Corupţia sistemică rămâne o problemă majoră în R. Moldova, înregistrând scoruri destul de joase ale Indicelui Perceperii Corupţiei, remarcă Transparency International – Moldova (TI-Moldova) în Raportul de evaluare a Sistemului Naţional de Integritate (SNI) lansat astăzi, 29 iulie.
Evaluarea atestă că toţi pilonii SNI sunt vulnerabili la corupţie. În special, partidele politice, Parlamentul şi Judiciarul sunt printre cele mai puţin rezistente la acest fenomen. Lipsa de transparenţă în finanţarea partidelor politice generează corupţia politică care penetrează în Parlament. Oligarhii care şi-au iniţiat afaceri şi au dobândit averi fabuloase prin concurenţă neloială îşi exercită influenţa asupra Parlamentului şi încearcă să controleze şi sistemul judiciar. În raport se constată că atingerea unor succese palpabile în lupta împotriva corupţiei este imposibilă fără un sistem judiciar independent, profesionist şi credibil.
De aceea, pentru a combate corupţia în aceste zone cu risc sporit, TI-Moldova recomandă accelerarea reformei sistemului judiciar şi a organelor procuraturii, sporirea transparenţei în finanţarea partidelor politice, consolidarea capacităţilor profesionale şi tehnice ale Comisiei Naţionale de Integritate în vederea verificării declaraţiilor de venituri şi proprietate ale funcţionarilor publici, precum şi punerii în aplicare a politicii de tratare a conflictelor de interese.
Republica Moldova a adoptat prima, printre ţările Parteneriatului Estic, legea privind testarea integrităţii agenţilor publici, însă nu a aprobat şi un mecanism pentru punerea acesteia în aplicare. Reforma în sectorul justiţiei a înregistrat anumite progrese. În ultimele şase luni, circa 10% din judecători au demisionat, neputând face faţă unui sistem mai puţin tolerant la corupţie. Reforma organelor procuraturii se tergiversează.
Eforturile depuse de guvernanţi pentru a spori transparenţa decizională şi accesul la informaţiile despre asistenţa tehnică oferită Republicii Moldova au fost umbrite de scandalurile din sistemul bancar. Recomandările GRECO privind transparenţa partidelor politice şi a campaniilor electorale au fost dezbătute pe larg cu societatea civilă şi Comisia de la Veneţia, dar aprobarea acestora a fost amânată pe o perioadă nedeterminată.
Raportul include o serie de recomandări pentru consolidarea Sistemului Naţional de Integritate din Republica Moldova care ar putea fi incluse în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie, Strategiei de reformă a sectorului justiţiei, Programul Guvernului pentru 2015-2019. Având în vedere aspiraţiile proeuropene ambiţioase ale guvernanţilor şi ale societăţii civile, Republica Moldova, cu sprijinul şi sub supravegherea instituţiilor europene, are şansa de a demonstra capacitatea de a rezista corupţiei, de a întări democraţia şi de a crea o economie durabilă şi competitivă.
Menționăm că raportul a fost realizat în cadrul proiectului regional „Evaluarea Sistemului Naţional de Integritate” care cuprinde ţările Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova şi Ucraina, cu suportul financiar al Uniunii Europene şi Fundaţiei Est-Europene, din mijloacele oferite de Guvernul Suediei şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. În raport s-a evaluat vulnerabilitatea la corupţie a 13 domenii/autorităţi ale SNI: Legislativul, Executivul, Judiciarul, sectorul public, Poliţia, Comisia Electorală Centrală, Ombudsmanul, Curtea de Conturi, autorităţile anticorupţie, partidele politice, mass-media, societatea civilă şi sectorul privat, şi s-a concluzionat că acest sistem trebuie reformat.