06.10.2010

COMUNICAT DE PRESĂ

La 6 octombrie 2010 Transparency International – Moldova (TI-Moldova) a lansat publicaţia “Sistemul de petiţionare: monitorizare şi perfecţionare”, care cuprinde rezultatele studiului privind funcţionalitatea sistemului de petiţionare în cadrul a 15 instituţii publice: Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru (ARFC), Agenţia Rezerve Materiale (ARM), Direcţia Poliţiei Rutiere (DPR), Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS), Inspecţia Muncii (IM), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), Ministerul Culturii (MC), Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale (MCDR), Ministerul Economiei (MEC), Ministerul Educaţiei (MED), Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF), Ministerul Sănătăţii (MS), Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor (MTIC), Serviciul Vamal (SV).

Studiul a fost efectuat în semestrul I 2010 în cadrul implementării Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei din iniţiativa TI – Moldova cu suportul financiar al Fundaţiei Soros – Moldova şi Oxfam Novib.

În  studiul realizat de către Efim Obreja, expert al Transparency International – Moldova, au fost analizate informaţiile oficiale privind funcţionarea sistemului de petiţionare oferite de către cele 15 instituţii publice, precum şi de  Aparatul Preşedintelui, Aparatul Parlamentului, Cancelaria de Stat a Republicii Moldova. Au fost analizate actele normative care reglementează activitatea de petiţionare, paginile electronice ale instituţiilor publice, informaţiile şi mijloacele plasate la intrarea sau în preajma instituţiilor publice, petiţiile primite şi examinate de către instituţiile publice pe parcursul anului 2009. De asemenea, a fost efectuat un sondaj printre funcţionarii instituţiilor publice şi petiţionari privind funcţionarea sistemului de petiţionare.

Publicaţia de faţă reflectă particularităţile funcţionării sistemului de petiţionare, capacitatea sistemului de petiţionare de a proteja drepturile şi interesele legitime ale omului, precum şi de a preveni sau releva faptele de corupţie.

În studiu se arată că la funcţionarea sistemului de petiţionare se atestă o situaţie foarte complicată şi contradictorie caracterizată, pe de o parte, de un spectru larg de probleme, de care se ciocnesc petiţionarii în fiecare din domeniile de activitate ale instituţiilor publice în cauză, de numărul impunător al petiţiilor înregistrate/examinate, precum şi al activităţilor realizate în acest domeniu de către instituţiile publice.
Pe de altă parte, funcţionarea sistemului de petiţionare este caracterizată de prezenţa unui spectru larg de probleme şi neajunsuri cu care se confruntă acesta, de numărul impunător al petiţionarilor, care nu sunt satisfăcuţi de rezultatele activităţii sistemului de petiţionare, precum şi de confruntarea, care există între petiţionari şi instituţiile publice respective şi/sau funcţionarii acestora.

Conform informaţiilor oficiale, în anul 2009 instituţiile publice incluse în studiu au înregistrat, au examinat şi au soluţionat circa 37OOO de petiţii, inclusiv 1679 în numele colectivelor, 300 de la funcţionarii instituţiilor subordonate, 479 de cereri prealabile de contencios administrativ, au primit în audienţă peste 7900 de persoane, au recepţionat la linia telefonică de încredere/linia fierbinte circa 17600 apeluri, au anchetat 5484 cazuri de încălcare a legislaţiei expuse în petiţii, au restabilit în drepturi 7084 de persoane.

Totodată, studiul relevă neajunsuri şi imperfecţiuni în legislaţia cu privire la petiţionare, în special, privind transparenţa funcţionării sistemului de petiţionare, prevenirea utilizării abuzive a sistemului de petiţionare, supravegherea implementării legislaţiei, protecţia petiţionarilor/avertizorilor. Publicaţia cuprinde problemele şi neajunsurile depistate la funcţionarea sistemului de petiţionare în cadrul instituţiilor publice, în special:
-    lipsa informaţiilor privind depunerea petiţiilor, persoana responsabilă de activitatea de petiţionare, legislaţia cu privire la petiţionare, programul de primire a cetăţenilor în audienţă, telefonul de încredere şi modul de funcţionare a acestuia;
-    lipsa boxelor pentru petiţii/corespondenţă;
-    neasigurarea transparenţei funcţionării sistemului de petiţionare caracterizată prin lipsa informaţiilor privind petiţiile înregistrate şi examinate, soluţionarea acestora, nepublicarea notelor informative privind funcţionarea sistemului de petiţionare în cadrul instituţiilor publice;
-    înregistrarea ca petiţii a documentelor, care depăşesc limitele noţiunii de petiţii, în special, a denunţurilor sau cererilor penale despre săvârşirea infracţiunilor;
-    netransmiterea spre examinare organelor competente a petiţiilor, în care se invocă încălcări cu caracter administrativ sau penal, şi examinarea acestora de către instituţiile publice, ignorându-se prevederile legislaţiei privind competenţele organelor;
-    examinarea la nivel central a multor probleme minore, care urmează a fi soluţionate de către subdiviziunile teritoriale ale instituţiilor publice sau autorităţile locale;
-    prezenţa cazurilor când unii petiţionari se adresează cu probleme alarmante în cele mai înalte instanţe, pentru ca, în final, să se ateste că faptele descrise în petiţie nu s-au adeverit;
-    neasigurarea recuperării prejudiciilor cauzate;
-    utilizarea abuzivă a sistemului de petiţionare de către unii funcţionari sau conducători ai instituţiilor publice, în special, prin transmiterea petiţiei şi/sau materialelor pe caz spre examinare funcţionarului în privinţa căruia petiţionarul s-a plâns, iniţierea împotriva petiţionarului a unei activităţi de discreditare, înjosire, ponegrire, ameninţarea petiţionarului de către lucrătorii instituţiei sau de către persoanele vizate în petiţie, utilizarea de către funcţionari a informaţiei obţinute din petiţie pentru a obţine beneficii ilegale de la alte persoane, supunerea petiţionarului unor răfuieli, iniţierea controalelor activităţii petiţionarului şi/sau a organizaţiei în care activează, pornirea împotriva petiţionarului a unei anchete de serviciu sau a unei cauze administrative, obligarea petiţionarului de a-şi retrage petiţia;
-    neimplementarea măsurilor de prevenire a utilizării abuzive a sistemului de petiţionare şi de protecţie a petiţionarilor/avertizorilor;
-    neaplicarea sancţiunilor pentru nerespectarea sau încălcarea legislaţiei;
-    efectuarea neadecvată a analizei activităţii, controlului intern şi a supravegherii funcţionării sistemului de petiţionare;
-    cunoaşterea insuficientă a legislaţiei de către funcţionari şi petiţionari etc. 

 Au fost relevate neajunsuri, de asemenea, în acţiunile petiţionarilor, în special, cazuri de ignorare de către unii petiţionari a cerinţelor privind întocmirea petiţiilor; de depunere a petiţiilor în numele altei persoane sau a unei persoane inexistente; de depunere a petiţiei spre examinare organelor necompetente; de depunere a petiţiilor, prin care petiţionarii pretind la soluţionarea pozitivă a unor întrebări care depăşesc limitele stabilite de legislaţie sau autorii cărora privesc rezolvarea problemelor prin prisma apartenenţei politice.

În publicaţie se arată că drept consecinţă a acestei situaţii alarmante ar putea să rămână în continuare nerezolvate adecvat mai multe din problemele formulate, cu care se confruntă petiţionarii (inclusiv funcţionarii), adică drepturile respective şi interesele legitime ale acestora ar putea să rămână neprotejate de sistemul de petiţionare.

Astfel, 64,1% din petiţionarii, care au participat la sondaj, au afirmat că în urma examinării petiţiilor depuse sau primirii în audienţă aceştia nu au fost restabiliţi în drepturi, nu le-au fost protejate interesele legitime şi nu le-a fost reparat prejudiciul cauzat şi doar 23,5% din petiţionari au afirmat că pe deplin sau parţial au fost restabiliţi în drepturi, le-au fost protejate interesele legitime şi le-a fost reparat prejudiciul cauzat, ceea ce denotă o situaţie alarmantă.

Situaţia dată este parţial confirmată de către funcţionari. De exemplu, în cazul în care sunt limitaţi în careva drepturi sau interese legitime în exerciţiul funcţiei doar 13,6% din funcţionari au arătat că aceştia depun întotdeauna sau frecvent o petiţie/reclamaţie. Fiecare al treilea funcţionar a afirmat că unul din motivele nedepunerii a unei petiţii/reclamaţii este că funcţionarii, de obicei, se tem de o posibilă răfuială pentru faptul depunerii petiţiei/reclamaţiei sau cererii prealabile.

Conform rezultatelor sondajului, 71,5% din petiţionari nu au încredere sau au puţină încredere în capacitatea sistemului de petiţionare a instituţiei publice de a le proteja drepturile şi interesele legitime şi doar 23,0% au afirmat că au încredere, multă încredere sau încredere deplină.

Prezenta publicaţie cuprinde un şir de recomandări, care au drept scop sporirea eficienţei funcţionării sistemului de petiţionare, asigurarea protecţiei drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor, prevenirea şi relevarea faptelor de corupţie. Recomandările se referă la:
-    modificarea şi completarea legislaţiei cu privire la petiţionare, în special, privind întocmirea petiţiilor, modalităţile de adresare, persoanele responsabile de implementarea legislaţiei, transparenţa funcţionării sistemului de petiţionare, controlul intern, analiza activităţilor, prevenirea utilizării abuzive a sistemului de petiţionare, supravegherea implementării legislaţiei etc.;
-    asigurarea transparenţei funcţionării sistemului de petiţionare;
-    organizarea şi asigurarea materială a funcţionării sistemului de petiţionare;
-    asigurarea recuperării prejudiciilor cauzate;
-    respectarea prevederilor legislaţiei privind transmiterea organelor competente a petiţiilor, în care se invocă încălcări cu caracter administrativ sau penal;
-    implementarea de către organele de urmărire penală a măsurilor de prevenire a înregistrării ca petiţii a denunţurilor sau plângerilor penale;
-    instruirea funcţionarilor şi educaţia juridică a populaţiei;
-    apelarea la  instituţia de mediere în vederea soluţionării problemelor petiţionarilor;
-    protecţia petiţionarilor/avertizorilor;
-    prevenirea utilizării abuzive a sistemului de petiţionare;
-    efectuarea adecvată a controlului intern şi a supravegherii funcţionării sistemului de petiţionare;
-    implementarea măsurilor de prevenire a corupţiei etc.

Publicaţia este utilă pentru instituţiile publice şi funcţionarii acestora, organele de supraveghere, cetăţeni şi/sau potenţialii petiţionari, precum şi alte persoane interesate.