privind Sinteza Rapoartelor de audit al regularităţii la judecătorii pe perioada anilor 2006-2007 (Monitorul Oficial nr.115-116 din 01.07.2008, art.16)

    Misiunea de audit al regularităţii la judecătorii s-a realizat în baza Programului activităţii de control/audit a Curţii de Conturi pe anul 2008, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.85 din 19.12.2007², avînd drept obiectiv evaluarea controlului intern din cadrul entităţilor, stabilirea gradului de regularitate la respectarea actelor normative, regulamentelor interne etc., în aspectul ce ţine de funcţionarea controlului intern, obţinerea unei asigurări rezonabile că informaţiile din rapoartele financiare ale entităţilor supuse auditării oferă o imagine reală şi nu prezintă erori materiale, iar operaţiunile economico-financiare s-au efectuat potrivit reglementărilor prestabilite.
    _____________________________
    ² M.O.,2008, nr.1, art.2.

    Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente la şedinţă, Curtea de Conturi

    a  constatat:

    Urmare desfăşurării misiunilor de audit la judecătorii, s-au consemnat unele probleme, deficienţe şi erori de regularitate în ceea ce priveşte legalitatea cheltuielilor, organizarea şi ţinerea evidenţei contabile, gestionarea patrimoniului de stat, încasarea taxei de stat, precum şi modul de ţinere a evidenţei şi de raportare a datelor respective. În unele cazuri, acestea au fost cauzate de nivelul insuficient de calificare şi experienţă a factorilor responsabili de domeniul economico-financiar; de nedelegarea clară a responsabilităţilor fiecărui angajat în procesul de utilizare a banilor publici; de lipsa unor reglementări clare şi exhaustive ale actelor normative în vigoare în vederea raportării veniturilor acumulate de la încasarea taxei de stat şi, nu în ultimul rînd, de nerespectarea întocmai a prevederilor legislaţiei referitor la normele de disciplină financiar-bugetară.
    În baza analizei erorilor de regularitate identificate, s-au formulat 35 de opinii de audit asupra situaţiilor financiare încheiate şi raportate la finele exerciţiului bugetar pe perioada anilor 2006 şi 2007, din care 56 „Opinii fără rezerve” – favorabile, 6 „Opinii fără rezerve cu paragraf explicativ”; 2 „Opinii cu rezerve (calificate), prin limitarea sferei de aplicare a auditului” şi 6 „Opinii nefavorabile”.
    Reieşind din cele expuse, în temeiul art.27 şi art.29 din Legea nr.312-XIII din 08.12.1994 „Privind Curtea de Conturi”, Curtea de Conturi

hotărăşte:

    1. Se aprobă Sinteza Rapoartelor de audit al regularităţii la judecătorii pe perioada anilor 2006-2007 (Anexa nr.1), care este parte integrantă a prezentei hotărîri.
    2. Se recomandă judecătoriilor supuse auditării (Anexa nr.2) să întreprindă măsuri privind executarea recomandărilor indicate la compartimentul nr.4 „Recomandări” al Sintezei Rapoartelor de audit al regularităţii la judecătorii pe perioada anilor 2006-2007.
    3.Se recomandă Ministerului Justiţiei:
    3.1. examinarea rezultatelor auditelor efectuate la judecătorii şi întreprinderea măsurilor în vederea excluderii neregulilor şi deficienţelor stabilite în cadrul acestora la organizarea şi ţinerea evidenţei contabile şi gestionarea patrimoniului public, în scopul sporirii disciplinei financiar-bugetare a entităţilor respective;
    3.2. efectuarea unei inventarieri totale a imobilelor gestionate de  judecătorii, cu înregistrarea acestora în evidenţa contabilă şi la organele cadastrale ca obiecte de inventar independente, precum şi transmiterea acestora în gestiune judecătoriilor, potrivit unor contracte ce întrunesc prevederile legislaţiei în vigoare;
    3.3. examinarea cazurilor de transmitere în arendă de către judecătorii a  încăperilor din imobilele înregistrate la balanţa ministerului, fără acordul  ultimului, precum şi a celor de neîncasare de la locatari a plăţilor pentru întreţinerea încăperilor;
    3.4. iniţierea şi monitorizarea procedurii de reziliere a contractelor de arendă încheiate între judecătorii şi barourile de avocaţi, cu respectarea reglementărilor legislaţiei în vigoare;
    3.5. elaborarea şi aprobarea unor reglementări referitor la modul de raportare a cheltuielilor suportate de judecătorii pentru reparaţii capitale şi transmiterea ulterioară a acestor date ministerului pentru atribuirea lor la majorarea  valorii de bilanţ a imobilelor;
    3.6. implementarea tehnologiilor informaţionale în integrul proces de stabilire şi monitorizare a încasării taxei de stat la buget, în contextul prevederilor  Hotărîrii Guvernului nr.776 din 03.07.2007 „Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional judiciar pentru anii 2007-2008”³.
    _______________________________
    ³ M.O., 2007, nr. 98-102, art.816.

    4. Se recomandă Consiliului Superior al Magistraturii, de comun acord cu Ministerul Justiţiei, să examineze oportunitatea:
    4.1. elaborării unei redacţii noi a Instrucţiunii cu privire la rapoartele statistice, prin includerea obligaţiei ţinerii evidenţei taxei de stat de către judecătorii, inclusiv la componentele: stabilirea, achitarea, scutirea, amînarea şi eşalonarea acestor plăţi, întru monitorizarea încasării veniturilor la buget;
    4.2. remedierii riscurilor asociate încasării incorecte a taxei de stat, în special  la desfacerea căsătoriei.
    5. Se recomandă Inspectoratului Fiscal Principal de Stat verificarea la Judecătoriile Orhei, Donduşeni, Floreşti şi Teleneşti a corectitudinii încasării taxei de stat, precum şi a transferării ei în termen şi integral la bugetul de stat.
    6. Se informează Ministerul Finanţelor despre rezultatele auditului efectuat la judecătorii şi se recomandă reglementarea modului de raportare a mijloacelor intrate temporar în posesia judecătoriilor.
    7. Se ia act că, în perioada exercitării auditului:
    7.1. Judecătoria Cimişlia a înregistrat în evidenţa contabilă bunurile  materiale în sumă totală de 31,4 mii lei; Judecătoria Ştefan Vodă a corectat diferenţele care existau la unele conturi ale evidenţei contabile; Judecătoria Cantemir a calculat şi reflectat în evidenţa contabilă uzura în sumă de 21,7 mii lei;
    7.2. La Judecătoria Teleneşti au fost emise decizii suplimentare privind încasarea taxei de stat în sumă de 8,2 mii lei, iar la Judecătoria Orhei – în sumă de 2,9 mii lei.
    8. Despre întreprinderea măsurilor în vederea executării recomandărilor expuse în punctele 2, 3, 4, 5 şi 6 ale prezentei hotărîri se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.
    9. Prezenta hotărîre se aduce la cunoştinţă Preşedintelui Republicii Moldova, Comisiei pentru politica economică, buget şi finanţe şi Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi ale Parlamentului Republicii Moldova.
    10. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.6 alin.(3) din Legea privind Curtea de Conturi.

    PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI                            Ala Popescu

    Nr. 19. Chişinău, 29 aprilie 2008.

Anexa nr.1

Aprobată
prin Hotărîrea Curţii de Conturi
nr.19  din 29 aprilie 2008

Sinteza
Rapoartelor de audit al regularităţii la judecătorii
pe perioada anilor 2006-2007
1. Parte introductivă

    Misiunea de audit al regularităţii la judecătorii s-a realizat în baza Programului activităţii de control/audit a Curţii de Conturi pe anul 2008, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.85 din 19.12.2007¹.
    ______________________________
    ¹ M.O., 2008, nr.1-4, art.2.

    Auditul a fost efectuat în perioada 21.01.2008 – 22.02.2008, la 35 de judecătorii din unităţile administrativ-teritoriale ale republicii (din cele 46 existente).
    1.1. Baza normativă a auditului regularităţii
    Auditul s-a efectuat conform Standardelor de Audit ale Curţii de Conturi², aprobate prin Hotărîrile Curţii de Conturi nr.70 din 16.10.2006, nr.79 din 16.11.2006 şi nr.2 din 11.01.2007 (în continuare – Standardele de Audit ale Curţii de Conturi), care prevăd planificarea şi efectuarea auditului, pentru a obţine o asigurare rezonabilă că informaţiile din rapoartele financiare ale entităţilor supuse auditării oferă o imagine reală şi nu prezintă erori materiale, iar că operaţiunile economico-financiare s-au efectuat potrivit reglementărilor prestabilite. Viabilitatea sistemului de control intern s-a examinat prin evaluarea componentelor concretizate în Cadrul integrat COSO³ pentru controalele interne.
    _______________________________
    ² M.O., 2007, nr.178-179, art. 56, 57,58.
    ³ Comitetul Entităţilor Publice al Comisiei Treadway.

    1.2. Responsabilitatea părţilor
    Potrivit cadrului regulamentar privind efectuarea auiditului, entităţile supuse auditării asigură lipsa fraudei şi erorilor, precum şi sînt responsabile de reflectarea veridică în registrele contabile a tuturor operaţiunilor economice efectuate.
    Controlorii îşi exprimă opinia asupra rapoartelor financiare analizate şi verificate în cadrul auditului, precum şi obţin o asigurare rezonabilă că operaţiunile economice, alte acţiuni ale entităţilor s-au efectuat în conformitate cu legile şi reglementările relevante în vigoare. Controlorii nu sînt responsabili de erorile comise de entităţi.
    În procesul auditului, au fost analizate şi verificate situaţiile financiare din rapoartele financiare întocmite de judecătorii în anii 2006-2007, şi anume: bilanţul executării bugetului organelor autorităţilor publice centrale şi locale din contul veniturilor/cheltuielilor de bază (în continuare –bilanţul contabil); raportul privind executarea bugetului instituţiei din contul cheltuielilor de bază (în continuare – raportul-forma nr.2); bilanţul executării bugetului organelor autorităţilor publice centrale şi locale din contul mijloacelor fondurilor speciale şi altor mijloace; raportul privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale.

2. Prezentare generală

    2.1. Misiunile de audit au avut drept obiectiv:
    -  evaluarea controlului intern din cadrul judecătoriilor; stabilirea gradului de regularitate la respectarea actelor normative, regulamentelor interne, etc., în aspectul ce ţine de funcţionarea controlului intern;
    - stabilirea gradului de regularitate la utilizarea mijloacelor publice;
    - obţinerea unei asigurări rezonabile că situaţiile din rapoartele financiare ale judecătoriilor oferă o imagine reală şi nu includ erori materiale sau neregularităţi; 
    - elaborarea recomandărilor şi cerinţelor oportune.
    2.2. Prezentarea cadrului instituţional al entităţilor auditate
    Activitatea judecătoriilor este reglementată de Legea nr.514-XIII din 06.07.1995 „Privind organizarea judecătorească”⁴ (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.514-XIII), Legea nr.544-XIII din 20.07.1995 „Cu privire la statutul judecătorului”⁵ (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.544-XIII). Potrivit art.15 din Legea nr.514-XIII, justiţia se înfăptuieşte prin intermediul instanţelor judecătoreşti, din care fac parte şi judecătoriile din unităţile administrativ-teritoriale ale ţării. Judecătoriile sînt independente, separate de puterea legislativă şi puterea executivă, au atribuţii proprii, în conformitate cu prevederile Constituţiei şi altor legi.
    _______________________________
    ⁴ M.O., 1995, nr.58, art.641.
    ⁵ Republicată în M.O., 2002, nr.117-119, art.946.

    Structura şi statele de funcţii ale aparatelor judecătoriilor sînt stabilite de Ministerul Justiţiei.
    Judecătoria este condusă de preşedinte, care, pe lîngă atribuţiile de judecător, alte atribuţii prevăzute de legislaţia în vigoare, este şi ordonatorul mijloacelor financiare ale judecătoriei (executor de buget), fiind responsabil de gestionarea eficientă a acestora.
    Potrivit art.22 din Legea nr.514-XIII, mijloacele necesare pentru buna funcţionare a judecătoriilor sînt aprobate de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe cînd altă normă a aceleiaşi legi (art.23) reglementează că responsabil de asigurarea organizatorică, tehnico-materială şi financiară a judecătoriilor este Ministerul Justiţiei. În realitate, bugetul fiecărei judecătorii este aprobat separat, prin legea bugetară anuală, la propunerea Ministerului Justiţiei, care generalizează şi prezintă rapoartele financiare privind executarea bugetelor anuale de către judecătorii.
    2.3. Identificarea zonelor de risc şi motivaţia selectării lor, stabilirea pragului de materialitate (semnificaţie)
    Conform Standardelor de Audit ale Curţii de Conturi, în cadrul auditării situaţiilor financiare reflectate în rapoartele financiare ale judecătoriilor s-a stabilit pragul de semnificaţie de 2% la cheltuielile totale ale entităţii şi de 4% - la valoarea  patrimoniului. Analiza execuţiei bugetelor judecătoriilor, încheiată la finele anilor 2006-2007, denotă că, din totalul cheltuielilor executate, cele care depăşesc nivelul materialităţii prin valoare, în principal, au fost: cheltuielile pentru retribuirea muncii şi plăţile aferente, cheltuielile pentru plata mărfurilor şi serviciilor şi cheltuielile pentru reparaţii şi construcţii capitale. În condiţiile date, s-au identificat ca zone cu probabilitate mare de apariţie a riscului anume aceste categorii de cheltuieli, care au fost  supuse verificărilor prin aplicarea tehnicilor şi procedurilor de audit. Concomitent, ţinîndu-se cont de faptul că acesta este primul audit efectuat la judecătorii, la unele din ele au fost verificate şi volumele cheltuielilor care se încadrau în pragul de semnificaţie.
    Pe parcursul auditului, prin prisma verificării încasărilor la buget, controlorii au identificat şi altă zonă de risc – cea legată de ţinerea evidenţei şi încasarea taxei de stat, percepută de către judecătorii în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a pricinii civile sau cărora li se eliberează copii ale documentelor din dosar. La identificarea acestei zone predispuse la risc s-a avut în vedere lipsa mecanismului de exercitare a responsabilităţilor legate de încasarea taxei de stat pentru trecerea ei în termen şi integral la bugetul de stat.

3. Constatări şi concluzii 

    3.1. Consideraţii de ordin general asupra execuţiei bugetelor judecătoriilor
    În perioada raportată, finanţarea cheltuielilor pentru asigurarea activităţii judecătoriilor supuse auditului regularităţii s-a efectuat din contul alocaţiilor bugetare de la componenta de bază a bugetului de stat şi din mijloacele speciale realizate din transferurile efectuate de către Ministerul Justiţiei (defalcări din mijloacele percepute de la debitori în urma executării actelor de executare silită) şi de la  prestarea serviciilor cu plată.
    Pentru întreţinerea a 35 de judecătorii (78% din numărul total), în perioada anilor 2006-2007 au fost precizate alocaţii de la bugetul de stat în sumă de 44687,8 mii lei şi, respectiv, 49617,5 mii lei (87,6% şi, respectiv, 88,7% din totalul de alocaţii precizate pentru toate judecătoriile în perioada raportată – 51028,6 mii lei şi, respectiv, 55917,3 mii lei).
    Cheltuielile de casă executate de către entităţile auditate, în anii 2006 şi 2007, au alcătuit 43874,0 mii lei şi, respectiv, 48780,9 mii lei, înregistrînd o execuţie bugetară de 98,2% şi, respectiv, 98,3%.
    Executarea planului de cheltuieli în secţiune, pe surse de finanţare, se prezintă în modul următor:

Diagrama nr.1
(mii lei)

    * Sursă: Rapoartele privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază şi privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale.

    În total, sursa principală de finanţare a cheltuielilor de casă ale celor 35 de judecătorii auditate a constituit-o cea formată din contul alocaţiilor bugetare de la componenta de bază, care în perioada raportată a alcătuit 94,4% şi, respectiv, 97,2% din totalul surselor.
    Urmare verificărilor, s-a stabilit că cheltuielile efective în anul 2006 au alcătuit 44515,2 mii lei, iar în anul 2007 – 48563,3 mii lei, înregistrînd o economie faţă de cele precizate de 1009,6 mii lei şi, respectiv, 836,6 mii lei.
    Analiza datelor privind execuţia cheltuielilor efective la componenta de bază denotă că unele judecătorii au efectuat cheltuieli efective cu depăşirea alocaţiilor programate în devizele de cheltuieli, în aşa mod nerespectînd prevederile art.17 alin.(2) din Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr.291-XVI din 16.11.2005⁶ (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.291-XVI) şi art.13 alin.(2) din Legea bugetului de stat pe anul 2007 nr.348-XVI din 23.11.2006⁷ (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.348-XVI). În acest context, se exemplifică situaţiile constatate la: Judecătoria Basarabeasca, la care, în anul 2007, cheltuielile efective au depăşit limita programată cu suma de 340,4 mii lei, concomitent fiind admise supracheltuieli la art.241 „Investiţii capitale” în sumă de 427,4 mii lei; Judecătoria Criuleni – respectiv, 45,8 mii lei; Judecătoria Străşeni – 10,5 mii lei. Analogic, Judecătoria Cimişlia (a.2006) şi Judecătoria Cantemir (a.2007) au admis depăşiri la art.111 „Retribuirea muncii” în sumă, respectiv, de 17,2 mii lei şi 24,6 mii lei, precum şi în general pe bugetul instituţiei – 8,9 mii lei şi 23,5 mii lei, cauzate (la prima) de calcularea şi achitarea unor premii angajaţilor entităţii, precum şi (la ultima) de modificarea incorectă a planului de finanţare a entităţii, fiind diminuate alocaţiile bugetare pentru retribuirea muncii, cu majorarea acestora pentru procurarea mijloacelor fixe. Concomitent, în anul 2006, la majoritatea judecătoriilor s-au înregistrat depăşiri la unele articole legate de salarizarea angajaţilor, determinate de majorarea salariilor angajaţilor în conformitate cu prevederile legale, fără a fi precizate alocaţii în aceste scopuri, cele mai semnificative fiind constatate la: Judecătoria Străşeni – 26,3 mii lei; Judecătoria Călăraşi -19,9 mii lei; Judecătoria Soroca – 20,1 mii lei etc.
    _______________________________
    ⁶ M.O., 2005, nr.164-167, art.810.
    ⁷ M.O., 2006, nr.189-192, art.893.

    Judecătoria Sîngerei, în anul 2007, a efectuat cheltuieli în sumă totală de 33,3 mii lei pentru  gazificarea clădirii judecătoriei, fără a avea programate cheltuieli în aceste scopuri, inclusiv suma de 29,2 mii lei – valorificată din contul  alocaţiilor prevăzute la art.113.02. „Gazele”, prin ce nu s-au respectat prevederile pct.4.2.4. din Regulamentul privind statutul, drepturile şi obligaţiile executorilor de buget, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.109 din 02.12.2002⁸ (cu modificările ulterioare). Utilizarea în alte scopuri decît cele programate a mijloacelor bugetare s-a constatat şi la Judecătoria Ştefan Vodă (în sumă de 8,9 mii lei).
    ________________________________
    ⁸ M.O., 2002, nr.178-181,art.407.

    3.2. Constatări referitor la cheltuielile pentru salarizare şi plăţile aferente
    Auditul efectuat la această componentă de cheltuieli a relevat existenţa unor abateri de la actele legislative şi normative în vigoare la calcularea salariilor personalului judecătoriilor, precum şi a plăţilor aferente acestora.
    a) La Judecătoria Cimişlia, în urma verificării operaţiunilor de calculare a indemnizaţiilor de concediu ale judecătorilor pentru perioada anilor 2006-2007, s-a relevat mărirea duratei concediului de odihnă acordat judecătorilor faţă de cea reglementată în art.29 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.544-XIII, fapt ce a determinat  calcularea în plus cu suma de 4,7 mii lei a plăţilor corespunzătoare. Concomitent, au fost verificate recalculările salariului efectuate în luna iunie 2006 (pentru perioada decembrie 2005 – aprilie 2006) la 4 judecători şi 6 funcţionari publici, în rezultatul cărora s-a constatat calcularea în plus cu suma de 2,9 mii lei a salariilor. Incorectitudini la calcularea indemnizaţiilor de concediu au fost relevate şi la Judecătoriile: Ungheni, Ştefan Vodă şi Căuşeni, cauzate de calcularea salariului mediu lunar cu nerespectarea pct.10 din Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.426 din 26.04.2004 „Privind modul de calculare a salariului mediu.^{9
    ____________________________________
    9} M.O., 2004, nr.73-76, art.570. 

    b) Judecătoriile Calăraşi şi Dubăsari nu au ţinut cont de prevederile art.9 alin.(4) din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 „Cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar”¹⁰ (cu modificările şi completările ulterioare), neaplicînd grilele salariului de funcţie cu coeficientul 0,85 pentru angajaţii care nu au nivelul corespunzător de pregătire (studii superioare). Ca rezultat, prin aplicarea procedurii de recalculare, s-a constatat că acestora le-au fost calculate şi achitate salarii majorate cu sumele de 9,0 mii lei şi, respectiv, 2,6 mii lei.
    ________________________________
    ¹⁰ M.O., 2006, nr.35-38, art.148.

    c) Nerespectarea de către Ministerul Justiţiei a modului de conferire a gradelor de calificare pentru unele categorii de funcţionari publici (grefieri), reglementate în pct.9 din Regulamentul de conferire a gradelor de calificare funcţionarilor publici, aprobat prin Legea nr.1263-XIII din 17.07.1997¹¹ (cu modificările ulterioare), a determinat achitarea unor plăţi necuvenite la salarizarea lor în sumă totală de 12,7 mii lei, inclusiv la: Judecătoria Donduşeni – în sumă de 8,4 mii lei; Judecătoria Sîngerei – 2,9 mii lei; Judecătoria Ocniţa – 1,4 mii lei.
    __________________________________
    ¹¹ M.O., 1997, nr. 63, art.528.

    d) Nu a fost asigurată corectitudinea calculării indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Astfel, contrar modului stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr.108 din 03.02.2005 „Privind aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi a altor prestări de asigurări sociale”¹² (cu modificările ulterioare), Judecătoria Ciocana, mun.Chişinău, în anii 2006 şi 2007, a admis 24 de cazuri şi, respectiv, 15 cazuri de plată a indemnizaţiilor respective cu depăşirea normei stabilite şi de plaţi diminuate în raport cu norma reglementată.
    ___________________________________
    ¹² M.O., 2005, nr.24-25, art.162.

    e) În perioada de referinţă, unele entităţi nu au asigurat în mod regulamentar calcularea şi achitarea la bugetul asigurărilor sociale de stat a plăţilor corespunzătoare, şi anume: Judecătoria Sîngerei – în sumă totală de 6,7 mii lei, Judecătoria Ştefan Vodă – 4,1 mii lei, la ultima constatîndu-se şi diminuarea datoriilor înregistrate în dările de seamă (forma nr.4 BASS) la finele anilor 2006-2007 cu sumele, respectiv, de 2,6 mii lei şi 9,5 mii lei.
    3.3. Constatări referitor la achiziţia de mărfuri şi servicii
    Analiza probelor documentare ce ţin de achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor de către judecătorii relevă că unele din acestea aplică neregulamentar legislaţia şi actele normative în vigoare privind achiziţiile publice.
    a) În perioada anului 2006, Judecătoriile Ciocana, Centru, Buiucani, Rîşcani, Botanica din mun.Chişinău au contractat bunuri materiale şi servicii în sumă de 90,4 mii lei, 17,1 mii lei, 19,6 mii lei, 10,0 mii lei, 45,3 mii lei şi, corespunzător, în anul 2007 – 79,9 mii lei, 12,2 mii lei, 19,5 mii lei, 10,0 mii lei şi 80,6 mii lei, fără desfăşurarea regulamentară a procedurilor de achiziţie şi fără încheierea contractelor respective, prin ce nu s-au respectat prevederile art.4 alin.(2), art.25 alin.(1) şi alin.(2) din Legea achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului nr.1166-XIII din 30.04.1997¹³ (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.1166-XIII). Cu evitarea procedurilor de achiziţie, Judecătoria Cimişlia a procurat valori materiale în sumă de 20,0 mii lei.
    __________________________________
    ¹³ M.O., 1997, nr.67-68, art.551, abrogată prin Legea nr.96- XVI din 13.04.2007.

    b) În anul 2006, Judecătoria Făleşti, la procurarea mărfurilor şi serviciilor, nu în toate cazurile s-a condus de prevederile art. 25 din Legea nr.1166-XIII, în anul 2007 achiziţionînd acelaşi tip de mărfuri şi lucrări (confecţionarea, demontarea şi montarea ferestrelor termopan, procurarea climatizoarelor), prin contracte separate, în sumă totală de 60,4 mii lei. În perioada auditată, cazuri similare au fost consemnate la Judecătoria Ialoveni – în sumă totală de 66,3 mii lei; Judecătoria Leova – 24,9 mii lei; Judecătoria Orhei – 27,8 mii lei. Cazuri de nerespectare a prevederilor regulamentare privind achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor au fost constatate şi la Judecătoriile Călăraşi, Teleneşti şi Ungheni.  
    Judecătoriile Ungheni, Orhei, Ştefan Vodă au achiziţionat bunuri materiale la preţuri majorate comparativ cu preţurile contractuale.
    c) La Judecătoria Basarabeasca, fără concretizarea limitelor alocaţiilor bugetare pentru fiecare an de executare, au fost încheiate în anul 2006 contracte  de executare a lucrărilor de construcţie la clădirea nefinisată „Casa Justiţiei” în sumă totală de 5608,0 mii lei, sau cu 4738,6 mii lei mai mult faţa de alocaţiile prevăzute în legile bugetului pe anii 2006 şi 2007, astfel nerespectîndu-se prevederile art. 25 alin.(1) din Legea nr.1166-XIII. 
    d) Judecătoria Buiucani, mun.Chişinău, în anul 2006, a contractat şi a recepţionat lucrări de reparaţie în sumă de 149,3 mii lei, iar în anul 2007 – de 281,2 mii lei, în lipsa documentaţiei de proiect, verificată şi expertizată, după cum prevede art.18 din Legea nr.1166-XIII  şi art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.02. 1996 „Privind calitatea în construcţii”¹⁴ (cu modificările şi completările ulterioare). Caz similar s-a constatat şi la Judecătoria Cimişlia (în sumă de 71,9 mii lei). 
    __________________________________
    ¹⁴ M.O., 1996, nr.25,art.259.

    3.4. Constatări referitor la gestionarea patrimoniului
    Probele de audit colectate la  auditarea domeniului referitor la evidenţa şi gestionarea patrimoniului relevă existenţa unor deficienţe, care, în fond, constau în: 
    ♦ contractele de comodat încheiate între Ministerul Justiţiei şi judecătorii, prin care ultimelor le-au fost transmise în gestiune imobile, nu corespund pe deplin prevederilor legislaţiei în vigoare, concomitent în unele nefiind incluse toate încăperile transmise în gestiunea lor;
    ♦ unele imobile gestionate de către judecătorii nu sînt înregistrate în evidenţa contabilă a ministerului ca obiecte de inventar independente;
    ♦ în perioada raportată, nu s-au întreprins măsurile de rigoare privind asigurarea integrităţii patrimoniului public, nefiind înregistrate la organele cadastrale drepturile de proprietate asupra imobilelor gestionate de unele judecătorii;
    ♦ unele entităţi nu efectuează regulamentar inventarierea anuală a patrimoniului instituţiei, deţin bunuri materiale care nu sînt înregistrate în evidenţa contabilă.
    a) Analiza situaţiilor financiare ce se referă la elementele patrimoniale ale judecătoriilor denotă că, în perioada de referinţă, acestea nu au înregistrate în rapoartele financiare careva imobile, gestionînd edificiile, precum şi terenul aferent acestora, transmise în folosinţă de către Ministerul Justiţiei, în baza contractelor de comodat încheiate pe un termen nedeterminat. Examinarea contractelor relevă că la întocmirea acestora nu s-au respectat prevederile art.206 alin.(2) din Codul civil¹⁵, aprobat prin Legea nr.1107-XV din 06.06.2002, neindicîndu-se denumirea imobilului, suprafaţa imobilului şi a terenului aferent, valoarea de bilanţ a acestora,  concomitent lipsind şi actele de primire – predare a acestor edificii. În unele cazuri, în contractele încheiate între ministerul de resort şi judecătorii nu au fost incluse toate imobilele aflate în gestiunea ultimelor. În acest context, se exemplifică situaţia constatată la Judecătoria Cahul, la care, deşi erau în folosinţă garajul cu suprafaţa de 148,9 m² şi 2 clădiri auxiliare cu suprafaţa de 43,5 m², aceste bunuri nu figurau în contractul de comodat încheiat cu ministerul. Caz similar a fost identificat şi la Judecătoria Hînceşti. Concomitent, s-au consemnat şi cazuri cînd imobilele deţinute nu erau înregistrate nici în evidenţa contabilă a ministerului, nici în cea a judecătoriilor. Astfel, în cadrul auditului efectuat la Ministerul Justiţiei s-au analizat informaţiile prezentate de către Direcţia economico-financiară şi administrativă (subdiviziune a ministerului) privind denumirea imobilelor gestionate de către judecătorii şi terenurile aferente acestora (dreptul de proprietate asupra cărora este înregistrat la Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru, după Ministerul Justiţiei), ca rezultat consemnîndu-se că în evidenţa contabilă nu erau înregistrate 28 unităţi de imobil (clădirile garajelor, cazangeriilor, construcţiilor-anexă exterioare), gestionate de 19 judecătorii, cu suprafaţa totală la sol de 2369,1m², care, în condiţiile pct. 50 alin.(6) din Instrucţiunea „Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice”¹⁶, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85 din 09.10.1996 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85), se consideră obiecte de inventar independente. Această constatare este susţinută şi de probele de audit colectate în cadrul auditului efectuat la judecătorii. De menţionat că bunurile gestionate de judecătorii nu sînt în mod regulamentar înregistrate la contul extrabilanţier din rapoartele financiare ale acestora.
    ____________________________________
    ¹⁵ M.O., 2002, nr.82-86, art.661.
    ¹⁶ Nu este dată publicităţii.

    b) Auditarea aspectului legat de înregistrarea dreptului de proprietate asupra  imobilelor şi terenurilor aferente acestora, care în prezent sînt gestionate de către judecătorii, a impus necesitatea obţinerii unor probe din afara entităţilor supuse verificărilor, şi anume – de la organul cadastral. În acest context, se relevă că, potrivit informaţiilor prezentate de către oficiile cadastrale teritoriale, la momentul efectuării auditului Ministerul Justiţiei nu avea perfectat dreptul de proprietate asupra  patrimoniului gestionat (edificii şi terenuri, după caz) de 19 judecătorii, cerinţă reglementată de art.26 şi art.28 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998¹⁷ (cu modificările şi completările ulterioare).
    ____________________________________
    ¹⁷ M.O., 1998, nr.44-46, art.318.

    c) Constatăm transmiterea în locaţiune a unor spaţii în lipsa ajustărilor regulamentare între Ministerul Justiţiei şi judecătorii. Astfel, în perioada de referinţă, fără acordul Ministerului Justiţiei, Judecătoria Cantemir a transmis în locaţiune spaţii cu suprafaţa totală de 151 m², inclusiv Procuraturii Cantemir – 104 m² şi Oficiului Cantemir al Departamentului de Executare – 47 m². Cazuri similare s-au consemnat la Judecătoriile Taraclia (87 m²),  Călăraşi (52,4 m²). 
    Fără acceptul Ministerului Justiţiei şi fără a fi legiferate relaţiile contractuale, în incinta unor judecătorii sînt amplasate birourile avocaţilor. Astfel, se exemplifică situaţia consemnată la Judecătoria Briceni, la care, în perioada auditată, o parte din spaţii au fost utilizate de către Asociaţia avocaţilor, în lipsa contractelor de arendă, judecătoria suportînd totalmente cheltuielile pentru serviciile comunale în sumă de 3,6 mii lei. În acest context, este relevant şi faptul că, potrivit pct.1.5.3. din Codul deontologic al avocaţilor baroului din Republica Moldova¹⁸, oficiul avocatului nu poate fi amplasat în incinta clădirilor în care funcţionează judecătoriile.
    __________________________________
    ¹⁸ Nu este dat publicităţii. Adoptat de Congresul Avocaţilor din 20.12.2002, cu modificările şi completările operate la 23.03.2007. 

    Locatarii cărora li s-au transmis spaţii în locaţiune n-au achitat Judecătoriei Cantemir plăţile pentru serviciile comunale (energie electrică, gaz) în sumă de 14,7 mii lei, acestea fiind achitate din contul mijloacelor bugetului judecătoriei. La Judecătoria Teleneşti, fiind transmise în arendă încăperi diferitelor persoane juridice, nu s-au încasat plăţile corespunzătoare în sumă de 4,0 mii lei. 
    d) Cu toate că judecătoriile nu au înregistrate în balanţele lor imobile, unora li s-au programat alocaţii pentru reparaţie capitală şi investiţii capitale. Astfel, în perioada de referinţă, 11 entităţi (din cele 35 supuse verificărilor) au efectuat cheltuieli din bugetul propriu pentru reparaţie şi investiţii capitale în sumă totală de 6742,0 mii lei. Aceste condiţii, cînd imobilele sînt înregistrate la balanţa ministerului, iar judecătoriile efectuează cheltuielile pentru reparaţie şi investiţiile capitale, determină atribuirea incorectă a cheltuielilor la majorarea valorii de bilanţ a imobilelor, fapt constatat în cadrul auditului efectuat la aparatul central al Ministerului Justiţiei, astfel de cazuri fiind reţinute la majorarea valorii de bilanţ a clădirii vechi a Judecătoriei Basarabeasca cu suma de 315,7 mii lei, a valorii construcţiilor speciale ale Judecătoriilor Leova, Cantemir, Teleneşti şi Făleşti în mărime totală de 608,6 mii lei, Judecătoriei Cahul – de 128,9 mii lei etc. 
    e) În perioada raportată, unele judecătorii nu au efectuat regulamentar inventarierea anuală a patrimoniului instituţiei, deţin bunuri materiale care nu sînt înregistrate în evidenţa contabilă. În acest context, se relevă că la Judecătoriile Basarabeasca şi Căuşeni nu s-a efectuat inventarierea patrimoniului pe anul 2007, obligaţie care revine instituţiilor bugetare potrivit art.40 din Legea contabilităţii nr.426-XIII din 04.04.1995¹⁹ (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.426-XIII). Caz similar s-a constatat şi la Judecătoria Cimişlia (pe anii 2006-2007). 
    ________________________________
    ¹⁹ Republicată în anul 2003, nr.87-90, art.398. Abrogată prin Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.
    La Judecătoria Basarabeasca, la situaţia din 01.01.2008, mijloacele fixe în sumă totală de 210,5 mii lei nu se aflau în custodia responsabililor, numiţi prin ordinul conducătorului instituţiei. Fapt similar a fost constatat şi la Judecătoria Călăraşi.
    Deşi, potrivit art. 8 din Legea nr. 426-XIII, se interzice deţinerea de valori materiale sub orice formă şi cu orice titlu, fără înregistrarea lor în contabilitate, la  Judecătoria Cahul nu a fost asigurată înregistrarea în evidenţa contabilă a mijloacelor fixe (gard din beton ce împrejmuieşte teritoriul judecătoriei, poartă metalică), precum şi a materialelor obţinute în rezultatul reparaţiei capitale (fier uzat – 3,5 t; blocuri de geamuri uzate-3,6 m3 şi uşi uzate - 36 m2 etc.). Caz analogic a fost constatat şi la Judecătoria Cimişlia. 
    În perioada auditului la Judecătoria Cimişlia, aceasta a efectuat  inventarierea totală a bunurilor deţinute, în rezultatul căreia s-au stabilit surplusuri de mijloace fixe în valoare de 18,4 mii lei (set de mobilă, alte bunuri), OMVSD²⁰ şi alte materiale în valoare de 12,3 mii lei. Cazuri similare s-au consemnat şi la Judecătoriile: Căuşeni – în valoare de 6,7 mii lei şi Basarabeasca – de 2,7 mii lei. La Judecătoria Ştefan Vodă s-a stabilit lipsa unui mijloc fix în valoare de 14,5 mii lei.
    ________________________________
    ²⁰ Obiecte de mică valore şi scurtă durată.

    f) Judecătoria Călăraşi a decontat un mijloc fix în valoare de 14,5 mii lei (uzura 100%) fără a ţine cont de procedura stabilită în punctele 5, 6, 7, 9, 11, 12 din Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele (fondurile) fixe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.500 din 12.05.1998 ²¹ şi fără acordul Ministerului Justiţiei.
    ________________________________
    ²¹ M.O.,1998, nr.62-65, art.607.

    3.5. Constatări referitor la rapoartele financiare şi evidenţa contabilă
    • La majoritatea judecătoriilor auditate evidenţa contabilă a fost organizată şi condusă potrivit reglementărilor în domeniu, consemnîndu-se doar unele mici deficienţe în domeniul vizat, care se încadrează în gradul de semnificaţie.
    • Concomitent, la unele judecătorii, situaţiile financiare reflectate  în rapoartele financiare nu oferă o imagine reală, includ erori materiale şi neregularităţi,  care se exprimă prin: 
    - existenţa unor devieri între datele evidenţei analitice şi  celei sintetice, ţinerea neconformă a evidenţei analitice a cheltuielilor de casă şi efective ;
    - neînregistrarea în evidenţa contabilă a tuturor bunurilor şi  angajamentelor legale;
     - decontarea la cheltuieli a valorilor materiale, mijloacelor financiare în lipsa documentelor justificative.
    a) Analiza datelor bilanţului contabil şi a raportului (forma nr.2), întocmite de către Judecătoria Basarabeasca pe perioada anului 2006, denotă că, nerespectînd prevederile art.15 alin.(l) lit.a) şi lit.c), art.16 din Legea nr.426-XIII şi pct.183 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85, entitatea a atribuit cheltuielile efectuate la construcţia clădirii nefinisate „Casa Justiţiei” în sumă de 315,7 mii lei la cheltuielile pentru întreţinerea instituţiei, fiind anulate la sfîrşit de an în sumă de 312,9 mii lei, deşi acestea urmau a fi atribuite la contul 203 „Cheltuielile din buget pentru investiţii capitale”, astfel denaturîndu-se semnificativ situaţiile raportate. Se relevă că Judecătoria Basarabeasca, în perioada anilor 2006-2007, a valorificat investiţii capitale în sumă de 1296,3 mii lei la construcţia obiectivului „Casa Justiţiei”, care, fiind o construcţie nefinalizată, nu era înregistrată în evidenţa contabilă nici a Ministerului Justiţiei, nici a Judecătoriei Basarabeasca.
    În luna decembrie 2007, serviciul contabil al judecătoriei a transferat SRL „Poligraf Central” (c/f 1003600088309) suma de 5,7 mii lei, pe care, în lipsa documentelor  justificative, a decontat-o la cheltuielile efective ale instituţiei, în aşa mod diminuînd cu suma respectivă datoriile debitoare la sfîrşitul perioadei de gestiune (la 31.12.2007). Concomitent, în anul 2007, s-au atestat incorectitudini la calcularea uzurii mijloacelor fixe în sumă de 9,7 mii lei (de fapt, acestea erau OMVSD), care a fost reflectată în bilanţul contabil al entităţii.
    Serviciul contabil al Judecătoriei Basarabeasca, fără a ţine cont de reglementările prestabilite, n-a asigurat ţinerea evidenţei analitice a cheltuielilor efective pentru activitatea instituţiei în perioada anilor 2006-2007 şi a mijloacelor fixe procurate din contul mijloacelor speciale. Neregulamentar au fost întocmite şi unele documente primare (foile de parcurs).
    b) Urmare aplicării procedurilor analitice asupra datelor înregistrate în evidenţa contabilă a Judecătoriei Călăraşi, s-au identificat discrepanţe semnificative între totalurile  reflectate la unele conturi sintetice la finele perioadei de gestiune şi cele înregistrate la începutul anului următor, precum şi unele diferenţe între soldurile evidenţei analitice şi cele ale evidenţei sintetice, fapt ce denotă că entitatea nu respectă pe deplin prevederile art.15 lit.b) din Legea nr.426-XIII şi Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85. Astfel, la ţinerea evidenţei contabile a cheltuielilor la componenta de bază, în perioada de raportare, s-au constatat diferenţe:
    • între soldurile înregistrate la finele perioadei de gestiune (31.12.2005) şi cele înregistrate la 01.01.2006, în sumă totală de 28,1 mii lei. O situaţie analogică s-a constatat şi la 01.01.2007 (faţă de situaţia din 31.12.2006), în sumă totală de 9,2 mii lei;
    • între datele din cartea mare şi bilanţul contabil pe anul 2006, care au însumat 45,3 mii lei; 
    • între datele rulajului reflectat în cartea mare, la contul „Mijloace fixe”, care însuma 88,2 mii lei, şi cele din „Raportul privind circulaţia mijloacelor fixe” (formularul nr.5, pe anul 2006), care au constituit suma de 91,5 mii lei, sau cu 3,3 mii lei mai mult.
    În luna aprilie 2007, fără o justificare contabilă, în cartea mare s-a micşorat cu suma de 14,5 mii lei soldul la contul nr.015 „Mijloace de transport”.
    N-a fost organizată şi condusă potrivit reglementărilor în domeniu şi evidenţa contabilă a mijloacelor speciale, neîntocmindu-se cartea mare pe aceste mijloace, unele borderouri cumulative, registre contabile şi lipsind evidenţa analitică a fondurilor fixe şi OMVSD etc.
    În perioada auditată au fost consemnate abateri la perfectarea documentelor primare ce ţin de decontarea materialelor şi a OMVSD, foilor de parcurs, deconturilor de avans şi a altor documente privind efectuarea deplasărilor. În perioada de referinţă nu s-a efectuat inventarierea decontărilor cu debitorii şi creditorii, după cum prevede art.39 din Legea nr.426-XIII.
    Prin aplicarea testelor de fond asupra cheltuielilor de deplasare efectuate în perioada anilor 2006-2007, în 23 de cazuri s-au consemnat incorectitudini la calcularea şi achitarea plăţilor respective, prin ce nu au fost respectate prevederile pct. 25 din „Regulamentul cu privire la detaşarea salariaţilor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.836 din 24.06.2002.^{22
    __________________________________
    22} M.O., 2002, nr.95, art.939.

    De menţionat că, la finele anului 2007, contabilitatea entităţii s-a  preocupat de îmbunătăţirea ţinerii evidenţei contabile, consemnîndu-se o diminuare a neconformităţilor constatate în perioada anterioară.
    c) Probele de audit colectate la Judecătoria Teleneşti denotă că, în perioada auditată, nu au fost divizate între locatari (judecătorie, oficiul de executare, procuratură, notar) cheltuielile pentru paza clădirii, care însumau 62,3 mii lei. De asemenea, judecătoria a suportat şi unele cheltuieli ce ţin de încălzirea localului, fără a diviza pe beneficiari (judecătorie şi oficiul de executare) suma de 41,8 mii lei, utilizată în aceste scopuri. Concomitent, în anul 2007, incorect au fost reflectate în bilanţul contabil şi în raport (forma nr.2) cheltuielile efective pentru încălzirea edificiilor în perioada lunilor noiembrie – decembrie 2006  în sumă de 5,2 mii lei, fiind raportate greşit în anul 2007, în loc de anul 2006.
    Există incorectitudini şi la raportarea cheltuielilor pentru investiţii capitale ce ţin de gazificarea clădirii în sumă totală de 108,1 mii lei, care s-au reflectat  la cheltuieli în anul 2005, pe cînd toate probele acumulate în procesul auditului, inclusiv din sursa externă (de la antreprenor), denotă că lucrările s-au executat în anul 2006, astfel fiind  denaturate semnificativ situaţiile reflectate în rapoartele financiare (bilanţul contabil, raportul - forma nr.2) atît pe anul 2005, cît şi pe perioada anului 2006. De asemenea, pe parcursul auditului, s-a constatat că, din suma de 108,1 mii lei,
8,9 mii lei constituie cheltuielile pentru procurarea materialelor, care s-au reflectat incorect la cheltuielile entităţii efectuate în anul 2005, în realitate acestea aflîndu-se în stoc pînă la momentul efectuării auditului. Analogic, în anul 2007, a fost reflectat la cheltuielile entităţii, în bilanţul contabil şi în raport (forma nr.2), costul materialelor procurate pentru reparaţii curente în mărime de 19,1 mii lei (suma respectivă depăşind pragul de semnificaţie), care, de asemenea, se află în stoc, ceea ce a influenţat semnificativ raportul financiar. 
    Urmează de relevat că la achiziţionarea lucrărilor pentru gazificarea clădirii judecătoriei nu s-a ţinut cont de faptul că în apropierea acesteia nu era conductă de gaz, la care ar fi putut fi conectată cazangeria. În aşa mod, timp de 2 ani lucrările  s-au stopat, iar în prezent sînt necesare cheltuieli suplimentare pentru reproiectarea ei, ca rezultat mijloacele indicate mai sus utilizîndu-se ineficient.
    d) Nu a fost organizată potrivit reglementărilor în vigoare şi evidenţa contabilă la Judecătoria Cimişlia, la care, în rezultatul confruntării datelor evidenţei analitice, sintetice şi celor reflectate în rapoartele financiare, precum şi a datelor constatate în cadrul auditului prin aplicarea procedurilor analitice, s-au consemnat unele diferenţe, dintre care se exemplifică:
    - în anul 2006, între datele evidenţei analitice şi celei sintetice, la contul nr. 180 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii şi bursierii”, în sumă de  4,3 mii lei şi datele recalculate în cadrul auditului în sumă de 4,7 mii lei.;
    - între datele evidenţei analitice la contul sus-indicat şi datele reflectate în raportul (forma nr.2)  pe anul 2006 în sumă de 6,2 mii lei;
    - în anul 2007, între datele evidenţei sintetice (cărţii mari) şi datele evidenţei analitice la 4 conturi contabile, în sumă de 6,1 mii lei;
    - între datele din bilanţul contabil pe anul 2007 şi darea de seamă privind calcularea, utilizarea şi transferarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat (forma 4-BASS) în sumă de 3,9 mii lei şi datele din raportul (forma nr.2 )  pe anii 2006-2007 şi forma 4-BASS în sumă, respectiv, de 11,2 mii lei şi 2,4 mii lei.
    În anul 2007, în lipsa actelor de executare a lucrărilor (în baza facturii fiscale), s-au reflectat la cheltuieli efective cheltuielile pentru reparaţie în sumă de 70,0 mii lei, iar în lipsa documentelor justificative (foi de parcurs) – 0,5 tone de benzină în sumă de 2,6 mii lei. De menţionat şi faptul că la entitatea respectivă fiind procurat, în anul 2006, programul computerizat de evidenţă contabilă în valoare de 9,9 mii lei, acesta nu a fost utilizat în perioada auditată.
    e) Nu sînt întocmai corecte şi situaţiile financiare reflectate în bilanţul contabil şi Raportul privind executarea cheltuielilor de bază pe anul 2007 ale Judecătoriei Căuşeni. Astfel, în lipsa documentelor justificative (acte de executare a lucrărilor), au fost decontate la cheltuielile efective ale instituţiei cheltuielile pentru reparaţiile capitale în sumă de 104,5 mii lei (costul materialelor depozitate la antreprenor). De asemenea, serviciul contabil al Judecătoriei Căuşeni incorect a micşorat cu 15,4 mii lei valoarea mijloacelor fixe, concomitent majorînd cu suma respectivă valoarea  OMVSD. Ca rezultat, la data de 01.01.2008, datele din bilanţul contabil al Judecătoriei Căuşeni şi din Raportul privind circulaţia mijloacelor fixe nu sînt veridice şi nu reflectă situaţia reală. Nerespectînd prevederile pct.83 şi pct. 91 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.85, serviciul contabil al judecătoriei n-a ţinut evidenţa analitică a materialelor de uz gospodăresc şi a rechizitelor de birou.
    f) Soldurile unor conturi ale bilanţului contabil al Judecătoriei Ştefan Vodă pe anii 2006 şi 2007 sînt incorecte, devierile de la situaţia reală însumînd, respectiv, 12,9 mii lei şi 30,2 mii lei (pe anul 2007, depăşind pragul de semnificaţie). Entitatea nu a ţinut potrivit regle­­mentărilor în vigoare evidenţa analitică a OMVSD (de la componenta de bază), a căror valoare, conform datelor din bilanţul contabil la situaţiile din 01.01.2007 şi 01.01.2008, constituia, respectiv, 28,7 mii lei şi 66,5 mii lei, fapt ce face imposibilă auditarea conturilor respective, precum şi expunerea asupra integrităţii acestor active. 
    Rapoartele privind executarea bugetelor Judecătoriei Ştefan Vodă pe anii 2006 şi 2007 din contul cheltuielilor de bază (forma nr.2) conţin erori la compartimentul „cheltuieli efective”, în raport cu datele evidenţei analitice (documentele primare), astfel suma devierilor pe alineate şi articole, conform Clasificaţiei bugetare, constituind, respectiv, 35,0 mii lei (depăşind pragul de semnificaţie) şi  4,2 mii lei.
    La unele instituţii au fost consemnate abateri în ce priveşte ţinerea evidenţei contabile, care, deşi se încadrează în  pragul de semnificaţie, urmează a fi scoase în evidenţă:
    g) Contrar art.36 alin.(3) din Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 „Privind sistemul bugetar şi procesul bugetar”²³ (cu modificările şi completările ulterioare), Judecătoria Ciocana, mun.Chişinău, în anul 2007, a utilizat contrar destinaţiei mijloace de la componenta de bază în sumă de 28,5 mii lei pentru achitarea serviciilor comunale ale arendaşilor, care urmau să fie achitate  din contul acestora, cu înregistrarea în evidenţa contabilă a entităţii la veniturile şi cheltuielile de mijloace speciale, astfel denaturînd şi datele respective incluse în Rapoartele privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază, încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale pe anul 2007. Caz similar s-a constatat şi la Judecătoria Glodeni (în sumă de 6,6 mii lei).
    ______________________________
    ²³ Republicată în  M.O., 2005, ediţie specială.

    Concomitent, Judecătoria Ciocana, mun.Chişinău, nu a asigurat autenticitatea ţinerii evidenţei contabile conform prevederilor legale, admiţînd denaturări ale datelor şi necorespunderi ale înregistrărilor primare cu înregistrările din cartea mare şi notele contabile. Astfel, în anul 2006, deşi veridicitatea raportului anual nu a fost afectată, în evidenţa contabilă a cheltuielilor pentru retribuirea muncii au fost admise 15 cazuri de înregistrare eronată (majorări şi diminuări) a sumelor fondului lunar de retribuire a muncii. De asemenea, au fost admise înregistrări incorecte ale unor sume atribuite la cheltuielile efective la art.242 „Procurarea de utilaj şi de obiecte de folosinţă îndelungată, atribuite la categoria de fonduri fixe” şi alineatul 113.03. „Rechizite de birou, materiale şi obiecte de uz gospodăresc”.
    h) în perioada supusă auditului, serviciul contabil al Judecătoriei Cantemir n-a calculat şi n-a înregistrat în evidenţa contabilă (pe mijloace bugetare) uzura mijloacelor fixe, ca rezultat datele contului 020 „Uzura mijloacelor fixe”, precum şi datele din bilanţul contabil (rîndul 440) fiind micşorate cu 13,9 mii lei (în anul 2006) şi cu 7,8 mii lei (în anul 2007). Concomitent, cu aceleaşi sume, a fost majorată neîntemeiat valoarea fondului mijloacelor fixe. Conţine incorectitudini şi Bilanţul executării bugetului din contul mijloacelor speciale pe anul 2006, întocmit de judecătorie. Astfel, în lipsa documentelor justificative, în anul 2006, din contul mijloacelor speciale, a fost trecută la cheltuieli suma de 2,5 mii lei, ce constituie plata prealabilă pentru energia electrică – 1,0 mii lei şi pentru gaze –1,5 mii lei, mijloace care, de fapt, urmau a fi  înregistrate ca datorii debitoare.
    i) Lipsa unor reglementări elaborate şi aprobate de Ministerul Finanţelor referitor la reflectarea mijloacelor băneşti intrate temporar în posesia instituţiilor bugetare a determinat reflectarea incorectă a acestor mijloace în bilanţurile contabile pe mijloacele speciale ale judecătoriilor la subcontul 112 „ Cont curent privind alte mijloace” (în activul bilanţului) şi, respectiv, în pasivul bilanţului la contul 238 „Alte mijloace pentru întreţinerea instituţiei”, deşi aceste mijloace băneşti nu aparţin instituţiilor bugetare. În perioada de referinţă, astfel de situaţii au fost reţinute la Judecătoriile: Cahul – în sumă, respectiv, de 103,0 mii lei şi 200,0 mii lei; Ialoveni – 40,0 mii lei şi 20,0 mii lei; Taraclia – 1,1 mii lei şi 9, 1 mii lei etc.
    3.6. Opinia
    În baza analizei erorilor de regularitate identificate, s-au formulat  35 de opinii de audit asupra situaţiilor financiare încheiate şi raportate la finele exerciţiului bugetar 2006 şi 2007, din care 56 „Opinii fără rezerve”– favorabile; 6 „Opinii fără rezerve cu paragraf explicativ”; 2 „Opinii cu rezerve (calificate), prin limitarea sferei de aplicare a auditului” şi 6 „Opinii nefavorabile”.
    La exprimarea celor 56 „Opinii fără rezerve”, s-a apreciat că situaţiile financiare au fost reflectate în bilanţurile contabile la componenta de bază şi pe mijloace speciale, cu respectarea principiilor contabile, oferind o  imagine fidelă şi reală a poziţiei financiare a entităţii la data de 31.12.2006 şi, respectiv, data de 31.12.2007, şi prezentate în conformitate cu normele de raportare financiară în vigoare.
    Pe perioada anilor 2006-2007, la Judecătoriile: Cahul, Ialoveni şi Taraclia   s-au formulat 6 „Opinii fără rezerve (favorabile) cu paragraf explicativ”, dat fiind faptul stabilirii unor incertitudini în rapoartele pe mijloacele speciale (la raportarea mijloacelor intrate temporar în posesia entităţii), care urmează a fi soluţionate pe viitor, acestea nefiind sub controlul entităţii.
    La Judecătoria Călăraşi şi Judecătoria Cimişlia,  pe perioada anului 2006, a fost  formulată „Opinia cu rezerve” (calificată), prin limitarea sferei de aplicare a auditului, ceea ce atestă că controlorul a avut îndoieli la unele situaţii financiare reflectate în rapoartele financiare ale entităţii, dar care nu afectează activitatea financiară a acesteia.
    S-au formulat şi 6 „Opinii nevaforabile”, dintre care pe perioada anului 2006 – Judecătoriilor Basarabeasca, Teleneşti (ambelor la raportul financiar pe mijloacele bugetare), Ştefan Vodă (la raportul – forma nr.2), iar pe perioada anului 2007 – Judecătoriilor Căuşeni, Cimişlia, Ştefan Vodă (în întregime la raportul financiar pe mijloacele bugetare), Sîngerei (la raportul – forma nr.2), ceea ce denotă că situaţiile financiare reflectate în rapoartele financiare ale entităţilor conţin erori semnificative, care depăşesc pragul de semnificaţie şi, în ansamblu, nu oferă o imagine reală şi fidelă, concomitent fiind stabilite neregularităţi la utilizarea mijloacelor bugetare.
    3.7. Constatări referitor la taxa de stat
    ♦ Verificările efectuate la judecătorii asupra plenitudinii şi corectitudinii încasării taxei de stat, precum şi asupra modului de ţinere a evidenţei şi de raportare a acestor date, au relevat probleme şi deficienţe, care sporesc riscul încasării integrale la bugetul de stat a plăţilor respective şi care constau în: 
    ♦ cadrul legislativ ce reglementează taxa de stat este ambiguu şi nu prevede mecanismul de exercitare a responsabilităţilor legate de evidenţa încasării taxei de stat, precum şi de raportarea acestor date;
    ♦ deşi judecătoriile prezintă trimestrial şi anual Ministerului Justiţiei „Dările de seamă statistice despre activitatea judecătoriilor în prima instanţă privind examinarea dosarelor civile” (formularul nr.2), care conţin şi informaţia referitor la încasarea taxelor de stat, datele din acestea nu sînt exhaustive şi nu pot oferi o imagine reală despre plăţile aferente taxei de stat. Cu abateri de la normele interne stabilite au fost ţinute în cadrul judecătoriilor şi „Fişele de evidenţă statistică a dosarului civil, economic examinat în prima instanţă”, din formularul respectiv fiind excluse unele rubrici ce conţin informaţia relevantă vizînd plata taxei de stat;
    ♦ în cadrul unor judecătorii există neregularităţi la stabilirea şi încasarea taxei de stat.
    a) În contextul prevederilor Legii taxei de stat nr.1216-XII din 03.12.1992  (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.1216-XII)²⁴, persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul judecătoriilor poartă răspunderea stabilită de legislaţia în vigoare pentru corectitudinea încasării taxei de stat, trecerea ei în termen şi integral la buget. Pe lîngă aceasta, funcţiile de a verifica aspectele ce ţin de plenitudinea şi corectitudinea încasării taxelor le revin organelor financiare şi inspectoratelor fiscale. În această ordine de idei, este necesar de menţionat că prevederile legii nominalizate sînt ambigue la componenta ce ţine de evidenţa încasărilor taxei de stat şi de raportarea acestor date. Delimitarea clară şi exhaustivă a unor astfel de responsabilităţi ar asigura îmbunătăţirea mecanismelor de stabilire, urmărire şi control al acestor plăţi, care se fac ca parte componentă a veniturilor bugetului de stat.
    ____________________________________
    ²⁴ Republicată în M.O., 2004, nr.53-55, art.302.

    Concomitent, verificările efectuate în cadrul auditului denotă că, deşi judecătoriile dispun de informaţia privind taxa de stat cuvenită încasării în buget pe dosarele examinate, care se conţine atît în „Darea de seamă despre activitatea judecătoriilor în prima instanţă privind examinarea dosarelor civile” (se prezintă  trimestrial Ministerului Justiţiei), cît şi în „Fişa de evidenţă statistică pe dosarul civil, economic examinat în prima instanţă” (ţinută în cadrul judecătoriilor), datele respective nu sînt relevante şi exhaustive şi nu oferă o imagine reală la acest capitol. În documentele nominalizate nu este reflectată informaţia  despre restituirea şi scutirea de taxa de stat, taxele care nu au fost achitate benevol după adoptarea hotărîrilor judecătoreşti în prima instanţă şi celor remise pentru executare silită Departamentului de executare a deciziilor judecătoreşti, taxa de stat încasată de la eliberarea copiilor din dosar şi examinarea procedurilor de ordonanţă. Astfel, la Judecătoria Anenii Noi, fiind încasate taxe de stat de la eliberarea copiilor din dosar, în anul 2006, în sumă de 6,2 mii lei şi în anul 2007 – de 8,5 mii lei, aceste sume n-au fost reflectate în darea de seamă statistică. Caz analogic s-a constatat la Judecătoriile Hînceşti (în sumă de 16,9 mii lei); Căuşeni (în anul 2006 – 5,1 mii lei şi în anul 2007 – 3,9 mii lei).
    Urmare examinării „Fişei de evidenţă statistică pe dosarul civil, economic examinat în prima instanţă”, s-a constatat că, nerespectîndu-se pct.60 din „Instrucţiunea cu privire la rapoartele statistice ale instanţelor judecătoreşti”, aprobată prin Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.40 din 22.12.2003 şi Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr.9/1 din 15.01.2004, din formularul respectiv s-au exclus unele rubrici, în care urma să-şi găsească reflectare informaţia relevantă ce ţine de achitarea taxei de stat, şi anume: numărul chitanţei de achitare a taxei de stat, data, suma, suma scutirii.
    La unele judecătorii au fost constatate diferenţe între datele referitor la încasarea  taxei de stat, înregistrate în Fişele de evidenţă sus-indicate, şi datele din dările de seamă statistice, astfel de cazuri fiind consemnate, în anul 2007, la Judecătoria Căuşeni – în sumă de 22,5 mii lei, la Judecătoria Cantemir – de 1,2 mii lei (anul 2006) şi 131,6 mii lei (anul 2007), la Judecătoria Basarabeasca – de 1,7 mii lei (anul 2007). Incorectitudini la întocmirea dării de seamă statistice s-au constatat şi la Judecătoria Taraclia,  darea de seamă pe anul 2007 fiind denaturată prin micşorarea taxei cu suma de 13,2 mii lei.
    Este necesar de menţionat şi faptul că datele privind încasarea  taxei de stat  la judecătorii diferă esenţial de datele pe care le deţine Serviciul Fiscal de Stat la această componentă a veniturilor bugetare. În acest sens, se exemplifică situaţia constatată la Judecătoria Călăraşi, la care, potrivit datelor înregistrate în raportul statistic, taxa de stat încasată în anii 2006-2007 a constituit, respectiv, 104,5 mii lei şi 136,6 mii lei, sau cu 395,2 mii lei şi, respectiv, 413,6 mii lei mai puţin decît cea înregistrată la Inspectoratul Fiscal de Stat Călăraşi. Astfel de diferenţe s-au constatat la majoritatea entităţilor supuse auditării, cauzate atît de raportarea incorectă a acestor date de către judecătorii, cît şi de faptul că la momentul actual actele normative în vigoare nu prevăd modalitatea de prezentare a unor astfel de date Serviciului Fiscal de Stat, lipsind segmentul de confruntare şi corelare a acestora. De asemenea, se relevă că, în conformitate cu Clasificaţia bugetară, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.969 din 24.07.1996²⁵, taxa de stat aplicată de judecătorii se încasează în buget la articolul 122.11. „Taxa de stat pentru acţiunile examinate de judecătorii şi de alte instanţe judecătoreşti”, astfel la organele fiscale lipsind evidenţa separată a taxei de stat, încasată de judecătorii în parte. Concomitent, la Judecătoria Hînceşti fiind verificate 1770 de dosare, pe 73 din acestea s-au consemnat incorectitudini la achitarea  taxei de stat în sumă de 15,7 mii lei, care, în loc să fie transferată la articolul sus-menţionat, s-a transferat la alte articole, şi anume: art.123.14. „Amenzile instanţelor judecătoreşti” – 8,4 mii lei; art.122.40. „Alte încasări” – 6,9 mii lei; art.122.12. „Taxa de stat pe actele notariale” – 0,4 mii lei. Cazuri similare s-au constatat şi la Judecătoriile Cimişlia şi Leova.
     ________________________________
    ²⁵ M.O., 1996, nr.72-73, art.104.

    b) Întru exercitarea atribuţiilor legale ale Curţii de Conturi privind controlul asupra formării resurselor bugetului de stat, controlorii au auditat şi domeniul ce ţine de încasarea taxei de stat, verificîndu-se conformitatea plăţilor respective cu cele prestabilite. Verificările efectuate denotă că la un număr preponderent de entităţi supuse auditării încasarea taxei de stat se bazează pe principiul legalităţii. În unele cazuri, au fost stabilite dificultăţi privind plenitudinea şi corectitudinea încasării taxelor de stat. În acest context, se exemplifică situaţia constatată la Judecătoria Orhei, la care atît la momentul examinării unei cauze civile, cît şi ulterior, după emiterea hotărîrii instanţei (31.12.2006), nu s-au întreprins măsuri de încasare de la reclamat a taxei de stat, stabilită după pronunţarea hotărîrii, în sumă de 35,2 mii lei. Concomitent, la Judecătoria Orhei, fiind verificate 557 de dosare (16% din numărul total), pe 156 din acestea (28% din numărul total de dosare verificate) s-a stabilit neîncasarea la bugetul de stat a taxelor în sumă totală de 2,9 mii lei. 
    La Judecătoria Donduşeni, verificîndu-se 450 de dosare pe cauze civile (din totalul de 669 dosare, examinate în anul 2007), s-a constatat că, în urma nerespectării întocmai a prevederilor art.3 pct.1 lit.a) din Legea nr.1216-XII, s-a admis neîncasarea pe deplin a taxelor de stat pe 19 acţiuni în sumă de 3,9 mii lei. Caz similar s-a consemnat şi la Judecătoria Teleneşti, în cadrul căreia au fost verificate selectiv 40% din numărul total al dosarelor, stabilindu-se că în 12 cazuri (59 de dosare, sau 8,3%, din numărul dosarelor examinate) taxa a fost diminuată cu suma de 11,1 mii lei faţă de cea stabilită legal. La Judecătoria Floresti s-a constatat nerespectarea prevederilor art.6 alin.(4) din Legea nr.1216-XII şi, ca urmare, neîncasarea taxei de stat în mărime de 2,4 mii lei, după examinarea cauzelor pe cererile de chemare în judecată înaintate de persoanele juridice declarate în stare de insolvabilitate (S.A. ,,Reţelele electrice de distribuţie Nord”, c/f 1003602006563).
    În cadrul Judecătoriilor Soroca, Ungheni şi Dubăsari nu s-a ţinut cont de majorarea unităţii convenţionale de la 18 lei pînă la 20 lei (de la 30.06.2006), conform Legii nr.148-XVI din 08.06.2006 „Privind modificarea şi completarea unor acte legislative”²⁶, fapt ce a influenţat negativ asupra stabilirii corecte a taxelor de stat pe cauzele examinate. Situaţii  similare s-au constatat la Judecătoria Centru, mun.Chişinău (99 de cazuri), şi Judecătoria Călăraşi (70 de cazuri).
    ____________________________________
    ²⁶ M.O., 2006, nr.98-101, art.459.

    Verificările efectuate la Judecătoria Taraclia au relevat o procedură incorectă de încasare a taxelor. Astfel, în 18 cazuri, taxa de stat în sumă de 9,1 mii lei nu a fost aplicată la momentul depunerii cererii (lipseau deciziile privind eşalonarea acestor plăţi), dar ulterior – la adoptarea hotărîrii judecătoreşti, ca urmare rămînînd neachitată suma de 5,4 mii lei, iar deciziile privind încasarea acestor mijloace fiind remise spre executare Oficiului de executare a deciziilor judiciare. 
    c) Concomitent, controlorii au identificat şi unele riscuri de neîncasare conformă a taxei. În acest context, se menţionează că, în conformitate cu art.3 din Legea nr.1216-XII, taxa de stat încasată  la depunerea  cererilor de desfacere a primei căsătorii constituie 200% (cote procentuale fixe calculate în unităţi convenţionale; unitatea convenţională este egală cu 20 de lei), iar la desfacerea celei de a doua căsătorii – 1000%. La Judecătoria Călăraşi fiind verificate selectiv 70 de dosare legate de desfacerea căsătoriei, în 44 din acestea nu s-au indicat datele referitor la a cîta căsătorie se desface, fapt ce contribuie la apariţia riscului de necalculare şi de neachitare la bugetul de stat a taxei de stat în mărimea corespunzătoare. Această situaţie se consemnează şi la alte judecătorii.
    3.8. Evaluarea controlului intern
    Urmare rezultatelor testărilor, intervievărilor şi discuţiilor cu persoanele autorizate din cadrul judecătoriilor, precum şi constatărilor privind  funcţionarea sistemului de control intern, s-a relevat că controlul intern existent la entităţile auditate este funcţional, însă necesită o optimizare pe toate componentele concretizate în Cadrul integrat COSO. Astfel, evaluarea componentei mediul de control a relevat tendinţa adecvată a entităţilor de implementare a sistemului de control intern şi de realizare a unor elemente pozitive la acest compartiment, cum ar fi elaborarea Codului de etică a judecătorului, stabilirea structurii organizaţionale a judecătoriilor. Concomitent au fost evidenţiate unele aspecte care necesită  optimizare, inclusiv – aprobarea unor regulamente interne de activitate a judecătoriilor, implementarea fişelor de post pentru toate categoriile de personal, cu definirea clară a responsabilităţilor, documentarea şi asigurarea transparenţei  procesului de recrutare a personalului.
    Referitor la componenta evaluarea riscurilor, se remarcă că conducătorii şi personalul judecătoriilor sînt conştienţi de necesitatea elaborării şi implementării  unei strategii de evaluare a riscurilor. În acest context, entităţile urmează să-şi aprobe un plan de durată de dezvoltare, cu determinarea unor obiective clare şi transparente, procedurile de identificare şi evaluare în prealabil a riscurilor, precum şi măsurile de prevenire a acestora. Entităţile urmează să ţină evidenţa şi să monitorizeze permanent riscurile, precum şi să stabilească nivelul acceptabil al acestora. 
    În scopul optimizării activităţilor de control, entităţile auditate înregistrează şi monitorizează toate tranzacţiile şi evenimentele produse, prezintă în termenele stabilite rapoartele financiare, asigură securitatea activelor şi a patrimoniului public. Concomitent, se constată că unele entităţi nu efectuează periodic inventarierile anuale ale bunurilor patrimoniale. Întru dezvoltarea acestei componente, urmează de elaborat politicile şi procedurile stabilite pentru soluţionarea riscurilor şi realizarea obiectivelor entităţii, în deosebi referitor la componenta ce ţine de definirea responsabilităţilor individuale ale personalului implicat în sistemul  activităţilor de control şi elaborarea standardelor pentru aceste activităţi.
    În ce priveşte componenta  informarea şi comunicarea,  judecătoriile au înregistrat unele aspecte pozitive, cum ar fi implementarea practicii de raportare a incorectitudinilor (deşi nu în formă scrisă), întrunirile periodice cu personalul, atitudinea adecvată a personalului la sesizările înaintate de conducere. Totodată, în scopul  eficientizării activităţii la acest capitol, entităţile urmează  să elaboreze reguli sau proceduri scrise în vederea îmbunătăţirii comunicării informaţiilor semnificative între conducere şi personal, ceea ce ar permite urgentarea îndeplinirii responsabilităţilor acestora în timp rezonabil. Urmează să se identifice factorii de risc la acest capitol, să fie computerizată evidenţa, stocarea şi păstrarea tuturor tipurilor de informaţii, să se implementeze programele  de evidenţă a operaţiunilor economico-financiare, care vor asigura respectarea termenelor rezonabile de prezentare a informaţiilor semnificative conducerii entităţilor, pentru întreprinderea măsurilor de corecţie optime şi rezonabile.
    3.9. Concluzii
    Cele consemnate în prezentul raport denotă că la majoritatea  judecătoriilor auditate nivelul sistemului de management financiar este suficient, în timp ce la  altele a fost  afectat de nerespectarea normelor de disciplină financiar-bugetară. Controlorii au concluzionat că neregulile şi abaterile constatate în procesul de utilizare a mijloacelor bugetare de către unele judecătorii, precum şi referitor la încasarea taxei de stat au fost determinate de: nivelul insuficient de calificare şi experienţă a factorilor responsabili de domeniul economico-financiar (în principal, cauzat de fluctuaţia cadrelor); nedelegarea clară a responsabilităţilor fiecărui angajat în procesul de utilizare a banilor publici; lipsa unor reglementări clare şi exhaustive ale legislaţiei în vigoare în vederea raportării veniturilor acumulate de la încasarea taxei de stat şi, nu în ultimul rînd, nerespectarea întocmai a prevederilor legislaţiei referitor la normele de disciplină financiar-bugetară în ce priveşte legalitatea cheltuielilor, înregistrarea în evidenţa contabilă a tuturor valorilor materiale şi patrimoniului de stat.  
    4. Recomandări
    Întru remedierea  deficienţelor constatate în cadrul auditelor, entităţilor li se recomandă următoarele: 
    ► Să asigure utilizarea alocaţiilor bugetare în limitele maxime aprobate şi să nu admită efectuarea cheltuielilor în alte scopuri decît cele programate în devizele de cheltuieli.
    ► Să întreprindă măsuri privind îmbunătăţirea sistemului de organizare şi ţinere a evidenţei contabile, în scopul eficientizării gestionării mijloacelor financiare, cu excluderea cazurilor de raportare eronată a situaţiilor financiare ale entităţii.
    ► Să întreprindă măsuri pentru  organizarea şi desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    ► Modul de salarizare a angajaţilor judecătoriilor să fie ajustat la cadrul legal existent.
    ► Să efectueze regulamentar inventarierea tuturor elementelor patrimoniale, cu înregistrarea rezultatelor acesteia în evidenţa contabilă.
    ► Să nu admită transmiterea în arendă a imobilelor fără coordonarea contractelor de arendă cu  Ministerul Justiţiei, iar în cazurile transmiterii legale a acestora în chirie să fie calculată şi încasată plata aferentă serviciilor de întreţinere a imobilelor.
    ► Să asigure implementarea programelor computerizate la ţinerea evidenţei achitărilor taxei de stat pe acţiunile depuse în scopul judecării cauzei civile, precum şi evidenţei corespondenţei de intrare/ieşire la compartimentul vizat.
    ► Să întreprindă măsuri în vederea sporirii responsabilităţii persoanelor împuternicite cu dreptul de stabilire şi încasare a taxei de stat, precum şi să monitorizeze modificările legislaţiei ce ţin de stabilirea cuantumurilor tarifare ale taxei de stat, în scopul prevenirii aplicării acestor plăţi în baza calculului incorect.
    ► Să iniţieze împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Justiţiei elaborarea unei proceduri scrise a monitorizării încasării taxei de stat, inclusiv privind achitarea, scutirea, amînarea şi eşalonarea acestor plăţi.
    ► Să elaboreze Regulamentele interne cu privire la organizarea şi sistematizarea funcţiilor din cadrul judecătoriei, precum şi fişele de post în formă scrisă pentru toate funcţiile.
    ► Să asigure dezvoltarea continuă a sistemului de control intern în contextul Strategiei de dezvoltare a controlului financiar public intern, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.74 din 29.01.2008 „Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a controlului financiar public intern”²⁷, precum şi instruirea personalului pentru implementarea eficientă a acestui concept.
    __________________________________
    ²⁷ M.O., 2008, nr.28-29, art.147.

Anexa nr. 2
la Hotărîrea Curţii de Conturi
nr. 19 din 29 aprilie 2008

LISTA
judecătoriilor supuse auditului de regularitate pe
perioada anilor 2006-2007