17.06.2010

COMUNICAT DE PRESĂ

La 17 iunie 2010, Transparency International – Moldova (TI-Moldova) a prezentat rezultatele cercetării Tratarea conflictului de interese în serviciul public: evoluţie sau stagnare?

Lilia Caraşciuc, Director executiv al TI–Moldova, a remarcat că această cercetare s-a desfăşurat în cadrul proiectului „Societatea civilă împotriva corupţiei” finanţat de Fundaţia Soros – Moldova şi Oxfam NOVIB în vederea susţinerii implementării Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei.

Scopul cercetării constă în monitorizarea aplicării Legii cu privire la conflictul de interese şi Legii privind Codul de conduită a funcţionarului public în anul 2009 prin prisma percepţiilor angajaţiilor din 16 instituţii publice  şi prin analiza practicilor utilizate de  aceste instituţii. Cercetarea reprezintă a doua transă de monitorizare a acestor legi după expirarea a doi ani de la adoptarea lor, tranşa iniţială fiind realizată de TI-Moldova în 2008 .

Dna Caraşciuc a menţionat că tratarea corectă a conflictelor de interese (CI) în serviciul public necesită, în primul rând, armonizarea legislaţiei naţionale cu standardele internaţionale în domeniu. Este regretabil faptul că până în prezent în legislaţie există multiple carenţe şi lacune care, în mod rezumativ, se referă la următoarele :
•    Legea cu privire la conflictul de interese oferă o interpretare greşită a noţiunii “conflict de interese”, ceea ce nu permite identificarea situaţiilor reale de CI şi poate conduce la acte de corupţie. Noţiunea “interes personal” este interpretată ca un avantaj dubios obţinut de funcţionar în exercitarea atribuţiilor sale, ceea ce ar putea duce la tăinuirea intereselor personale şi a situaţiilor de CI. Legea nu include nănaşii, finii şi cumetrii în categoriile de persoane apropiate, nu prevede obligaţiile de bază şi responsabilităţile instituţiilor publice privind tratarea CI;
•    Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public nu impune denunţarea abaterilor de la Cod şi nu prevede sancţionarea pentru nedenunţare. Clauza referitoare la cadouri „simbolice” (permiterea acceptării cadourilor în limita unui salariu minim pe ţară stabilit prin hotărâre de Guvern) creează condiţii pentru proliferarea corupţiei mici. Legea este obligatorie doar pentru funcţionarii publici şi nu se referă la aşa categorii de persoane precum Preşedintele Republicii Moldova, deputaţii, miniştrii, primarii, consilierii, procurorii, judecătorii. Legea nu reglementează supravegherea respectării Codului, organul independent de supraveghere (Comisia Principală de Etică) şi atribuţiile acestuia.
Spinei Ianina, expert al TI–Moldova, s-a referit la metodologia sondajului de opinie a angajaţilor instituţiilor publice privind perceperea CI, a pus în evidenţă rezultatele acestuia şi a relevat practica aplicării de către instituţiile publice a legilor în cauză.
Rezultatele cercetării atestă că după doi ani de la adoptarea Legii cu privire la conflictul de interese şi Legii privind Codul de conduită a funcţionaruluii public situaţia privind conformitatea acestora standardelor internaţionale şi aplicabilitatea lor în practică nu a înregistrat evoluţii esenţiale:
•    Nu există un mecanism eficient de aplicare a legilor enunţate şi de familiarizare a angajaţilor cu prevederile lor, în speţă:
-    doar un număr redus de instituţii au desemnat subdiviziuni/persoane responsabile de controlul respectării Codului de conduită şi a politicii CI (respectiv 36% şi 14% din instituţiile ce au oferit informaţii la solicitarea TI-Moldova), angajaţii nefiind bine informaţi despre aceasta;
-    nu este iniţiată procedura declarării intereselor personale şi a situaţiilor de CI (80% din respondenţi au notat că nu au depus asemenea declaraţii în 2009, două instituţii publice au menţionat că funcţionarii nu au prezentat asemenea declaraţii, celelalte instituţii au ignorat întrebarea);
-    nici una din instituţiile publice nu a confirmat că a inclus cerinţa despre obligativitatea declarării intereselor personale în procedurile interne sau în documentele de angajare a funcţionarilor;
-    doar trei instutuţii publice au inclus în chestionarele de angajare şi în procedura de evaluare a angajaţilor întrebări ce ţin de cunoaşterea Codului de conduită şi tratarea CI;
-    un număr redus de angajaţi sunt antrenaţi în activităţi de instruire (doar 30% din respondenţi au participat în 2009 la seminare în subiectul privind Codul de conduită şi 20% – în subiectul CI), activităţile de instruire nu poartă un caracter permanent;
-    sistemul de petiţionare nu asigură evidenţa informaţiilor privind conduita neetică a angajaţilor şi a eventualelor CI.
•    Sporeşte familiarizarea angajaţilor din serviciul public cu subiectul tratării CI. În special, a crescut ponderea respondenţilor care definesc corect noţiunea de CI (de la 53% în 2008 până la 76,4% actualmente), care afirmă corect că funcţionarul nu este în drept să ia decizii în situaţii de CI (respectiv de la 57 până la 67% din respondenţi), care consideră incacceptabile încălcările restricţiilor şi incomptibilităţilor stabilite de lege etc. Cu toate acestea, cunoştinţele respondenţilor în acest domeniu sunt insuficiente: circa 50% din respondenţi continuă să confunde CI cu fenomenul corupţiei, persistă tendinţa necunoaşterii sau interpretării eronate a noţiunii „interes personal”, o parte a respondenţilor nu ştiu ce este o declaraţie de interese personale şi o confundă cu declaraţia de venituri şi proprietate.
•    Cu toate că se relevă o uşoară îmbunătăţire a managementului instituţiilor privind angajarea, promovarea şi premierea cadrelor, există totuşi mai multe probleme: circa 51% din respondenţi susţin că persoanele sunt angajate în serviciu graţie relaţiilor de rudenie şi amiciţie, 47% - că angajaţii sunt promovaţi sau premiaţi nemeritat, 36% - că funcţia de serviciu este utilizată în scopuri personale, 35% - că asupra angajaţilor se fac presiuni pentru a lua decizii în interesul unor persoane, 34% şi, respectiv, 39% - că procedura de atestare/evaluare a cadrelor nu este transparentă şi obiectivă.
•    Respondenţii au indicat un şir de subdiviziuni cu risc sporit al apariţiei CI (de regulă, conducerea, direcţia juridică, direcţia audit intern) şi zone de risc al apariţiei CI (achiziţii publice, promovarea şi  angajarea specialiştilor, efectuarea controalelor şi inspecţiilor).
•    Deşi legislaţia stabileşte obligativitatea denunţării cazurilor de corupţie, o treime din respondenţi au declarat că nu vor raporta despe aceasta.

Pornind de la cele sus-menţionate, TI-Moldova consideră oportune următoarele măsuri:

√    Introducerea modificărilor şi completărilor în Legea cu privire la conflictul de interese şi Legea privind Codul de conduită a funcţionaruluii publiic în vederea armonizării acestora cu standardele internaţionale în domeniu.
√    Desemnarea în cadrul instituţiilor publice a unor subdiviziuni/persoane responsabile de aplicarea legilor sus-menţionate, includerea atribuţiilor respective în fişa de post a acestora şi informarea angajaţilor în vederea adresării la aceste persoane, după caz, pentru consultanţă/îndrumare.
√    Elaborarea în cadrul instituţiilor a unor planuri tipizate de măsuri în contextul promovării valorilor şi normelor etice şi tratării CI care ar putea include, în special:
•    familiarizarea continuă a angajaţilor în subiectele tratării CI şi conduitei etice în serviciul public, ţinerea evidenţei activităţilor de instruire în vederea încadrării depline a personalului în aceste acţiuni;
•    includerea întrebărilor ce ţin de cunoaşterea subiectelor menţionate în chestionarele de angajare şi procedura de evaluare a performanţelor angajaţilor;
•    includerea cerinţei privind obligativitatea respectării Codului de conduită şi a declarării intereselor personale în procedurile interne ale instituţiilor publice şi implicit în fişele de post ale funcţionarilor;
•    elaborarea şi promovarea în rândurile angajaţilor a îndrumarelor privind declararea CI, atenţionarea acestora asupra obligaţiei de a declara CI;
•    iniţierea depunerii declaraţiilor de interese şi a declaraţiilor privind situaţiiile de CI, documentarea integrală a declaraţiilor şi înregistrarea tuturor acţiunilor luate în legătură cu acestea;
•    încurajarea publicului de a depune reclamaţii, examinarea sesizărilor şi informarea publicului despre măsurile luate.
√    Transparentizarea procedurilor de angajare, evaluare, promovare, premiere a personalului, inclusiv prin informarea colaboratorilor despre conţinutul şi respectarea acestor proceduri.
√    Luarea în vizor a subdiviziunilor considerate de respondenţi cu risc sporit de aparitie a CI, informarea amplă a angajaţilor despre specificul activităţii acestor subdiviziuni, concentrarea controlului intern în subdiviziunile cu risc sporit de apariţie a CI.