•    instabilitatea politică, disponibilitatea diferită a membrilor alianţei de guvernare de a întreprinde masuri anti-coruptie concrete;
•    inaptitudinea sistemului judiciar de a preveni corupţia în cadrul acestuia;
•    legislaţia imperfecta care nu permite de a atrage la raspundere persoanele suspectate de coruptie;
•    investigarea unor abuzuri de funcţie, în particular, legate de evenimentele din aprilie 2009, în situaţie de conflict de interese;
•    funcţionalitatea slabă a Grupupui de monitorizare a implementării Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei.

Pentru a face faţă provocărilor cu care se confruntă, Guvernul trebuie să transpună în acţiuni concrete angajamentele sale în materie de anticorupţie, transparenţă şi responsabilitate, aplicându-le în toate domeniile. Pledăm pentru o implementare mai strictă a prevederilor Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei.

Reieşind din cele menţionate, CNP vine cu propunerea de a completa capitolul „Consolidarea sistemului naţional de intergirate şi de luptă împotriva corupţiei” al Planului de activităţi al Guvernului pentru 2011-2015 cu următoarele măsuri:
•    Perfecţionarea cadrului existent de prevenire şi combatere a corupţiei, în particular, modificarea Legii cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei nr.90 din 25.04.2008, Legii privind Codul de conduită a funcţionarului public nr.25 din 22.02.2008, Legii cu privire la conflictul de interese nr.16 din 15.02.2008, Legii nr. 1264 din  19.07.2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere, precum şi adoptarea Legii privind protecţia avertizorilor de integritate şi a unui mecanism de implementare a acesteia;
•    Reforma sistemului judiciar, iniţierea unor proceduri de monitorizare comună a sistemului judiciar (de exemplu, a gradului de discreţie în pornirea urmăririi penale);
•    Iniţierea activităţii Comisiei Principale de Etică, abilitarea/desemnarea subdiviziunilor sau persoanelor responsabile de supravegherea conduitei etice şi a tratării conflictului de interese în instituţiile publice;
•    Iniţierea declarării intereselor personale şi a situaţiilor de conflict de interese de către funcţionarii publici, elaborarea şi punerea în aplicare a mecanismului de implementare a Legii privind conflictul de interese, extinderea controlului intern asupra procedurilor de solutionare a situaţiilor de conflict de interese;
•    Eficientizarea sistemului de petiţionare în serviciul public;
•    Instruirea angajaţilor din serviciul public şi informarea populaţiei în subiectul cadrului legal anti-corupţie;
•    Modificarea sistemului de verificare a declaraţiilor de venituri şi proprietate a persoanelor care activează în serviciul public, transmiterea funcţiilor de control a acestora de la Comisia Centrală şi cele departamentale la o entitate profesională, iniţierea procedurilor de verificare masivă a declaraţiilor de venituri şi proprietate, inversarea parţiala a sarcinii probei de provenienţă ilicită a bunurilor obţinute pe cazuri de îmbogăţire ilicită.

În ce priveşte acţiunea din urmă, propunem drept prioritate pentru anul 2011 din următoarele considerente. 

La 19 iulie 2002 în Republica Moldova a fost adoptată Legea nr. 1264 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere.

Pe parcursul a 8 ani se constată, că prezenta lege nu se aplică şi societatea nu cunoaşte nici un caz ce ar demonstra eficienţa prezentei legi. În opinia noastră, mecanismul creat de declarare şi de control al declaraţiilor veniturilor şi proprietăţii este unul ineficient şi nu contribuie la atingerea scopului prevăzut în lege.

1. Conform legii menţionate, controlul prealabil al declaraţiilor se efectuează de Comisia centrală de control şi comisiile departamentale de control. 

Controlul de facto este efectuat doar în cazul în care în procesul controlului prealabil au fost depistate elemente componente ale unor încălcări, inclusiv infracţiuni, şi dacă materialele respective sunt înaintate de către Comisia centrală sau comisiile departamentale spre examinare la CCCEC.

În realitate, aceste comisii reprezintă organe reprezentative şi care realmente nu sunt în stare să efectueze activitatea de control eficient pe motiv că numărul membrilor Comisiilor este mic, membrii acestor comisii nu au competenţa respectivă, activitatea Comisiilor este efectuată pe baze obşteşti, funcţiile de bază ale fiecărui membru sunt relativ înalte şi destul de responsabile, termenul de efectuare a controlului este scurt, numărul declaraţiilor ce urmează a fi verificate este destul de mare. O asemenea activitate de control a declaraţiilor poartă mai mult un caracter formal, se limitează doar la colectarea declaraţilor şi nu duce la relevarea cazurilor de dobândire nejustificată a averii.

Din aceste considerente se impune ca activitatea de verificare a averii declarate şi averii obţinute să fie efectuată de un organ constituit din specialişti în domeniu şi care să efectueze această activitate nu pe baze obşteşti. Acestui organ trebuie să-i fie asigurată independenţa şi imparţialitate.

La moment, aceste atribuţii ar putea fi exercitate de către o Direcţie din cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei care, în principiu, are capacităţile respective.

2. Un alt neajuns în lege ţine de asigurarea transparenţei informaţiei privind averea declarată de către demnitari/funcţionari.

Articolul 6 alin. (2) al Legii nr. 1264 din 19.07.2001 prevede confidenţialitatea declaraţiei, aceasta dîndu-se publicităţii doar în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege. În opinia noastră, această prevedere favorizează ascunderea/tăinuirea informaţiei despre averea majorităţii funcţionarilor care deţin funcţii publice. Prin această prevedere se creează impedimente ce nu permit atragerea cetăţenilor şi altor persoane la semnalarea cazurilor cunoscute de obţinere ilicită a averii de către un demnitar/funcţonar.

În scopul eficientizării prezentei legi se propune de a exclude această normă din prezenta lege şi astfel, se va asigura transparenţa averii funcţionarilor publici.

În acest context, se propune modificarea articolul 13 ce ar prevedea ca declaraţiile de avere ale tuturor categoriilor de demnitari/funcţionari publici să fie plasate pe paginile electronice al instituţiilor publice în care activează, sau a organului de supraveghere şi control (drept exemplu pentru noi ar putea fi practica ţărilor membre ale Uniunii Europene).

Astfel, mass-media ar putea să se implice şi mai activ în investigarea informaţiilor ce ţin de provenienţa ilicită a bunurilor şi averii.

3. Un alt aspect important în activitatea de cercetare a cazurilor de obţinere ilicită a bunurilor ţine de sarcina probei privind provenienţa bunurilor.

Din acest considerent prezenta lege necesită a fi completată cu norme ce ar prevedea inversarea parţială a sarcinii probei privind provenienţa ilicită a bunurilor obţinute pe cazurile de îmbogăţire ilicită. În cazul în care se constată o neconcordanţă evidnetă şi considerabilă dintre datele privind bunurile obţinute şi cele declarate, persoanei în cauză să-i fie solicitate să prezinte informaţii şi dovezi care ar proba legalitatea averii dobândite.
Este de menţionat astfel de prevederi nu ar contraveni Constituţiei şi ar fi conformă tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Asemenea prevederi urmează a fi prevăzute atât pe cazurile de corupţie, cât şi pe cazurile de crimă organizată.

Atât Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, cât şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii organizate transnaţionale, cer statelor semnatare să asigure confiscarea instrumentelor, obiectelor şi bunurilor obţinute din comiterea oricăreia dintre infracţiunile prevăzute de convenţii. 

Notă: Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei recomandă statelor semnatare ca acestea să poată avea în vedere să solicite ca autorul unei infracţiuni să stabilească originea ilicită a produsului prezumat al infracţiunii sau a altor bunuri care pot face obiectul unei confiscări, în măsura în care această exigenţă este conformă principiilor fundamentale ale dreptului lor intern şi naturii procedurilor judiciare şi altor proceduri (art. 31 alin. 8). Această prevedere se conţine şi în Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii organizate transnaţionale (art. 12 alin. 7). Republica Moldova a ratificat ambele convenţii.

Astfel, se impune completarea Legii nr.1264 din 19.07.2001 cu reglementări privind sechestrarea şi confiscarea averii obţinute ilegal (în special prin fapte de corupţie sau crimă organizată), administrarea şi utilizarea de către autorităţile competente a bunurilor sechestrate sau confiscate, cât şi restituirea lor. Necesită a fi modificată nu numai procedura penală de confiscare, dar şi procedura civilă de confiscare.

4. Prezenta lege trebuie să conţină norme care ar:
•    prevedea contestarea acţiunilor şi deciziilor organului abilitat de verificare a declaraţiilor de avere şi a averii obţinute, cât şi a Comisiei respective;
•    reglementa cine verifică declaraţiile de avere şi averea obţinută de personalul organului abilitat de verificarea declaraţiilor şi averii;
•    prevedea că organul abilitat exercită atribuţiile de verificare a declaraţiilor şi averii obţinute atât din oficiu, cât şi la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice interesate;
•    reglementa că orice persoană fizică sau juridică interesată poate sesiza organul abilitat de controlul declaraţiilor şi averii şi prezenta în acest scop informaţiile şi probele ce confirmă obţinerea ilicită a bunurilor de către unii demnitari/funcţionari.

5. Rezultând din experienţa unor state, forma declaraţiei prevăzută de Legea nr.1264 din 19.07.2002 este incompletă. Considerăm că forma declaraţiei trebuie să prevadă, de asemenea, declararea:
- bunurilor sub formă de metale preţioase, bijuterii, obiecte de artă şi de cult, colecţii de artă şi numismatică, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural naţional sau universal, a căror valoare însumată depăşeşte 5000 euro;
- bunurilor mobile, a căror valoare depăşeşte 1000 euro fiecare, şi bunurilor imobile înstrăinate în ultimele 12 luni;
- activelor financiare sub formă de conturi şi depozite bancare, fonduri de investiţii, forme de economisire şi investire, a căror valoare însumată depăşeşte 5000 euro;
- cadourilor, serviciilor sau avantajelor primite din partea unor persoane, organizaţii, societăţi comerciale, companii, inclusiv burse, credite, garanţii, decontări de cheltuieli, a căror valoare individuală depăşeşte 300 euro.

6. Depunerea declaraţiilor de avere şi controlul acestor declaraţii ar putea duce la depistarea unor cazuri de îmbogăţire ilicită, infracţiune prevăzută de articolul 20 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei. Cu toate acestea, legislaţia Republicii Moldova nu prevede răspunderea pentru actele de îmbogăţire ilicită, de aceea, propunem de completa Codul penal cu articolul care ar reglementa răspunderea penală pentru îmbogăţirea ilicită.

Conform articolului 20 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei se atribuie caracterul de infracţiune, în cazul în care actele au fost săvârşite cu intenţie, îmbogăţirii ilicite, adică o mărire substanţială a patrimoniului unui agent public pe care acesta n-o poate justifica rezonabil în raport cu veniturile sale legitime.

7. Ţinând cont de obiecţiile de mai sus, propunem, de asemenea, de a modifica şi completa Legea nr.1576 din 20.12.2002 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de organizare şi funcţionare a Comisiei centrale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate şi a Regulamentului privind modul de organizare şi funcţionare a comisiilor departamentale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate.

Considerăm că acceptarea acestor obiecţii şi propuneri va contribui semnificativ la îmbunătăţirea legislaţiei în acest domeniu şi, în consecinţă, la prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova.
Ţinând cont de cele expuse, vă comunicăm disponibilitatea de a oferi argumente suplimentare şi de a participa la întrunirile organizate în vederea discutării obiecţiilor şi propunerilor înaintate.

Consiliul Naţional pentru Participare


06 ianuarie 2011
Executor: Transparency International - Moldova