Vă comunic că în cadrul Asociaţiei Obşteşti Transparency International – Moldova am examinat proiectul Codului deontologic al notarilor din Republica Moldova (plasat pe pagina web a Ministerului Justiţiei, www.justice.gov.md).

La examinarea proiectului Codului am ţinut cont de Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, Recomandarea Consiliului Europei (2000) 10 privind codurile de conduită pentru agenţii publici, Ghidul OECD pentru rezolvarea conflictului de interese în administraţia publică şi alte documente.

În rezultatul examinării proiectului Codului menţionat înaintez următoarele obiecţii şi propuneri:

1. P.27 lit.c) reglementează obligaţiunea notarului „de a se abţine de la acţiuni care pot afecta probitatea morală a notarului sau să submineze credibilitatea şi prestigiul profesiei în societate, inclusiv să primească cadouri scumpe, servicii sau alte beneficii de la solicitanţii actelor notariale”.

Este de menţionat că norma dată este plasată în Secţiunea V întitulată „Comportamentul notarului în afara orelor de program”. Ar putea rezulta că obligaţiunea notarului de a se abţine de la primirea cadourilor, serviciilor sau altor beneficii se răsfrîng doar la comportamentul notarului în afara orelor de program, adică în orele de program notarul ar putea primi cadouri, servicii, beneficii, ceea ce nu este corect.

Pentru a exclude o astfel de interpretare consider că norma privind cadourile urmează a fi plasată în Secţiunea I care reglementează „Raporturile notarului cu solicitanţii actului notarial”.

De asemenea, este de menţionat că norma privind cadourile este incompletă.

Consider că norma dată nu trebuie să se limiteze doar la obligaţiunea notarului de a se abţine de la primirea cadourilor scumpe, serviciilor sau altor beneficii de la solicitanţii actelor notariale. Cred că normele privind cadourile trebuie să prevadă că notarul nu trebuie nici să solicite, nici să accepte, dar nici să primească cadouri, servicii, favoruri sau orice alt avantaj destinat lui, persoanelor apropiate sau persoanelor ori organizaţiilor cu care are sau a avut relaţii, care pot să influenţeze sau care par că influenţează asupra imparţialităţii la îndeplinirea funcţiei sau care constituie sau pare să constituie o recompensă în raport cu funcţiile sale. Aceasta nu include ospitalitatea tradiţională, nici micile cadouri.

De asemenea, normele privind cadourile trebuie să prevadă comportamentul notarului faţă de ofertele de avantaje nedatorate. Codul trebuie să prevadă că dacă notarului i s-a propus un avantaj nedatorat, pentru a-şi asigura protecţia sa, el trebuie să refuze avantajul nedatorat (adică să refuze cadourile, serviciile, favorurile sau alte avantaje); să încerce să identifice persoana care a făcut oferta; să evite contactele îndelungate; să încerce să aibă martori (de exemplu, colegii de lucru); să alcătuiască în termeni optimi un proces-verbal scris privind această tentativă (sau într-un registru oficial); să semnaleze această tentativă unei autorităţi competente.

2. Norma din p.27 lit.d) care prevede că notarul este obligat „să reziste la presiunea exercitată în legătură cu desfăşurarea activităţii sale profesionale şi să informeze prompt organele competente” nu este clară şi ar putea fi interpretată diferit (contradictoriu). De aceea, această normă necesită a fi redactată şi prezentată într-o formă clară (astfel încît să nu rezulte că activitatea de notar este o activitate straşnică care constă doar din presiuni care le exercită cineva special asupra notarului) sau exclusă din proiect.
3. Din normele prevăzute în p.16 al.2 şi 3 lit.a) rezultă că notarului îi sunt interzise „criticile aduse colegilor notari cu privire la pregătirea şi calitatea muncii lor”.

În legătură cu această normă este de menţionat că în conformitate cu dicţionarul enciclopedic „a critica” înseamnă „a arăta lipsurile, greşelile … ale unei opere, ale unor stări de lucruri etc. (precizînd cauzele şi indicînd mijloacele de îndreptare)”. În domeniul activităţii de notariat mai multe acţiuni sau reacţii ale notarului privind întocmirea diverselor documente notariale ar putea fi interpretate ca o critică. Ţinem cont că la întocmirea diverselor acte notariale frecvent notarul se bazează inclusiv pe unele documente întocmite de alţi notari.

Totodată, în toate domeniile de activitate se impune o critică constructivă, fără de care dezvoltarea domeniului respectiv de activitate nu poate avea loc. Despre aceasta ne denotă personalităţi remarcabile. Interzicerea utilizării unei critici constructive ar lipsi domeniul respectiv de activitate (în cazul dat al activităţii de notariat) de un imbold important pentru dezvoltare, ceea ce nu este rezonabil.

De aceea, propun de a modifica această normă astfel încît să se înţeleagă că în activitatea de notariat ar putea fi utilizată critica constructivă. În caz contrar norma menţionată urmează a fi exclusă.

4. Consider că proiectul Codului deontologic necesită a fi completat cu normele privind:

-          obligaţiunea notarilor de a semnala autorităţilor competente actele de corupţie despre care au luat cunoştinţă în exerciţiul funcţiilor lor, precum şi referitor la alte acte ilegale, orice dovadă, alegaţie sau bănuială de activitate ilegală sau criminală referitoare la funcţia pe care el o cunoaşte în exerciţiul ei sau cu ocazia exercitării funcţiei;

-          obligaţiunea notarilor şi organizaţiilor de notari de a preveni, trata şi rezolva conflictele de interese, inclusiv să fie atent la orice conflict de interese real sau potenţial, să ia măsuri în vederea evitării ca interesele personale să intre în conflict cu funcţiile sale; să respecte normele privind incompatibilităţile şi restricţiile în activitate prevăzute de legislaţie; să nu ofere avantaje ce decurg din funcţia ce o deţine; să nu încerce să influenţeze în scopuri private vreo persoană sau entitate oricare nu ar fi, servidu-se de poziţia sa oficială sau propunîndu-le avantaje personale; să nu caute să obţină sau să accepte beneficii incorecte în vederea influenţării îndeplinirii/neîndeplinirii atribuţiilor/obligaţiilor sale; să nu se implice în acţiuni din care ar putea obţine un beneficiu incorect datorită informaţiei obţinute din activitatea notarială;

-          obligaţiunea organizaţiilor private de notari de a preveni conflictele de interese prin impunerea restricţiilor prevăzute de legislaţie în exercitarea activităţilor profesionale de către foştii agenţi publici după demisia sau pensionarea acestora, atunci cînd respectivele activităţi şi respectiva angajare sunt direct legate de funcţiile pe care aceşti foşti agenţi publici le exercitau sau le supravegheau cînd erau în funcţie;

-          aplicarea la organizaţiile de notari, ţinînd seama de structura şi de mărimea lor, de norme de audit intern suficiente pentru a facilita prevenirea şi descoperirea actelor de corupţie şi supunerea evidenţelor şi declaraţiilor financiare solicitate de aceste întreprinderi private la proceduri corespunzătoare de audit şi certificare;

-          implementarea de către organizaţiile de notari a măsurilor privind ţinerea de registre şi evidenţe contabile în scopul prevenirii corupţiei;

-          implementarea de către organizaţiile de notari a măsurilor pentru împiedicarea personalului său de a se implica în acte de corupţie legate de locul său de lucru.