Vă comunic că în cadrul Asociaţiei Obşteşti Transparency International – Moldova (TI-Moldova) am examinat proiectul de Lege cu privire la Comisia Principală de Etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia, care prevede aprobarea Regulamentului Comisiei Principale de Etică, Structurii Comisiei Principale de Etică şi Personalului-limită al Comisiei Principale de Etică. De asemenea, am examinat proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar, elaborate de către Ministerul Justiţiei, precum şi Notele informative la proiectele date de Lege.

Este de menţionat că în anul 2008 TI-Moldova a examinat I variantă a proiectului de Lege cu privire la Comisia Principală de Etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia elaborat de către Ministerul Justiţiei şi expediat în adresa noastră la data de 23.09.2008. Pe marginea proiectului dat TI-Moldova a prezentat un şir de obiecţii şi propuneri, care au avut drept scop îmbunătăţirea acestuia (vezi avizul TI-42/08 din 21.10.2008). 

La data de 12.11.2009 Ministerul Justiţiei a expediat în adresa TI-Moldova proiectul de Lege cu privire la Comisia Principală de Etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia pentru examinare repetată. S-ar presupune că proiectul a fost modificat şi completat, ţinîndu-se cont de obiecţiile şi propunerile înaintate.

În rezultatul examinării repetate a proiectului de Lege cu privire la Comisia Principală de Etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia, în special, a proiectului Regulamentului Comisiei Principale de Etică anexat la proiectul de Lege (plasat pe pagina web www.justice.gov.md) înaintez următoarele obiecţii şi propuneri:

1.    Este regretabil faptul că Ministerul Justiţiei a acceptat doar unele din obiecţiile şi propunerile înaintate de către TI-Moldova ca rezultat al examinării primei variante a proiectului de Lege cu privire la Comisia Principală de Etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia (din anul 2008). 

Este important de accentuat că:

-    după prezentarea comentariilor la I proiect de lege textul proiectului Regulamentului Comisiei Principale de Etică (anexat la proiectul de lege) a fost modificat neesenţial. Cea mai mare parte din obiecţiile şi propunerile înaintate de TI-Moldova, în special cele de bază, nu au fost acceptate şi proiectul a rămas neschimbat, păstrînd în el golurile şi imperfecţiunile relevate de către TI-Moldova.

-    Ministerul Justiţiei nu a acceptat nu numai obiecţiile şi propunerile privind competenţa Comisiei Principale de Etică de supraveghere a implementării legislaţiei privind conduita funcţionarului public, dar şi cele privind conflictul de interese pe care se axează proiectul.

2.     (După cum a fost arătat anterior) P.2 din proiectul prezentat de Regulament al Comisiei Principale de Etică prevede că „Comisia are drept obiectiv implementarea politicii cu privire la conflictul de interese”. Aceasta ar însemna că proiectul dat de Regulament nu prevede obiectivul Comisiei Principale de Etică de supraveghere a implementării legislaţiei cu privire la conduita funcţionarului public, dar numai a legislaţiei cu privire la conflictul de interese. Adică prin proiectul dat de Regulament se întreprind măsuri în vederea implementării prevederilor doar a legislaţiei cu privire la conflictul de interese, dar nu şi celor privind conduita funcţionarului public. Concluzia dată se confirmă prin faptul că în continuare normele prevăzute în proiectul de Regulament (adică compartimentele privind „Funcţiile Comisiei”, „Procedura de examinare a declaraţiilor de interese personale”, „Procedura de examinare şi soluţionare a conflictelor de interese”, „Controlul asupra executării Legii cu privire la conflictul de interese”) se referă doar la activitatea Comisiei Principale de Etică ce ţine de conflictul de interese. În proiectul de Regulament lipsesc prevederile/aspectele privind activitatea Comisiei Principale de Etică de supraveghere a implementării, aplicării şi respectării legislaţiei privind conduita funcţionarului public.

Consider, crearea Comisiei Principale de Etică şi aprobarea Regulamentului Comisiei Principale de Etică este dictată în special de necesitatea implementării legislaţiei cu privire la conduita funcţionarului public, dar şi a legislaţiei cu privire la conflictul de interese şi, deci, această Comisie trebuie să aibă competenţa de supraveghere a implementării, aplicării şi respectării legislaţiei cu privire la conduita funcţionarului public şi legislaţiei cu privire la conflictul de interese.

Ţinem cont că normele privind conflictul de interese reprezintă sau sunt parte componentă a Codului de conduită şi că Comisia Principală de Etică, care urmează a fi creată, trebuie să aibă menirea de a supraveghea implementarea de către instituţiile şi organizaţiile publice atît a normelor cu privire la conflictul de interese, cît şi a normelor privind conduita funcţionarului public. Însăşi denumirea Comisiei Principale de Etică denotă despre domeniul în care trebuie ea să activeze (etica sau conduita funcţionarului).

Pentru comparaţie propunem să fie examinate, de exemplu, normele ce reglementează activitatea Comisiei de Etică a statului Rhode Island, SUA (http://www.ethics.ri.gov/ ) (textul se anexează).

Mai mult, competenţa Comisiei de Etică a statului Rhode Island de asigurare a respectării Codului de Etică de către toate categoriile de funcţionari este reglementată de completările la Constituţia acestui stat.

La etapa elaborării şi adoptării Legii cu privire la Codul de conduită a funcţionarului public a fost propus ca legea dată să reglementeze crearea şi activitatea Comisiei Principale de Etică ca organ de supraveghere a implementării şi respectării legislaţiei, însă propunerea dată nu a fost acceptată. S-a considerat că în acest scop este îndeajuns norma din Legea cu privire la conflictul de interese, că de la sine se subînţelege că Comisia Principală de Etică înfiinţată în conformitate cu Legea cu privire la conflictul de interese se va ocupa şi de problemele privind implementarea legislaţiei privind conduita funcţionarului public.

Discutînd cu reprezentantul Ministerului Justiţiei, s-a evidenţiat că obiecţiile şi propunerile ce ţin de competenţa Comisiei Principale de Etică de supraveghere a implementării legislaţiei privind conduita funcţionarilor nu au fost acceptate din motivul că Legea cu privire la Comisia Principală de Etică, structura şi modul de funcţionare a acesteia urmează a fi adoptată în scopul executării Legii cu privire la conflictul de interese şi că competenţa Comisiei Principale de Etică (rezultînd din această lege) se limitează doar la implementarea legislaţiei cu privire la conflictul de interese. Deci, refuzul de a accepta obiecţiile şi propunerile TI-Moldova se bazează pe golurile şi imperfecţiunile din legile adoptate anterior, inclusiv celor arătate în mesajul TI-Moldova adresat Parlamentului, Guvernului, Ministerului Justiţiei şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei din 25 noiembrie 2009 (se anexează).

Pentru a repara eroarea admisă în legătură cu adoptarea Legii cu privire la Codul de conduită a funcţionarului public (privind reglementarea organului de supraveghere, adică a Comisiei Principale de Etică) şi a exclude acest gol, propun:

     -    de a completa p.2 din proiectul de Regulament cu norma, din care ar rezulta că Comisia Principală de Etică are drept obiectiv supravegherea implementării, aplicării şi respectării legislaţiei privind Codul de conduită a funcţionarului public şi legislaţiei privind conflictul de interese;

      -    de a elabora şi adopta în acelaşi pachet:

      •    completări în Legea cu privire la Codul de conduită a funcţionarului public cu normele privind supravegherea implementării şi respectării legislaţiei privind conduita funcţionarului, precum şi cu normele privind organul independent de supraveghere a legislaţiei, adică Comisia Principală de Etică;

      •    modificări şi completări în Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public cu noţiunea de „agent public” (sau „funcţionar public”) în conformitate cu Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei pentru a asigura că legislaţia privind Codul de conduită se va răsfrînge nu numai asupra funcţionarilor publici în limitele stabilite de Legea în vigoare cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, dar şi asupra altor categorii de persoane ce deţin funcţii publice, inclusiv Preşedintele Republicii Moldova, deputaţi, membri ai Guvernului, judecători, procurori, primari, consilieri şi alte categorii de persoane care deţin funcţii publice, dar care nu sunt reglementate de legislaţia în vigoare.

3.    Ţinînd cont de obiecţiile şi propunerile prezentate în p.2 al avizului, necesită a fi completat Compartimentul II al proiectului Regulamentului Comisiei Principale de Etică, care reglementează atribuţiile Comisiei.
Propun de a completa p.4 al compartimentului II (Funcţiile Comisiei) din proiectul de Regulament cu atribuţiile ce ţin de supraveghereaimplementării, aplicării şi respectării legislaţiei privind Codul de conduită a funcţionarului public (vezi mai jos).

4.    În legătură cu faptul că Comisia Principală de Etică are menirea de a implementa şi de a supraveghea implementarea de către instituţiile şi organizaţiile publice a normelor privind Codul de conduită a funcţionarului public şi conflictul de interese, propun de a completa p.4 (Atribuţiile Comisiei) din proiectul de Regulament cu următoarele atribuţii ale Comisiei Principale de Etică:
          - asigură respectarea de către funcţionari a Codului de conduită (care se va răsfrînge asupra tuturor categoriilor de persoane ce deţin funcţii publice; vezi p.2 din aviz);
         - implementează măsuri de educaţie şi consultare a funcţionarilor privind normele de conduită prevăzute de Cod şi normele privind conflictul de interese; elaborează şi difuzează ghiduri practice sau alte materiale în domeniu;
         - supraveghează respectarea normelor de conduită de către categoriile de funcţionari de rang înalt, în special de către funcţionarii care nu au o subordonare ierarhică sau un organ de autoadministrare (vezi p.5 al avizului);
         - informează instituţiile sau organizaţiile publice şi funcţionarii din cadrul acestora cu privire la situaţiile de conflict de interese;
         - verifică implementarea şi funcţionarea în cadrul instituţiilor sau organizaţiilor publice a sistemului de reclamaţii/petiţii;
         - recepţionează şi examinează reclamaţiile ce ţin de implementarea, aplicarea şi respectarea legislaţiei cu privire la conduita funcţionarului public şi conflictul de interese;
         - dispune conducătorilor instituţiilor sau organizaţiilor publice examinarea cazurilor de incălcare a normelor de conduită în privinţa funcţionarilor publici din subordinea acestora;
         - iniţiază şi cercetează (investighează) cazurile de violare a Codului de conduită de către funcţionari şi normelor privind conflictul de interese;
         - colaborează cu instituţiile sau organizaţiile publice, în special cu comisiile de etică ale acestora, în problema implementării, aplicării şi respectării Codului de conduită a funcţionarului public şi legislaţiei cu privire la conflictul de interese;
         - transmite instituţiilor sau organizaţiilor publice materialele privind încălcarea de către funcţionarii din subordine a Codului de conduită şi legislaţiei cu privire la conflictul de interese, inclusiv rezultatele examinării plîngerilor/reclamaţiilor, în scopul examinării acestora, întreprinderii măsurilor de excludere a neajunsurilor şi aplicarea de sancţiuni disciplinare;
         - sesizează autorităţile ierarhic superioare privind nerespectarea legislaţiei în instituţiile sau organizaţiile publice din subordine în vederea luării măsurilor şi aplicării sancţiunilor prevăzute de legislaţie;
         - examinează contestaţiile cu privire la acţiunile şi deciziile conducătorilor instituţiilor sau organizaţiilor publice şi adoptă decizii privind legalitatea acestora;
         - aplică sancţiuni disciplinare şi administrative pe cazurile de încălcare a legislaţiei privind conduita funcţionarului public şi conflictul de interese comise inclusiv de către categoriile de persoane susmenţionate, care nu au o subordonare ierarhică sau un organ de autoadministrare;
         - colaborează cu organele de drept competente pe cazurile de încălcare a legislaţiei cu privire la conduita funcţionarului public şi conflictul de interese;
         - sesizează/transmite organelor de urmărire penală materiale pe cazurile de încălcare a legislaţiei cu caracter penal admise inclusiv de către categoriile de persoane susmenţionate, care nu au o subordonare ierarhică sau un organ de autoadministrare;
         - efectuează studii, analize ce ţin de implementarea, aplicarea şi respectarea legislaţiei cu privire la Codul de conduită a funcţionarului public şi conflictul de interese;
         - întocmeşte şi prezintă rapoarte periodice (anuale) în faţa Parlamentului privind implementarea şi respectarea legislaţiei cu privire la conduita funcţionarilor;
         - asigură transparenţa în organizarea şi activitatea de supraveghere a respectării, inclusiv prin plasarea informaţiilor pe pagina electronică a Comisiei, informarea publicului despre planurile de activitate, măsurile implementate şi rezultatele obţinute, datele privind rezultatele controalelor efectuate şi hotărîrile adoptate, cazurile de încălcare examinate (investigate), rezultatele investigării şi sancţiunile aplicate, rapoartele periodice etc.

5.    Propun de a completa compartimentul I (Dispoziţii generale) din proiectul de Regulament cu norma din care ar rezulta că Comisia Principală de Etică se conduce de prezenta lege, Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public, Legea cu privire la conflictul de interese, Legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, alte norme din legislaţie ce ţin de conduita funcţionarului public şi conflictul de interese, precum şi de tratatele internaţionale, la care Republica Moldova este parte.

6.    În legătură cu prevederile din p.16 din proiectul de Regulament este de menţionat că, ţinînd cont că conducătorii instituţiilor sau organizaţiilor publice au atribuţia de a examina declaraţiile de interes personal ale funcţionarilor din subordinea acestora şi, după caz, de a soluţiona conflictele de interese apărute sau susceptibile să apară în privinţa acestora, propun de a reglementa că atribuţia Comisiei Principale de Etică este examinarea declaraţiilor de interes personal şi, după caz, soluţionarea conflictelor de interese doar în privinţa unor categorii de persoane, care nu au o subordonare ierarhică sau un organ de autoadministrare, şi anume în privinţa: Preşedintelui Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Prim-ministrului, Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintelui Curţii Constituţionale, Preşedintelui Curţii de Conturi, Procurorului General, Guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei, Directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate, Directorului Centrului pentru Drepturile Omului, Başcanului Găgăuziei, Preşedintelui Adunării Populare a Găgăuziei, preşedinţilor de raioane, preşedinţilor consiliilor locale, primarilor.

Consider că nu este nevoie ca Comisia Principală de Etică să colecteze şi să examineze declaraţiile de interes personal ale tuturor categoriilor de funcţionari publici (cum s-ar subînţelege din p.16 din proiectul de Regulament), dar numai a categoriilor menţionate mai sus. Mai mult, în realitate aceasta nici nu este posibil, va necesita o cantitate mai mare de timp şi va impune cheltuirea ineficientă a resurselor umane şi materiale.

De asemenea, rezultînd din competenţa de bază a Comisiei principale de Etică (privind conflictul de interese), propun de a reglementa că atribuţia Comisiei Principale de Etică este şi examinarea declaraţiilor de interes personal şi, după caz, soluţionarea conflictelor de interese a altor categorii de funcţionari publici, în privinţa căror a fost depusă o contestaţie la Comisia Principală de Etică cînd se consideră sau se pune la îndoială legalitatea acţiunilor şi deciziilor adoptate de către conducătorii instituţiilor sau organizaţiilor publice respective.

În acest context, propun de a modifica p.4 şi p.16 din proiectul de Regulament.

7.    În conformitate cu p.4 lit.d) Comisia Principală de Etică „examinează şi soluţionează conflictele de interese în cazul judecătorilor, cu informarea ulterioară a Consiliului Superior al Magistraturii”.

Consider că norma dată nu poate fi acceptată şi necesită a fi exclusă din proiectul de Regulament din motivul că conflictele de interese ale judecătorilor pot şi urmează a fi rezolvate de către conducătorii instanţelor de judecată în care activează judecătorii, iar în privinţa conducătorilor instanţelor de judecată conflictele de interese urmează a fi rezolvate de către conducerea Consiliului Superior al Magistraturii ca organ de autoadministrare judecătorească.

Mai mult, implicarea (directă şi permanentă) a Comisiei Principale de Etică în rezolvarea situaţiilor de conflict de interese în cadrul sistemului judiciar la un moment dat ar putea fi interpretată ca o imixtiune în activitatea sistemului judiciar sau ca o limitare a independenţei judecătorului şi instanţei.

De exemplu, în cazul în care unui judecător i-a fost transmisă o cauză pentru judecare, iar persoanele pe această cauză sunt în relaţie de rudenie cu judecătorul, apare o situaţie de conflict de interese care urmează a fi rezolvată. Situaţia de conflict de interese se identifică prin declararea de către judecător a interesului personal (adică a relaţiei de rudenie). Rezolvarea conflictului de interese poate şi urmează a fi efectuată de către preşedintele instanţei de judecată prin aplicarea opţiunii stabilite de legislaţie – recuzarea. Astfel, nu se cere implicarea directă a Comisiei Principale de Etică.

Este o altă situaţie cînd în privinţa unui judecător apare un conflict de interese, care nu l-a identificat sau, fiind identificat, nu a fost rezolvat în modul stabilit de legislaţie. În baza unei reclamaţii sau a unei contestaţii Comisia Principală de Etică ar putea să se implice în examinarea cazului respectiv.
În acest context, urmează a fi exclusă şi norma prevăzută în p.26 din proiectul de Regulament.

8.    Conform p.5 şi 6 din proiectul de Regulament Comisia Principală de Etică este compusă din 5 membri numiţi în funcţie de către Parlament „la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului. Doi din membrii Comisiei se vor numi în funcţie dintre candidaţii propuşi de fracţiunile parlamentare”. Din aceste norme se observă că numărul de membri în Comisia Principală de Etică ca reprezentanţi din partea legislativului, executivului şi judiciarului (sau propuşi de aceştia) este diferit, ceea ce nu este corect.

Cred că numărul reprezentanţilor din partea legislativului, executivului şi judiciarului ar trebui să fie egal, de aceea, propun de a reglementa ca Comisia să fie alcătuită din 9 membri, numiţi de către Parlament, şi ca în componenţa Comisiei să fie incluşi cîte 3 reprezentanţi, propuşi sau desemnaţi respectiv de către Parlament, Guvern şi Consiliul Superior al Magistraturii. 

9.    Propun de a exclude cuvîntul „exclusiv” din textul „deţine exclusiv cetăţenia Republicii Moldova”.

10.    Propun de a reglementa în p.9 al proiectului de Regulament că Preşedintele Comisiei Principale de Etică este ales din rîndurile membrilor Comisiei pe un termen de 1 an cu rotaţia acestuia şi ocuparea (alegerea) ulterioară în funcţia de Preşedinte a Comisiei de către alt membru, care nu a deţinut acest mandat.

11.    În normele din p.4, 16, 17, 18, 19, 20 a proiectului de Regulament se pune accentul pe „controlul veridicităţii informaţiilor din declaraţiile de interese personale”, din care rezultă că scopul Comisiei este de a controla veridicitatea informaţiilor din declaraţii. Mai mult, s-ar subînţelege că prin prezentarea declaraţiei de interes personal se relevă careva încălcări ale legislaţiei.

Este de menţionat că în normele menţionate nu se ţine cont că depunerea declaraţiilor de interes personal are scopul de a identifica interesele personale care intră sau pot intra în conflict cu datoria faţă de public şi că în cazul în care nu identifică situaţiile de conflict de interese funcţionarul respectiv poartă răspunderea în conformitate cu legislaţia.

De asemenea, este de menţionat că în foarte multe cazuri nu este posibil sau nu este atît de simplu de verificat „veridicitatea informaţiilor din declaraţiile de interes personal”. De exemplu, cum ar putea fi verificate veridicitatea intereselor personale care ţin de intenţiile funcţionarului, necesităţile acestuia, preferinţele, obligaţiunile, relaţiile cu unele categorii de persoane etc.

În conformitate cu cele expuse normele din p.4, 16, 17, 18, 19 şi 20 urmează a fi modificate, redactate.

12.    Propun de a completa p.29 din proiectul de Regulament cu următoarele activităţi de control a instituţiilor sau organizaţiilor publice efectuate de către Comisia Principală de Etică şi care ţin de conflictul de interese:
         - promovarea corectitudinii în instituţiile/organizaţiile publice;
         - implementarea metodelor eficiente pentru identificarea riscurilor şi soluţionarea conflictelor apărute;
         - identificarea riscurilor legate de corectitudinea instituţiilor/organizaţiilor publice şi funcţionarilor din cadrul acestora;
         - interzicerea formelor inacceptabile de conflict de interese;
         - informarea funcţionarilor din cadrul instituţiilor sau organizaţiilor publice cu privire la situatiile de conflict de interese;
         - tratarea corespunzatoare a situaţiilor de conflict de interese, în special implementarea deplină a principiilor: slujirea interesului public, susţinerea transparenţei şi controlului exercitat de către public, promovarea responsabilităţii individuale şi a exemplului personal, promovarea unei culturi organizaţionale care să fie intolerantă faţă de conflictul de interese;
         - asigurarea procedurilor efective pentru identificarea, declararea, rezolvarea şi promovarea soluţiei adecvate pentru situaţiile de conflict de interese;
         - implementarea metodelor de administrare, inclusiv a mecanismelor de răspundere şi sancţiuni, pentru asigurarea responsabilităţii personale ale funcţionarilor pentru respectarea legislaţiei.

13.    Consider că norma prevăzută în p.30 a proiectului de Regulament nu poate fi acceptată din motivul că ea prevede transmiterea exercitării atribuţiei Comisiei Principale de Etică de efectuare a supravegherii (controlului) executării legii către instituţiile sau organizaţiile publice care urmează a fi supravegheate/controlate, adică instituţiile sau organizaţiile publice să se supravegheze pe sine însăşi, de aceea, norma dată necesită a fi exclusă din proiect.

14.    Ţinînd cont de golurile relevate, propun de a completa proiectul de Regulament cu normele privind:
         - organizarea de către legislativ, executiv şi judiciar a concursului pentru selectarea şi ocuparea funcţiei de membru a Comisiei Principale de Etică;
         - măsurile de asigurare a independenţei şi imparţialităţii Comisiei Principale de Etică şi membrilor acesteia;
         - drepturile şi obligaţiile funcţionarilor publici (inclusiv a conducătorilor instituţiilor/organizaţiilor publice) în legătură cu exercitarea atribuţiilor de către Comisia Principală de Etică;
         - întocmirea şi prezentarea rapoartelor de activitate de către Comisia Principală de Etică;
         - responsabilităţile funcţionarilor publici şi conducătorilor instituţiilor sau organizaţiilor publice şi sancţiunile care pot fi aplicate acestora în cazul nerespectării legislaţiei, inclusiv sancţiunile care pot fi aplicate de către Comisia Principală de Etică;
         - răspunderea membrilor Comisiei Principale de Etică şi sancţiunile care pot fi aplicate membrilor acesteia pentru exercitarea neconştiincioasă a atribuţiilor sale, activitate neobiectivă, neimparţială;
         - contestarea acţiunilor şi deciziilor Comisiei Principale de Etică (este de menţionat că în proiectul de Regulament este prevăzută doar contestarea deciziei Comisiei Principale de Etică privind existenţa conflictului de interese, dar nu şi altor acţiuni, decizii ce ţin de conflictul de interese, precum şi celor legate de implementarea, aplicarea şi respectarea legislaţiei privind conduita funcţionarului public);
         - informarea publicului privind planurile, măsurile implementate şi rapoartele de activitate ale Comisiei Principale de Etică, examinarea cazurilor de încălcare a legislaţiei depistate în cadrul instituţiilor/organizaţiilor publice şi rezultatele examinării acestora.

Consider că acceptarea acestor obiecţii şi propuneri va contribui semnificativ la înfiinţarea unui organ ce va asigura supravegherea necesară a respectării legislaţiei privind conduita funcţionarului şi legislaţiei privind conflictul de interese.

Ţinînd cont de cele expuse, Vă mai informăm că Transparency International – Moldova este disponibilă să ofere argumente şi să participe la întrunirile la care urmează a fi discutate obiecţiile şi propunerile înaintate.

Anexă: normele care reglementează activitatea Comisiei de Etică a statului Rhode Island, SUA – pe 10 pag.