, Orhei şi Drochia, au fost realizate bunuri în sumă de, respectiv, 386,0 mii lei, 89,9 mii lei, 601,6 mii lei şi 16,5 mii lei, sau la nivelul de 13,8%, 3,8%, 26,0% şi 2,3%. OF Centru al IFS pe mun. Chişinău a comercializat în contul stingerii restanţelor doar 2% din bunurile sechestrate. Controlul a depistat în lista bunurilor sechestrate, înregistrate în sold la OF Centru la situaţia din 31.12.2006, bunuri în valoare de 2,2 mil.lei, care nu mai aparţin contribuabililor-restanţieri. Se exemplifică, în acest sens, cazul unui agent economic reorganizat prin fuziune (absorbţie) în întreprindere de stat, care, fiind radiat din registrul fiscal, figurează în lista restanţierilor cu bunuri sechestrate;
    c) Unele organe fiscale nu respectă prevederile art.200 alin.(17) din Codul fiscal. Urmare controlului s-a stabilit că IFS pe raioanele Străşeni şi Ialoveni n-au întocmit acte de carenţă la agenţii economici-restanţieri care nu dispuneau de bunuri sechestrabile, dar au întocmit lista acestora;
   d) Modalitatea de executare silită a obligaţiei fiscale prin întreprinderea măsurilor de încasare a mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabilului nu întotdeauna este eficientă şi duce la cheltuieli suplimentare (inclusiv a timpului de muncă). Astfel, IFS pe raionul Sîngerei, în anul 2006, a înaintat la conturile contribuabililor 2009 dispoziţii incaso în sumă de 60,7 mil.lei, din care real s-au încasat 3,8 mil.lei, sau 6,3%;
     e) Unele organe fiscale aplică sechestru pe bunuri care din start nu vor putea fi comercializate. Astfel, în anul 2006, IFS pe raionul Orhei a aplicat sechestru pe bunurile materiale ale unui agent economic în valoare de 225,0 mii lei, constituite din gardul din plite de beton şi un pavaj asfaltat, situat pe terenul realizat altui agent economic ca teren aferent obiectului privatizat;
    f) Rămîne problematică situaţia privind întreprinderea a careva măsuri faţă de unele valori sechestrate în anul 1999. Controlul a constatat că în evidenţa IFS pe raionul Criuleni figurează acţiunile unui colhoz faţă de care a fost aplicat sechestru în anul 1999.
    1.8. Modul de evidenţă, evaluare şi vînzare a bunurilor confiscate, fără stăpîn, sechestrate, uşor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune şi a comorilor
    Potrivit informaţiei cu privire la bunurile ce constituie obiectul Regulamentului „Cu privire la modul de evidenţă, evaluare şi vînzare a bunurilor confiscate, fără stăpîn, sechestrate, uşor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu dreptul de succesiune şi a comorilor”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.972 din 11.09.2001¹⁶, IFS teritoriale, în anul 2005, au administrat astfel de bunuri în valoare totală de 19427,5 mii lei, iar în anul 2006 – de 19035,2 mii lei.
    Se constată diferenţa între sumele obţinute în urma comercializării bunurilor şi sumele încasate la bugetul de stat şi bugetele UAT, respectiv, în mărime de 1269,3 mii lei – în anul 2005 şi de 605,0 mii lei – în anul 2006, care, în special, constituie cheltuielile de păstrare şi comercializare.
    În perioada controlului au fost examinate selectiv 20 de dosare ale bunurilor administrate de IFS pe mun. Chişinău, transmise cu titlu gratuit.
   Examinările denotă că unele bunuri se transmit în expresie naturală, fără indicarea valorii, iar evidenţa nu se ţine pe tipuri sau categorii de marfă. Astfel, la momentul aprobării Legii nr.197-XVI din 28.07.2005 „Cu privire la transmiterea unui imobil”¹⁷, imobilul amplasat în or. Vatra (zona industrială Pruncul), str. Pietrăriei nr.1 nu era înregistrat în evidenţa IFS pe mun. Chişinău ca bun fără stăpîn, trecut în posesia statului, deşi Judecătoria sect. Buiucani a declarat dreptul de proprietate a statului asupra acestui imobil la 19.11.2004. IFS pe mun. Chişinău, potrivit procesului-verbal din 30.09.2005, a preluat, în baza hotărîrii Judecătoriei sect. Buiucani, imobilul nominalizat neevaluat. Ulterior, fiind transmis oficiului Buiucani al Departamentului de Executare al Ministerului Justiţiei, imobilul a fost comercializat de către ultimul la licitaţie la preţul de 5399,6 mii lei.
    Aceste considerente determină necesitatea elaborării unui mod de raportare către SFS din partea organelor care au dreptul de confiscare, sechestrare, de declarare a bunurilor fără stăpîn, cu ulterioara trecere a acestora în posesia statului, fapt care ar ridica responsabilitatea pe intervalul de la momentul înregistrării de către organele nominalizate a bunurilor cu acest statut pînă la transmiterea/preluarea de către SFS.
    Controlul efectuat la IFS teritoriale a scos în evidenţă problema bunurilor confiscate, transmise organelor fiscale spre comercializare.
    În perioada anilor 2005-2006, la IFS teritoriale supuse controlului, nivelul de acumulare în buget a mijloacelor financiare în urma comercializării bunurilor confiscate a variat de la 4,3% pînă la 58,3%. Nivelul scăzut de realizare a bunurilor confiscate se datorează cazurilor de nimicire a bunurilor din motivul expirării termenului de valabilitate, precum şi faptului descompletării unor bunuri, care impune reducerea preţurilor acestora. Astfel, nivelul de diminuare a costului bunurilor confiscate faţă de valoarea lor iniţială a constituit la IFS pe raioanele Floreşti, Soroca, Taraclia, Drochia şi Edineţ, respectiv, 35,2%, 34,3%, 26,3%, 16,6% şi 8,7%. La IFS pe raionul Drochia, ponderea bunurilor nimicite a constituit 15,8%.
    La acest capitol, au comis încălcări ale cadrului normativ IFS pe raioanele Ungheni, Soroca, Ialoveni şi Taraclia (nerespectarea termenului de evaluare a bunurilor confiscate; neperfectarea contractelor cu privire la păstrarea şi comercializarea bunurilor; utilizarea numai a unei singure metode de comercializare – prin comerţul de consignaţie; netransmiterea cu titlu gratuit Agenţiei de Stat pentru Rezervele Materiale şi Ajutoare Umanitare a bunurilor; netransmiterea spre comercializare a bunurilor confiscate etc.). IFS pe raionul Ungheni n-a aplicat faţă de Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei amenda în sumă de 8,0 mii lei, iar 17,3 mii lei nu
s-au transferat la bugetul de stat, ci la bugetul local.
    1.9. Analiza legalităţii şi corectitudinii restituirilor taxei pe valoarea adăugată şi accizelor
    Potrivit dării de seamă pe anul 2005, restituirile taxei pe valoarea adăugată (în continuare – TVA) au însumat 1006,2 mil.lei, ceea ce constituie 21,7% din încasările totale la acest tip de venituri şi 65,9% din încasările administrate de SFS la acest impozit.
   Restituirile TVA efectuate în anul 2006 au însumat 1085,2 mil.lei, sau 17,5% din încasările totale la acest tip de venituri şi 53,3% din încasările acestui impozit, administrate de SFS. Suma restituirilor TVA în anul 2006 a crescut cu 79,0 mil.lei, sau cu 7,8% în raport cu anul 2005.
    Potrivit datelor Serviciului Vamal, în perioada ianuarie-iulie 2006, a fost returnată din Federaţia Rusă producţie vinicolă în valoare de 127,9 mil.lei. Pentru marfa anterior exportată, dar returnată pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, unii agenţi economici-exportatori deja beneficiase de restituirea TVA, iar modul de reîntoarcere a TVA la buget nu este prevăzut de Codul fiscal.
    Curtea de Conturi consideră că modalitatea de determinare a sumei TVA spre restituire, reieşind din valoarea mărfurilor exportate, excluzînd valoarea mărfurilor returnate, elaborată de IFPS, nu este transparentă şi în unele cazuri creditează agenţii economici.
    În anul 2005, Comisia republicană de restituire a TVA a aprobat 43 de decizii privind efectuarea restituirilor în baza a 983 de cereri, din care, aprobate prin vot unanim, au fost satisfăcute 739. Materialele examinate nu conţin motivele din care unii membri ai Comisiei s-au abţinut ori au votat contra.
    De menţionat că modalitatea restituirii sumelor TVA conform art.104 lit.d) din Codul fiscal în ce priveşte impozitarea la cota „zero” a importului şi/sau livrării pe teritoriul republicii a mărfurilor, prestării serviciilor destinate proiectelor de asistenţă tehnică, la momentul controlului, nu este aprobată de Guvern.
    În perioada supusă controlului a mai predominat fenomenul unei influenţe negative asupra restituirilor TVA, ca rezultat al relaţiilor agenţilor economici care beneficiază de restituiri cu agenţii economici delincvenţi, ce nu declară TVA şi nu prezintă dări de seamă. Analiza unor rezultate ale examinării în instanţele judecătoreşti a litigiilor denotă că motivul principal al cazurilor pierdute în instanţă din partea organelor SFS erau deciziile organelor fiscale privind neacceptarea trecerii în cont a sumelor TVA achitate delincvenţilor (contribuabililor care nu prezintă declaraţii şi se eschivează de la plata impozitelor). Actualmente aceste neclarităţi sînt excluse şi, practic, contribuabilii nu mai atacă în judecată deciziile organelor SFS.
    Verificările efectuate la IFS pe raioanele Ungheni şi Orhei au stabilit nerespectarea termenului de efectuare a controlului la agenţii economici atribuiţi la grupa II de credibilitate, prin ce nu s-au respectat prevederile pct.12 din Instrucţiunea „Privind restituirea sumelor taxei pe valoarea adăugată”, aprobată prin ordinul IFPS nr.188 din 17.11.2005¹⁸ .
___________________________________
¹⁶ M.O., 2001, nr.112-113, art.1021.
¹⁷ M.O., 2005, nr.107-109, art.565.
¹⁸ M.O., 2006, nr.1-4, art.1.

    Cu toate că organele fiscale întreprind măsuri în vederea restituirii conforme a TVA, unele IFS teritoriale n-au respectat prevederile legale ce reglementează modul de restituire a TVA. Astfel, contrar pct.19 şi pct.20 din Instrucţiunea aprobată prin ordinul IFPS nr.188, IFS pe raionul Ialoveni a restituit la 2 agenţi economici TVA în sumă totală de 202,8 mii.lei în lipsa unor documente ce confirmă dreptul la restituire (cererea de restituire a TVA, copiile registrelor de evidenţă a livrărilor şi procurărilor).
    În anul 2006, încasările administrate de SFS la poziţia „Total accize” au însumat 303,0 mil.lei, iar suma restituirilor pe accize a constituit 79,6 mil.lei, sau 26,3%.
  Controlul asupra corectitudinii restituirii unui agent economic a sumei accizului de 964,8 mii lei a constatat că, reieşind din cadrul legal existent la data efectuării tranzacţiilor, restituirea accizului s-a efectuat neregulamentar. Astfel, marfa scoasă de pe teritoriul Republicii Moldova în perioada iulie-august 2006 anterior fusese declarată la intrare în ţară în regim vamal „IM 4 - import definitiv”, cu achitarea drepturilor de import, şi, în conformitate cu art.31 alin.(2) din Codul vamal, statutul acestor mărfuri se echivala cu statutul mărfurilor autohtone. Examinarea acestor tranzacţii prin prisma art.98 alin.(1) din Codul vamal, care prevede expres că „Reexportul este destinaţia vamală care constă în scoaterea mărfurilor străine de pe teritoriul vamal fără perceperea drepturilor de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică”, denotă că marfa în cauză nu putea fi scoasă de pe teritoriul Republicii Moldova cu destinaţia vamală „EX.3 - reexport”. Suplimentar menţionăm că, la solicitarea agentului economic în cauză, Serviciul Vamal a confirmat tranzacţiile de „reexport” prin scrisoarea nr.5479 din 31.07.2006, pe care primul a prezentat-o SFS ca temei pentru restituirea sumei accizului de 964,8 mii lei.
    1.10. Analiza acordării facilităţilor fiscale
    Conform prevederilor Codului fiscal, contribuabilii beneficiază de un şir de facilităţi fiscale.

Tabelul nr.5

Facilităţile fiscale acordate în anii 2005-2006

                                                                                                                               mii lei

*Sursa: estimările IFPS (datele din tabel nu includ sumele amînărilor şi eşalonărilor).

    Datele din acest tabel demonstrează creşterea preponderentă în anul 2006 (faţă de anul 2005) cu circa 36,8% a facilităţilor acordate agenţilor economici din categoria contribuabili – plătitori ai TVA, urmată de creşterea impozitului pe venit şi a impozitului funciar cu 11,4% şi, respectiv, 11,5%. În acelaşi timp, o descreştere de 9,1% se înregistrează la acordarea facilităţilor ce ţin de plata impozitului pe bunurile imobiliare.
Din numărul de 277 de gospodării ţărăneşti înregistrate la 31.12.2006 ca plătitori de TVA, după volumul de livrări au fost selectaţi pentru examinare 6 agenţi economici. Examinările efectuate la acest capitol denotă că acestea au beneficiat de facilităţi fiscale în sumă totală de 166,5 mii lei, neavînd dreptul, din motiv că în realitate ele nu corespund condiţiilor pentru gospodăriile ţărăneşti, prevăzute în Legea nr. 1353-XIV.
    Urmare controlului s-a stabilit că 9 contribuabili din 4 raioane (Orhei, Edineţ, Rezina şi Străşeni), neţinînd cont de prevederile art.8 lit.d) din Codul fiscal (avînd diferite restanţe faţă de bugetul public naţional), au beneficiat de facilităţi fiscale la impozitul pe venit şi la alte plăţi în sumă totală de 786,5 mii lei.
1.11. Controlul fiscal
   Începînd cu anul 2002, IFPS a implementat metoda planificării controalelor în baza factorilor de risc, apreciaţi printr-o corelaţie matematică în mod automat de calculator. Potrivit datelor IFPS, în anii 2005-2006 au fost planificate spre exercitare 28346 de controale, din care prin verificare totală – 14696 şi verificare tematică – 13650. Real au fost efectuate 116093 de controale, la 82680 (71,2%) din care au fost depistate încălcări.
    În rezultatul controalelor efectuate de către organele fiscale, calculările suplimentare au însumat în total 670,6 mil.lei, din care impozite, taxe, majorări de întîrziere şi alte încasări – 396,4 mil.lei şi sancţiuni fiscale – 274,1 mil.lei, iar calculele spre micşorarea obligaţiilor – 112,9 mil.lei. În afara acestora, au fost micşorate sumele trecute în cont ale TVA cu circa 74,3 mil.lei şi micşorate pierderile fiscale ale contribuabililor cu circa 435,6 mil.lei.
    Impactul definitiv obţinut în urma controalelor efectuate şi deciziilor adoptate constă în încasarea la buget a mijloacelor provenite din sumele calculate suplimentar în medie pe perioada anilor 2005-2006 în cuantum de 31,7% din totalul acestora, constituind suma de 212,4 mil.lei.
    Nivelul de încasare la buget a calculărilor suplimentare în urma controalelor efectuate de unele IFS teritoriale supuse controlului a fost cuprins între 10,4% şi 63,9%, iar alte organe fiscale au admis şi diminuări faţă de anul 2005.
    Controalele efectuate de organele fiscale prin metoda verificării totale au constatat că cele mai frecvente încălcări ale legislaţiei ţin de beneficierea facilităţilor fiscale prin nerespectarea prevederilor art.8 alin.(1) lit. d) din Codul fiscal în ce priveşte lipsa restanţelor la bugetul public naţional. În cadrul controlului efectuat la OF Ciocana al IFS pe mun. Chişinău au fost verificate documentele prezentate de unii agenţi economici selectaţi din acei care au beneficiat de facilităţi în perioada anului 2005. Ca rezultat, s-au constatat încălcări ale legislaţiei la 2 agenţi economici, la care suma calculărilor suplimentare spre transferare la buget a constituit 85,5 mii lei. Această situaţie determină necesitatea îmbunătăţirii şi suplimentării indicatorilor de preselecţie pentru iniţierea controalelor fiscale în temeiul riscurilor, inclusiv cel computerizat, la etapa procesării declaraţiilor fiscale.
    Analiza impactului instituirii posturilor fiscale denotă eficacitatea acestora. Astfel, în perioada funcţionării posturilor fiscale instituite de IFS pe mun. Chişinău la unele întreprinderi care practică achitări în numerar, veniturile obţinute în urma livrărilor de marfă şi prestării de servicii au crescut de la 1,5 pînă la mai mult de 3 ori în raport cu perioadele de activitate fără posturi fiscale. În scopul tratării univoce a contribuabililor şi excluderii subiectivismului, urmează a fi elaborat un mecanism de selectare a obiectivelor de instalare a posturilor fiscale, precum şi de utilizare a rezultatelor acestora pe o durată de timp mai îndelungată.
    În urma analizei materialelor din dosarele privind înregistrarea subiectului ca plătitor TVA, efectuată la OF Rîşcani, s-au depistat încălcări din partea unor contribuabili ale prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.474 din 28.04.1998¹⁹ „Cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar” (cu modificările ulterioare), Legii nr.451-XV din 30.07.2001²⁰ „Privind licenţierea unor genuri de activitate” (cu modificările ulterioare), precum şi cazuri de neindicare a codului fiscal în actele de achiziţie a mărfurilor, pentru admiterea cărora la etapa respectivă n-au fost aplicate sancţiunile prevăzute de legislaţie. Potrivit datelor IFS pe mun. Chişinău, organul fiscal n-a aplicat sancţiuni, din motiv că ele vor fi aplicate în cadrul controalelor fiscale ulterioare. Curtea de Conturi nu împărtăşeşte această opinie, deoarece timpul planificat pentru efectuarea unui control fiscal este foarte limitat şi în unele cazuri, cînd se verifică 2-3 perioade fiscale, anumite momente pot să nu fie descoperite (în cadrul verificărilor selective). Statistica IFPS denotă că în anul 2006 un inspector fiscal a efectuat, în medie, 94 de controale fiscale, cu excepţia controalelor operative, durata medie a unuia fiind de 3 zile. În această ordine de idei, se remarcă că, urmare neaplicării sancţiunilor pentru încălcările sus-menţionate la etapa depistării acestora, OF Rîşcani a ratat şansa de întreprindere a măsurilor legale pentru încălcările comise de contribuabili în perioada anilor 2005-2006.
______________________________________
¹⁹ M.O., 1998, nr.62-65, art.589.
²⁰ M.O., 2001, nr.108-109, art.836.

   La unele IFS teritoriale au fost depistate cazuri cînd controalele fiscale nu au constatat plenitudinea încălcărilor şi, ca rezultat, nu s-au aplicat asupra lor deciziile respective. Astfel, la IFS pe raionul Ialoveni, în 4 acte de control n-a fost reflectată încălcarea comisă de către agenţii economici supuşi controlului a prevederilor art.84 din Codul fiscal, în ce priveşte achitarea în rate a impozitului pe venit, ceea ce a dus la neaplicarea sancţiunilor financiare corespunzătoare, prevăzute în art.261 alin.(6) din Codul fiscal. La IFS pe raionul Leova n-a fost introdusă în baza de date suma totală de 70,3 mii lei, calculată în rezultatul controalelor fiscale efectuate la 4 agenţi economici. În urma controalelor efectuate la 3 agenţi economici, IFS pe raionul {tefan Vodă n-a aplicat amenda corespunzătoare, conform art.261 alin.(1) din Codul fiscal, în sumă de 7,5 mii lei.    
    Soluţionarea unor chestiuni deseori devine obiect de examinare în instanţele judecătoreşti. În perioada supusă controlului, organele SFS au fost parte în dosarele intentate de către contribuabili în 1469 de cazuri, din care au avut cîştig de cauză în 450 de cazuri, pierdute – 201 cazuri, iar în proces de examinare se află 818 dosare. Concomitent, organele fiscale, din 5722 de materiale înaintate împotriva contribuabililor, au obţinut cîştig de cauză în 4017 cazuri, sau 70,2%, au fost pierdute 35 de cazuri, iar în proces de examinare se află 1670 de dosare.
    1.12. Sistemul informaţional al SFS
Construcţia Sistemului informaţional al SFS se bazează pe un şir de complexe de programe, care includ numeroase aplicaţii informatice. În funcţie de faptul operării, în perioada controlului, cu unele din aceste aplicaţii, se relevă că:
    - lipseşte o  descriere detaliată a aplicaţiilor informatice pe componentele programelor sau o instrucţiune pentru utilizatorii atît din intern, cît şi din extern;
  - unele aplicaţii sînt dezvoltate şi completate în permanenţă, ca rezultat al frecventelor modificări legislative, normative, metodologice sau de procedură. Operările efectuate în unele programe ale Sistemului informaţional al IFPS demonstrează că anumite informaţii, baze de date nu sînt administrate şi actualizate în modul cuvenit, fiind inutile la efectuarea procedurilor fiscale. Astfel, au fost constatate erori în masivul de informaţie despre operaţiile de import/export la poziţia tarifară „Aparate de emisie pentru radiofonie celulară (telefoane mobile)” din baza de date a IFPS la situaţia din 09.01.2007.
    Verificările referitoare la anularea înregistrării contribuabililor ca plătitori de TVA constată existenţa unor neconcordanţe între evidenţa la nivel central şi cea a organelor fiscale teritoriale, în special programul „Inspector” şi pagina autorizată a SFS. Astfel, din baza de date a OF Centru al IFS pe mun. Chişinău, o societate comercială este eliminată ca plătitor de TVA, pe cînd în baza de date centralizată pe IFS pe mun. Chişinău şi IFPS înscrierea respectivă lipsea.

Partea II. Revizia financiară

    2.1. Utilizarea mijloacelor prevăzute pentru întreţinerea organelor SFS.
   Potrivit datelor din Darea de seamă despre îndeplinirea devizului de cheltuieli al instituţiei, în anul 2005, cheltuielile efective pentru întreţinerea organelor SFS la componenta de bază au alcătuit 89778,8 mii lei, sau cu 248,0 mii lei mai mult faţă de cheltuielile de casă şi cu 392,1 mii lei mai puţin decît alocaţiile precizate.
    Pentru întreţinerea organelor SFS în anul 2006 s-au executat cheltuieli efective din contul mijloacelor bugetare în sumă totală de 129952,3 mii lei, sau cu 1371,0 mii lei mai puţin faţă de cheltuielile de casă şi cu 1850,0 mii lei mai puţin decît alocaţiile planificate.
    2.2. Legalitatea şi corectitudinea stabilirii şi achitării salariilor în conformitate cu statele de funcţii, precum şi a suplimentelor la salariu, premiilor, altor plăţi.
    La acest capitol, se constată că:
    - schemele de personal ale IFPS şi IFS teritoriale au fost aprobate pentru anii 2005-2006 cu un număr total de 2248 unităţi, cu 117 unităţi mai puţin decît limita aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.735 din 16.06.2003 ,, Cu privire la structura şi efectivul-limită ale serviciilor publice desconcentrate ale ministerelor, departamentelor şi altor autorităţi administrative centrale”²¹ (cu modificările ulterioare), din care 350 unităţi - la IFPS şi 1898 unităţi – la IFS teritoriale;
    - schemele de personal pentru anii 2005-2006 ale IFPS şi IFS pe mun. Chişinău includ ineficient în total 20 unităţi de dereticătoare şi 3 unităţi de muncitori, pe cînd prestarea serviciilor ce ţin de întreţinerea imobilului revin comodantului (Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului). Concomitent, la calcularea mărimii plăţilor contractuale sînt aplicate aceleaşi tarife ca şi în cazurile cînd aceste servicii sînt prestate comodatarilor de către comodant;
    - la angajarea personalului în funcţiile publice, conducerea IFPS n-a respectat prevederile Regulamentului intern al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, aprobat prin ordinul IFPS nr.01 din 04.01.2005²², în pct.2 al căruia sînt reglementate criteriile de angajare a funcţionarilor în cadrul organelor SFS, precum şi prevederile Regulamentului „Cu privire la ocuparea prin concurs a funcţiilor publice vacante”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.192 din 01.03.2004²³. Astfel, în anul 2005, din cei 157 de angajaţi, doar 9 au ocupat funcţiile prin concurs, iar în anul 2006, din 195 funcţii publice – nici una.
În rezultatul verificării selective a calculelor privind retribuirea muncii, s-a constatat că cheltuielile reale pentru anul 2006 ale IFS teritoriale depăşesc limita alocaţiilor bugetare definitive în ansamblu pe republică cu 514,0 mii lei. În aspect structural, depăşiri se înregistrează la 20 IFS teritoriale, constituind suma de circa 558,0 mii lei. Această depăşire este condiţionată de faptul că sursele alocate întru realizarea prevederilor Legii nr.355-XVI din 23.12.2005,,Cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar”²⁴ (în continuare – Legea nr.355-XVI) şi Hotărîrii Guvernului nr.19 din 04.01.2006,,Privind majorarea salariilor angajaţilor din sectorul bugetar”²⁵ n-au fost suficiente pentru acoperirea necesităţilor.
    La IFS pe mun. Chişinău au fost constatate 64 de cazuri de stabilire incorectă a mărimii concrete a suplimentelor, prin ce s-au încălcat prevederile pct.3) lit.a) din Hotărîrea Guvernului nr.46 din 19.01.2001 ,,Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului Serviciului Fiscal de Stat în baza Reţelei tarifare unice”²⁶ (cu modificările ulterioare, abrogată prin Hotărîrea Guvernului nr.525 din 16.05.2006).
_____________________________________
²¹ M.O., 2003, nr.123-125, art.770.
²² Nu este dat publicităţii.
²³ M.O., 2004, nr.42-44, art.326.
²⁴M.O., 2006, nr.35-38, art.148.
²⁵ M.O., 2006, nr.9-12, art.55.
²⁶ M.O., 2001, nr.8-10, art.83.

   2.3. Corectitudinea calculării şi achitării contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
   Verificările selective la acest capitol au constatat că cheltuielile reale pentru anul 2006 ale IFS teritoriale depăşesc limitele alocaţiilor în ansamblu cu 131,8 mii lei. În aspect structural, depăşiri se consemnează la 20 IFS teritoriale în sumă de 152,3 mii lei, care au fost condiţionate de deficitul surselor alocate pentru necesităţile implementării Legii nr.355-XVI.
    2.4. Respectarea actelor normative la procurarea mărfurilor şi recepţionarea serviciilor.
    Analiza rapoartelor financiare denotă depăşirea de către IFS teritoriale a limitelor de alocaţii precizate cu suma de 662,9 mii lei – în anul 2005 şi de 759,0 mii lei – în anul 2006. Depăşirile sînt condiţionate preponderent de faptul raportării incorecte a cheltuielilor efective ce ţin de aprovizionarea centralizată cu blanchete a IFS teritoriale de către IFPS.
    Verificarea selectivă a respectării cadrului normativ la achiziţionarea unităţilor de transport (în anul 2005 – 7 autoturisme cu costul total de 1084,2 mii lei şi în anul 2006 – 5 automobile şi 1 microbuz în valoare totală de 1612,0 mii lei) a constatat că:
    a) Specificaţiile tehnice din documentele de preselecţie pentru unele oferte de contractare a 12 unităţi de transport conţin referinţe directe la o anumită marcă;
    b) Unele dosare cu documentaţia de preselecţie nu conţin toate documentele prevăzute de Regulamentul „Cu privire la achiziţiile publice de lucrări”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1123 din 15.09.200327;
   c) În cazul achiziţionării unui microbuz „Mersedes Benz Sprinter”, n-a fost asigurată o monitorizare efectivă a executării integrale şi în termen a condiţiilor contractuale, în rezultat fiind suportate cheltuieli suplimentare pentru achiziţionarea mărfurilor şi reutilarea microbuzului în sumă de 50,0 mii lei.
    2.5. Utilizarea autoturismelor de serviciu.
    Pentru anul 2006, prin ordinele şefului IFPS, au fost stabilite norme de parcurs la 3 autoturisme de serviciu cu o depăşire totală de 16,0 mii km anual a normelor aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 30.12.2005 „Privind reglementarea utilizării autoturismelor de serviciu de către autorităţile administraţiei publice”²⁸. Parcursul efectiv al autoturismelor IFPS a depăşit în total cu 34,4 mii km normele aprobate de şeful IFPS.
    Pînă la încheierea cu S.A. „Taxi-Service” (c/f – 569945), la 10.07.2006, a contractului de comodat privind darea în folosinţă gratuită a terenului cu suprafaţa de 650 m², IFPS, prin contractul din 31.10.2005, a contractat angajamente financiare cu firma „S.B.-Fainex” S.R.L. (c/f – 133862) pentru executarea de lucrări la obiectul „Construcţia parcării auto pentru necesităţile IFPS, situată în str. Calea Ieşilor, nr.14” în sumă de 122,3 mii lei. În evidenţa contabilă a IFPS terenul şi construcţiile aferente nu au fost înregistrate.
    2.6. Utilizarea mijloacelor pentru reparaţiile curente şi capitale ale clădirilor şi încăperilor.
    În rezultatul efectuării unor verificări selective vizînd utilizarea mijloacelor în acest scop, s-a constatat respectarea limitei alocaţiilor definitive şi corespunderea nivelului de finanţare. Concomitent, se relevă că spaţiile procurate în anul 2006 ocupă suprafeţe considerabile. Astfel, în imobilul procurat pentru IFS Rezina la 1 unitate de personal revin, în medie, cîte 20,76 m2 din suprafaţă, în imobilul pentru IFS Ocniţa – cîte 20,94 m², iar în cel pentru IFS Cantemir – cîte 37,34 m². În pofida suportării cheltuielilor de întreţinere integrală a spaţiilor, SFS n-a întreprins măsuri oportune de dare în arendă a spaţiilor neutilizate, ceea ce ar fi optimizat cheltuielile de întreţinere a oficiilor respective.
    2.7. Utilizarea mijloacelor pentru procurarea utilajului care se atribuie la fondurile fixe.
    Contrar pct.39 din Regulamentul „Cu privire la achiziţiile publice dintr-o singură sursă”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.951 din 04.08.2003²⁹, la dosarul licitaţiei nr.1593/06 din 06.11.2006 de achiziţionare a serviciilor şi produselor software lipseşte procesul-verbal privind examinarea singurei oferte primite, întocmit şi semnat de către membrii grupului de lucru.
    Importul produsului software Business Objects Entreprise Professional XI for Cristal Reports a fost consemnat de părţi potrivit procesului-verbal nr.1 din 14.12.2006.     Achitarea TVA la importul de servicii în sumă de 319,7 mii lei s-a efectuat la 01.02.2007 din contul alocaţiilor prevăzute la art.242 pentru anul 2007, astfel admiţîndu-se utilizarea mijloacelor contrar destinaţiei.
    2.8. Gestionarea patrimoniului de stat şi asigurarea integrităţii lui.
    Activităţile de control intern la nivel central – IFPS, precum şi la nivel structural – IFS teritoriale nu oferă o asigurare rezonabilă a gestionării şi integrităţii patrimoniului de stat, iar IFPS n-a asigurat în deplină măsură supravegherea şi controlul activităţilor în domeniu. Contrar prevederilor art.26 şi art.28 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998³⁰ (cu modificările ulterioare), 14 inspectorate fiscale teritoriale nu au perfectat drepturile patrimoniale asupra terenurilor din posesie.
    2.9. Corectitudinea ţinerii evidenţei contabile, reflectării operaţiunilor economice efectuate; situaţia decontărilor; veridicitatea dărilor de seamă.
    Contrar prevederilor Clasificaţiei bugetare, IFPS planifică şi execută cheltuieli bugetare pentru asigurarea centralizată cu bunuri materiale şi mijloace fixe a IFS teritoriale.    Această situaţie se datorează lipsei unui mecanism clar de raportare a procurărilor de mărfuri în mod centralizat de către executorul primar de buget, cu ulterioara repartizare a acestora executorilor de buget din subordine. Potrivit datelor evidenţei contabile şi celor raportate, IFPS a transmis IFS teritoriale de la tipul 019 la tipul 020 „bunuri materiale şi mijloace fixe” în valoare de 4326,8 mii lei – în anul 2005 şi de 9299,3 mii lei – în anul 2006. Ca rezultat, la consolidarea dărilor de seamă în raportul anual al Ministerului Finanţelor, la tipul 020 „bunuri materiale şi mijloace fixe” se înregistrează supracheltuieli nereale.
    2.10. Rapoartele anuale ale IFS pe mun. Chişinău conţin unele date neveridice. Cu încălcarea art. 15 alin.(1) lit.b) din Legea contabilităţii nr. 426-XIII din 04.04.199531 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.426-XIII), care prevede reflectarea cheltuielilor în perioada gestionară în care acestea au fost efectuate, indiferent de perioada achitării lor, cheltuielile efective au fost diminuate cu suma cheltuielilor aferente serviciilor acordate în luna decembrie a anului de gestiune şi, respectiv, în aceeaşi mărime, au fost diminuate datoriile creditoare înregistrate la sfîrşitul perioadei de gestiune (la 01.01.2005 – cu 73,3 mii lei, la 01.01.2006 – cu 50,1 mii lei, la 01.01.2007 – cu 52,6 mii lei). Din lipsa evidenţei analitice a materialelor de construcţie, în Raportul privind executarea bugetului IFS pe mun. Chişinău din contul cheltuielilor de bază la 01.01.2006, cheltuielile efective au fost majorate neveridic cu suma de 11,5 mii.lei, ce constituie valoarea materialelor procurare, dar rămase în stoc. Pentru reparaţia capitală în anul 2006 a clădirilor administrative au fost precizate alocaţii în sumă de 123,8 mii lei, cheltuielile efective şi de casă fiind reflectate în aceeaşi sumă, care nejustificat la finele anului au fost anulate ca cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei, deşi acestea urmau să fie reflectate la cheltuieli bugetare pentru investiţii capitale.
    Din lipsa evidenţei analitice a cheltuielilor efective pe alineate, în anul 2005, IFS pe mun. Chişinău a reflectat unele date incorecte în Raportul privind executarea bugetului instituţiei publice, Raportul privind circulaţia valorilor materiale şi Raportul privind circulaţia mijloacelor fixe.
În unele acte cu privire la inventarierea decontărilor cu furnizorii de mărfuri şi servicii, întocmite de IFS pe mun. Chişinău, s-a stabilit necorespunderea soldurilor decontărilor cu datele evidenţei contabile, astfel nefiind respectate prevederile art.39 alin.(1) din Legea nr.426-XIII. Astfel de deficienţe conţin şi actele de verificare întocmite la 31.12.2005 şi 31.12.2006 de către IFS pe mun. Chişinău cu Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului, potrivit cărora în evidenţa ultimei este reflectat soldul debitor de 5,1 mii lei şi, respectiv, de 3,1 mii lei, pe cînd în evidenţa primului soldul este zero.
    2.11. Formarea şi gestionarea mijloacelor speciale provenite de la comercializarea timbrelor de acciz şi facturilor fiscale de către IFPS şi IFS teritoriale.
    Hotărîrile Guvernului nr.1392 din 16.12.2004 „Cu privire la crearea sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al documentelor, mărcilor de acciz şi blanchetelor de strictă evidenţă”³² (cu modificările ulterioare) şi Hotărîrea Guvernului nr.371 din 12.04.2006 „Cu privire la crearea sistemului informaţional automatizat „Evidenţa blanchetelor facturilor fiscale”³³ nu stipulează sursa de acoperire a cheltuielilor ce ţin de executarea lucrărilor pentru elaborarea, implementarea, asigurarea tehnică a sistemelor informaţionale automatizate „Registrul de stat al mărcilor de acciz” şi „Evidenţa blanchetelor facturilor fiscale”. Controlul a constatat că în contractele încheiate între IFPS (în calitate de beneficiar) şi Î.S. „Registru” (în calitate de antreprenor), subordonată Ministerului Dezvoltării Informaţionale, preţul de confecţionare a facturilor fiscale şi timbrelor de acciz include şi costul complex al sistemelor informaţionale automatizate nominalizate în mărime totală de 6886,7 mii lei, inclusiv deservirea şi asigurarea echipamentului tehnic, prin ce se încalcă prevederile Hotărîrii Guvernului nr.1136 din 02.10.2006³⁴ „Cu privire la mijloacele speciale ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi inspectoratelor fiscale de stat teritoriale” şi ale Regulamentului „Privind modul de formare şi utilizare a mijloacelor speciale ale Inspectoratului Fiscal cu regim special”, aprobat de şeful IFPS cu nr.17-09-03/02 din 10.06.2002 şi coordonat de Ministerul Finanţelor, vizînd utilizarea direcţionată a mijloacelor speciale obţinute de la comercializarea timbrelor de acciz şi facturilor fiscale.
______________________________________________
²⁷ M.O., 2003, nr.204-207, art.1181.
²⁸ M.O., 2006, nr.5-8, art.32.
²⁹ M.O., 2003, nr.182-185, art.1018.
³⁰ M.O.,1998, nr.44-46, art.318.
³¹ Republicată în M.O., 2003, nr.87-90, art.398.
³² M.O., 2005, nr.5-12, art.36.
³³ M.O., 2006, nr.59-62, art.410.
³⁴ M.O., 2006, nr.158-160, art.1223.

    Avînd statut de mijloace speciale şi fiind încorporate în componenţa bugetului de stat, mijloacele provenite de la comercializarea timbrelor de acciz şi facturilor fiscale preponderent sînt utilizate pentru editarea timbrelor şi facturilor. Prin hotărîrile sus-menţionate, în calitate de antreprenor general a fost numit Ministerul Dezvoltării Informaţionale şi/sau structurile subordonate, care au contractat alţi subantreprenori.  Î.S. „Registru” n-a livrat IFPS, în termenul prevăzut de acord (pînă la 30.12.2006), echipament tehnic în valoare de 58,7 mii lei.
    2.12. Unele neregularităţi au fost admise la executarea devizelor de cheltuieli şi de către unele IFS teritoriale. Astfel, în anul 2006, IFS pe raionul Orhei a atribuit la cheltuieli 9,0 mii lei, fără confirmarea respectivă a serviciilor acordate instituţiei, prin ce nu s-au respectat prevederile art.15 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 426-XIII. Nerespectînd pct.183 din Instrucţiunea “Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice”, aprobată prin ordinul ministrului finanţelor nr.85 din 09.10.1996³⁵ (cu modificările ulterioare), IFS pe raionul Leova a atribuit cheltuielile efectuate la construcţia centralei termice cu gaze naturale în sumă de 30,0 mii lei la cheltuielile pentru întreţinerea instituţiei, fiind anulate la sfîrşit de an, deşi acestea urmau a fi atribuite la contul 203 ,,Cheltuielile din buget pentru investiţii capitale”.
____________________________
³⁵ Nu a fost publicată.