Lilia Caraşciuc: Democrația nu se dobândeşte la paradele de 1 mai

Acest articol a fost initial publicat de catre Report.md 

„Ne lipseşte coeziunea – un factor extrem de important pentru a putea riposta manipulării, provocărilor, hoției la nivel de stat…”. Este declarația făcută de directorul „Transparency International – Moldova”, Lilia Carasciuc, într-un interviu pentru Report.md

Report.md: – Au trecut mai bine de doi ani de când a fost furat miliardul de dolari din sistemul bancar al Republicii Moldova, iar societatea se pare că nici nu mai crede că banii ar putea fi recuperați.  Dumneavostră credeți că mai pot fi recuperați banii?

Lilia Carasciuc: – Teoretic, cu trecerea timpului, şansele de a recupera banii fraudaţi scad în progresie geometrică, pentru că devine tot mai dificil să demonstrezi anumite legături, conexiuni sau implicări. Evident, este extrem de importantă întoarcerea banilor furaţi, deşi îmi dau seama că trebuie să fim realişti. În acelaşi timp, consider că mult mai important este să curmăm acest fenomen de fraudare a banului public şi să nu permitem ca el să ne distrugă în continuare statul.

Acum cel mai grav este că se încearcă devierea atenției populaţiei de la „furtul secolului”, care a distorsionat întregul sistem economic şi financiar al țării. Ni s-a promis recuperarea banilor, dar deocamdată suma recuperată este mizeră raportată la prejudiciul cauzat. Mai mult, toţi vorbesc de un miliard de dolari furat, dar atunci când sunt prezentate datele privind recuperarea lui se operează cu lei moldoveneşti, astfel încât cifra prezentată să pară mai mare.

Evenimentele care se întâmplă în ultima vreme ne lasă senzația că miliardul a trecut pe lângă noi – banii furați nu sunt investiţi în economie, ci sunt utilizaţi pentru capturarea instituţiilor statului. Lucrurile grave nu s-au oprit la furtul miliardului. A urmat punerea miliardului furat pe spatele cetățenilor, iar acum se încearcă legalizarea banilor murdari şi a bunurilor obținute ilicit, inclusiv a celor provenite ca urmare a fraudei bancare. Schema este simplă şi cinică în acelaşi timp – mai întâi ne-au furat banii, iar acum vor să-i legalizeze ca fiind ai lor.

În perspectivă, impactul acestor acţiuni poate fi dramatic pentru societate, pentru că banii obţinuţi fraudulos fac imposibilă concurenţa loială – sunt folosiţi pentru a cumpăra la preţuri derizorii ultimele proprietăţi ale statului. Aceste resurse creează monopoluri şi instituţii-căpuşă menite să distorsioneze şi să dezechilibreze economia şi aşa extrem de fragilă.

– La noi oamenii uită repede ce s-a întâmplat. Apar alte griji, alte probleme, pentru că vedem că societatea nu mai reacționează…

– Când o să simţim că toate aceste scheme ne afectează buzunarul – o să ne mobilizăm. Așa suntem noi. Societatea reacționează, dar se lasă uşor manipulată şi provocată. Dar este adevărat și faptul că trece cu uşurinţă peste lucruri grave, care, în mod normal, nu ar trebui trecute cu vederea.

Societății noastre îi lipsește coeziunea – un factor extrem de important pentru a putea riposta manipulării, provocărilor și hoțiilor. Dacă ar exista coeziune, am conştientiza de la mic la mare că ne afectează pe toți ilegalităţile comise de guvernanți, că avem toți de suferit de pe urma capturării instituțiilor. Această dezbinare a societății convine celor care vor să ascundă frauda bancară şi alte fărădelegi comise. Prin urmare, ei vor continua să ne dezbine pe diferite criterii: ligvistice, identitare, spirituale, geopolitice. Și vom avea de pierdut toți, pentru că nu am învățat să ne opunem, să fim uniți și să ripostăm.

– Experţii, dar şi unele autorități susțin că acel furt care ne-a făcut celebri nu ar fi avut loc fără implicarea directă a guvernanţilor, pentru că în mâinile lor erau toate pârghiile pentru a stopa această ilegalitate. Și atunci cum să aflăm adevărul? Că doar n-o să se condamne singuri pe ei cei care ne-au luat banii…

– Anume din acest motiv este extrem de important să menținem presiunea societăţii civile. Din păcate, societatea noastră se resemnează și se conformează prea ușor. Unii cred că rezultatele ar trebui să vina după un protest de o oră. Ar trebui să ne uităm peste Prut – uitați-vă cum au reacționat românii când s-a încercat spălarea corupților aflați la putere. Democrația nu se dobândește la paradele de 1 Mai. Democratizarea societății este un proces anevoios care începe cu dobândirea drepturilor cetăţeneşti. Dacă nu avem chef să luptăm pentru aceste drepturi, nu vom obține nimic în afară de dictatură.

– Unii spun că însăși sistemul nostru bancar este construit în așa fel încât să le permită hoților să ne fure…

– Am înțeles că managementul Băncii Naționale a fost schimbat. Poate că ar trebui ca oamenii aceștia noi să se întrebe cum de a fost posibil ca fosta conducere să treacă cu vederea atâtea lucruri care, în mod normal, nu pot fi trecute cu vederea, mai ales că era direct responsabilă de securitatea şi stabilitatea sistemului bancar?

În ceea ce priveşte recuperarea banilor – sistemul este conceput în aşa fel încât Banca Naţională nici nu are prea mare interes ca banii furați să fie întorşi. Creditele de urgență au fost oferite de BNM celor trei bănci devalizate cu garanția Guvernului. Aşa că acum a fost identificată cea mai simplă soluţie – povara financiară a fost transferată pe umerii cetăţenilor. BNM nici măcar nu este stimulată să întreprindă acţiuni care ar conduce la deconspirarea elementelor infracţionale. Dimpotrivă, observăm că conducerea BNM încearcă să fie foarte loială guvernării şi deloc principială. Cică de dragul bunei colaborări cu Guvernul. Adevărat, colaborarea este necesară, dar unele lucruri trebuie spuse cu voce tare şi fără echivoc, pentru ca persoanele care au admis frauda bancară să poată fi trase la răspundere. Recuperarea banilor va fi posibilă doar atunci când legea va fi respectată.

Există multe persoane care cunosc în detalii cum a avut loc această spălare de bani, cum se făceau tranzacţiile noaptea de la o bancă la alta şi cum erau șterse urmele. Pentru ei, probabil, raportul „Kroll” a fost într-adevăr „beletristiscă”, vorba șefului CNA, Viorel Chetraru. Aceste persoane care cunosc ce s-a întâmplat, acești martori, trebuie protejaţi prin toate mijloacele posibile. În realitate, însă, ei sunt persecutați, intimidați. Inducerea sentimentului de frică în grupul potențialilor martori este ceea la ce asistăm acum.

– Ce facem mai departe? Cum producem schimbarea?

– Eu mi-aş dori ca societatea civilă, convocându-se în reuniuni pentru a identifica soluţii, să nu se plângă, iar concluzia finală să nu fie: unde să plecăm din această ţară? Avem nevoie de oameni cu poziţii principiale, cu atitudine, de oameni puternici care nu se tem să critice, de oameni cu viziune capabili să emită soluții. Nu poți sta într-o parte când îți arde casa! E nevoie de implicare acum, nu mâine. Abia atunci când vom înţelege că suntem o forţă, că există milioane de oameni care împărtășesc același sentiment de insatisfacţie, de respingere a minciunii și corupției, atunci ne vom debarasa de rău, ne vom elibera. Doar uniți vom putea opune rezistenţă fărădelegii.

– Ce recomandări aveți pentru autorităţi? Cum poate fi restabilită încrederea în sistemul bancar?

– Autorităţilor le-aş recomanda să demită persoanele care s-au aflat funcţii-cheie şi care erau nemijlocit responsabile de prevenirea spălării banilor, de securitatea sistemului bancar. Altfel spus – să fie demise persoanele care nu şi-au îndeplinit datoria și să fie trecute prin filtrul legii – să răspundă pentru faptele lor. Dar uitați-vă ce avem în realitate: Cei vinovaţi continuă să se afle în fruntea instituţiilor şi îşi exercită activitatea de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic. Unii au plecat din sistem, dar, culmea – au plecat cu medalii şi onoruri.

– Ce așteptări aveți de la „Kroll” – compania străină contractată să investigheze și să recupereze banii furați?

– Impresia mea este că această companie se află într-o situaţie foarte delicată. În cadrul unei şedinţe de lucru, convocată imediat după ce s-a aflat despre furt, am întrebat de ce autoritățile moldovene nu au acceptat imediat ajutorul promis de Guvernul SUA în vederea investigării fraudei bancare? De ce, cu mare întârziere a fost contractată, contra bani, compania „Kroll”? I-am întrebat cum apreciază faptul că fosta conducere a BNM, deşi era la curent cu ceea ce se întâmplă în sistemul bancar, nu a intervenit? I-am întrebat cum se va comporta compania „Kroll” în momentul în care, urmărind traseul banilor furaţi, va ajunge la exponenții guvernării care continuă să se afle în funcţii? Nu am primit răspunsuri clare la aceste întrebări.

Nu în ultimul rând, i-am întrebat ce vor face în cazul în care legea privind liberalizarea capitalului, a cărei miză este legalizarea banilor furați, va fi adoptată în a doua lectură, iar ei, detectivii „Kroll”, vor fi traşi pe sfoară? Li se va spune: „Mulțumim, de aici încolo se vor ocupa instituțiile noastre” – instituții capturate, însă. Onorariul „Kroll”, potrivit contractului, urmează a fi achitat din suma fondurilor recuperate. Nu am auzit răspuns nici la aceste întrebări. Totuși, le dorim succes celor de la „Kroll” şi sperăm că vor reuşi să facă lumină în acest caz.

– CNA că avizat negativ proiectul de lege privind liberalizarea capitalului. Totuși, avizul lor a venit destul de târziu…

– Ei motivează prin faptul că până acum nimeni nu le-a solicitat opinia. Eu cred, însă, că CNA poate reacționa și neîntrebat, mai ales atunci când este vorba de proiecte care pot torpila lupta anticorupţie. Dacă CNA vrea să ne convingă că este o instituţie independentă, neinfluenţată politic, nu trebuie să aştepte ca cineva să-i ceară opinia sau avizul, ori noi ne-am convins nu odată că guvernarea, urmărind propriile interese, pășește foarte ușor atât peste CNA, cât şi peste opinia societăţii. Norocul nostru a fost că subiectul privind așa-numita „liberalizare a capitalului” a devenit public printr-o scurgere de informaţii.

– Românii au demonstrat în ultimele săptămâni că sunt o forță. Ce poate învăţa Moldova din această experienţă?

– Moldova este capturată şi e alogic să aşteptăm că cel care a cauzat criza se va autocondamna. De aceea, este datoria societății să pună permanent presiune pe autorităţi. România este un exemplu extraordinar de mobilizare, de demnitate, curaj și rezistență. Avem foarte multe de învăţat din această lecţie pe care românii au dat-o întregii lumi. Ei au refuzat să fie umiliți. Și noi încă ne mai putem opune dacă nu vrem să fim călcați în picioare. Trebuie să condamnăm fărădelegea și să ne apărărăm dreptul constituţional de a trăi într-un stat liber, independent şi fără corupție.

Mariana Tabuncic

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*