Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie în instituţiile publice nr.906 din 28.07.2008

Available only in romanian

(Monitorul Oficial nr.152-153 din 12.08.2008, art.935)

    În temeiul art. 7 alin. (4) din Legea nr.90-XVI din 25 aprilie 2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.103-105, art.391), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie în instituţiile publice (se anexează).
    2. Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice vor autoevalua, pe parcursul anilor 2008-2009, riscurile de corupţie şi vor raporta Guvernului rezultatele autoevaluării.
    3. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei va acorda suport consultativ, inclusiv instruire, organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice în procesul de autoevaluare a riscurilor de corupţie.

    Prim-ministru                                                           Zinaida GRECEANÎI

    Contrasemnează:
    Prim-viceprim-ministru,
    ministrul economiei şi comerţului              Igor Dodon
    Ministrul afacerilor interne                                    Valentin Mejinschi

Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului
nr. 906 din 28 iulie 2008

METODOLOGIA
de evaluare a riscurilor de corupţie în instituţiile publice

I. Dispoziţii generale

    1. Cadrul de reglementare
    Prezenta Metodologie stabileşte cadrul organizatoric şi metodologic al procesului de evaluare a riscurilor de corupţie în instituţiile publice, şi anume: obiectivele, principiile, etapele, metodele, tehnicile şi finalităţile evaluării.
    În sensul prezentei Metodologii, prin evaluarea riscurilor de corupţie în instituţiile publice (în continuare - evaluare) se înţelege procesul de identificare a factorilor instituţionali care favorizează sau pot favoriza corupţia, precum şi elaborarea recomandărilor pentru excluderea efectelor acestora.
    2. Obiectivele evaluării
    Obiective ale evaluării sînt:
    identificarea factorilor instituţionali care favorizează sau pot favoriza corupţia;
    elaborarea recomandărilor pentru excluderea sau diminuarea efectelor acestora (elaborarea planurilor de integritate).
    3. Principiile evaluării
    Principii ale evaluării riscurilor sînt:
    legalitatea - evaluarea se efectuează în condiţiile prezentei Metodologii, principiul respectîndu-se la toate etapele, inclusiv asigurarea protecţiei informaţiei;
    transparenţa - instituţia difuzează informaţii privind rezultatele evaluării în măsura în care transparenţa procesului de evaluare nu aduce atingere securităţii naţionale, vieţii private a persoanei, nivelului de obiectivitate al procesului de evaluare;
    participarea - procesul de evaluare se efectuează cu antrenarea şi consultarea tuturor părţilor interesate (subdiviziuni, angajaţi, beneficiari ai serviciilor publice oferite).
    4. Modul de organizare a procesului de evaluare
    Evaluarea se efectuează prin autoevaluare. În acest scop, prin ordinul conducătorului instituţiei, se înfiinţează grupul de autoevaluare. Grupul constă dintr-un număr reprezentativ de conducători ai subdiviziunilor relevante ale instituţiei (de la 5 la 7 membri). În componenţa grupului, în calitate de observatori, pot fi incluşi şi angajaţi ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, care vor oferi suport consultativ grupului de autoevaluare.
    5. Etapele evaluării
    Etape ale evaluării sînt:
    evaluarea precondiţiilor;
    evaluarea propriu-zisă a riscurilor de corupţie;
    elaborarea recomandărilor privind excluderea sau diminuarea efectelor acestora (elaborarea planurilor de integritate).

II. Evaluarea precondiţiilor

    6. Evaluarea precondiţiilor presupune:
    evaluarea cadrului legal relevant pentru instituţie;
    evaluarea structurii organizaţionale a instituţiei;
    evaluarea regulilor de etică (conduită, deontologice sau altor regulamente ce ţin de conduita angajaţilor instituţiei).
    7. Evaluarea cadrului legal presupune:
    evaluarea cadrului legal (legi şi acte normative subordonate, inclusiv acte departamentale) relevant pentru instituţie;
    evaluarea prevederilor privind activităţile vulnerabile.
    8. Evaluarea prevederilor privind activităţile vulnerabile
    La evaluarea cadrului legal se va pune accent pe evaluarea prevederilor legale care ţin de activităţile vulnerabile. Prin activităţi vulnerabile se înţelege activităţile instituţiei care, prin specificul lor, presupun riscuri sporite de corupţie. În acest sens, se vor identifica: lipsa de reglementări, reglementări necomplete, reglementări insuficient de concentrate asupra cerinţei de integritate, familiarizarea insuficientă a angajaţilor cu reglementările, aplicarea inadecvată a reglementărilor.
    Activităţi vulnerabile pot fi atît activităţi legate de organizarea internă a instituţiei, cît şi activităţi legate de atribuţiile (sarcinile externe) instituţiei. Evaluarea prevederilor privind activităţile vulnerabile poate fi efectuată potrivit modelului expus în anexa nr. 1 la prezenta Metodologie.
    9. Activităţile vulnerabile legate de organizarea internă a instituţiei
    Activităţi vulnerabile legate de organizarea internă a instituţiei sînt activităţile care vizează primordial:
    gestionarea informaţiei (deţinerea informaţiei interne; oferirea informaţiei confidenţiale; elaborarea, examinarea, administrarea (păstrarea), dublarea documentelor, inclusiv electronice, confidenţiale; circuitul intern şi extern al documentelor, inclusiv electronice, confidenţiale);
    gestionarea mijloacelor financiare (alocarea, controlul şi auditul bugetelor; achitarea cheltuielilor; oferirea şi plata premiilor, primelor şi indemnizaţiilor);
    gestionarea bunurilor şi serviciilor (luarea deciziilor referitoare la achiziţie sau închiriere, stabilirea cerinţelor de calitate ale condiţiilor de livrare, desfăşurarea negocierilor, selectarea furnizorilor, administrarea şi alocarea bunurilor în cadrul instituţiei, utilizarea bunurilor instituţiei în afara programului de lucru sau în afara instituţiei).
    10. Activităţi vulnerabile legate de atribuţiile (sarcinile externe) instituţiei
    Activităţi vulnerabile legate de atribuţiile (sarcinile externe) instituţiei sînt activităţile care vizează primordial:
    încasarea plăţilor (impozite, plăţi administrative, datorii etc.);
    contractarea (comenzi, licitaţii, tendere, contracte etc.);
    plăţi (subvenţii, premii, indemnizaţii, sponsorizări, alocaţii etc.);
    acordarea de drepturi (eliberarea de licenţe, permise de conducere, paşapoarte, buletine de identitate, autorizări, certificate etc.);
    punerea în aplicare a legii (control, supraveghere, constatare de conformitate sau încălcare a legii, aplicare de sancţiuni etc.).
    11. Evaluarea structurii organizaţionale a instituţiei
    Evaluarea structurii organizaţionale a instituţiei presupune:
    analiza organigramei;
    analiza fişelor de post;
    analiza proceselor şi procedurilor de lucru.
    Evaluarea structurii organizaţionale a instituţiei se efectuează în baza următoarelor criterii:
    nivelul de conformitate a structurii organizaţionale a misiunii, atribuţiilor, drepturilor şi obligaţiunilor instituţiei;
    nivelul de eficienţă a structurii organizaţionale în raport cu misiunea, atribuţiile, drepturile şi obligaţiunile instituţiei.
    12. Evaluarea regulilor de etică
    Regulile de etică reprezintă un set de principii morale sau valori utilizate de instituţii pentru a îndruma conduita instituţiei şi a angajaţilor săi în toate activităţile, atît interne, cît şi externe. Regulile de etică se aplică atît individual, cît şi colectiv membrilor instituţiei şi au impact asupra situaţiei interne, precum şi asupra celei externe a instituţiei. Evaluarea regulilor de etică presupune evaluarea măsurii în care regulile oferă orientarea explicită în problemele morale importante, care pot apărea în cadrul activităţilor desfăşurate de instituţie.

III. Evaluarea propriu-zisă a riscurilor de corupţie

    13. Evaluarea propriu-zisă a riscurilor de corupţie presupune:
    cercetarea şi identificarea riscurilor;
    analiza riscurilor.
    14. Cercetarea şi identificarea riscurilor
    În cadrul acestei etape se colectează informaţii despre riscurile reale şi potenţiale de corupţie în cadrul instituţiei.
    15. Metodele de cercetare şi identificare a riscurilor
    În cadrul acestei etape se utilizează diferite metode, cum sînt:
    evaluarea rezistenţei instituţiei faţă de riscurile de corupţie;
    operarea chestionarului angajaţilor instituţiei;
    evaluarea relaţiilor instituţiei cu publicul;
    analiza cazurilor concrete de corupţie.
    16. Evaluarea rezistenţei instituţiei faţă de riscurile de corupţie
    Evaluarea rezistenţei instituţiei faţă de riscurile de corupţie presupune evaluarea practicilor legate de: selectarea personalului; instruirea personalului; fişele de post; cumulul intern şi extern de funcţii; consultare şi răspundere; disponibilitatea supravegherii; atenţia la integritate; interviurile de evaluare; contactele externe; răspundere şi supraveghere; străini periculoşi; angajaţi periculoşi; cadouri/venit adiţional; siguranţă fizică; legalitatea în raport cu eficienţa; loialitate; comunicare.
    Evaluarea rezistenţei instituţiei poate fi efectuată potrivit modelului expus în anexa nr. 1 la prezenta Metodologie.
    17. Operarea chestionarului angajaţilor instituţiei
    Pentru a verifica corectitudinea evaluării rezistenţei faţă de riscurile de corupţie în cadrul instituţiei, se operează chestionarea angajaţilor. În acest sens, drept instrument se recomandă un chestionar-model, expus în anexa nr. 2 la prezenta Metodologie. Chestionarul poate fi adaptat specificului instituţiei. Rezultatele chestionării sînt analizate în baza instrumentului de interpretare, expus în anexa nr. 3 la prezenta Metodologie.
    18. Evaluarea relaţiilor instituţiei cu publicul
    Evaluarea relaţiilor instituţiei cu publicul reprezintă examinarea detaliată a procedurilor legate de relaţiile cu publicul, inclusiv procedurile ce ţin de examinarea petiţiilor, nivelul de transparenţă al activităţii instituţiei, pagina web a instituţiei, relaţiile cu mass-media.
    19. Analiza cazurilor concrete de corupţie
    Analiza cazurilor concrete de corupţie (cazurilor actuale sau tipice de corupţie, comise de angajaţii instituţiei) are drept scop identificarea imperfecţiunii în administrare, precum şi identificarea capacităţilor reale sau potenţiale ale instituţiei de a preveni fenomenul în cauză.
    20. Tehnici de cercetare şi identificare a riscurilor
    Pentru cercetarea şi identificarea riscurilor de corupţie sînt utilizate următoarele tehnici de colectare a informaţiei:
    revizuirea informaţiei de bază - colectarea informaţiei din sursele preexistente, cum ar fi cercetarea anterioară sau evaluarea efectuată de grupuri interesate, oficiali publici, auditori, Curtea de Conturi, Parlament, precum şi informaţii din petiţiile cetăţenilor şi mass-media;
    colectarea informaţiei din sondaje - colectarea informaţiei din răspunsurile populaţiei la chestionarele scrise sau la interviuri verbale. Acestea pot fi operate populaţiei în general sau unui grup de persoane selectate pentru efectuarea unei comparaţii;
    utilizarea grupurilor-ţintă - colectarea informaţiei utilizînd grupurile-ţintă. Grupurile-ţintă sînt grupuri concrete invitate pentru a discuta subiecte de interes specific. Această tehnică permite o evaluare mai mult calitativă decît cantitativă, oferind informaţii detaliate privind viziunile asupra corupţiei, cauzele acesteia, precum şi idei privind posibilităţile autorităţii de a lupta cu corupţia;
    observarea pe teren - observarea unei activităţi concrete.
    21. Analiza riscurilor
    În unele cazuri este imposibilă evitarea completă a riscurilor, dar este posibilă reducerea riscului identificat pînă la nivelul acceptabil al potenţialului prejudiciu.
    De asemenea, este imposibil de a acorda în mod egal timp, atenţie şi resurse oricărui risc identificat. De aceea, este esenţial de a prioritiza riscurile identificate în funcţie de nivelul pericolului pe care-l prezintă pentru instituţie.
    Analiza riscurilor se efectuează prin prioritizarea lor. Prioritizarea riscurilor se efectuează în funcţie de impactul riscului, dacă acesta va continua, sau în funcţie de probabilitatea de apariţie a riscului.
    22. Prioritizarea riscurilor în funcţie de impact
    În funcţie de impact, riscul poate fi:
    minor - riscul va avea un efect neînsemnat asupra reputaţiei instituţiei sau asupra capacităţii ei de a-şi atinge obiectivele;
    moderat - riscul, dacă nu va fi oprit, ar putea avea un efect semnificativ asupra reputaţiei instituţiei sau asupra capacităţii ei de a-şi atinge obiectivele;
    grav - riscul care, prin consecinţele sale, ar pune în pericol stabilitatea instituţiei şi atingerea obiectivelor sale, ar cauza pierderi financiare semnificative, ar pune în pericol succesul unei activităţi sau funcţionarea eficientă a instituţiei.
    23. Prioritizarea riscurilor în funcţie de probabilitatea de apariţie
    În funcţie de probabilitatea de apariţie, riscul poate fi de:
    probabilitate mică de apariţie (risc rar) - riscul ar putea apărea doar în circumstanţe excepţionale sau puţin probabile;
    probabilitate medie de apariţie (risc posibil) - riscul ar putea apărea într-un anumit moment în viitor;
    probabilitate înaltă de apariţie (risc aproape sigur) - riscul este aşteptat să apară sau va apărea în cursul normal al evenimentelor.

IV. Finalităţile evaluării: elaborarea de recomandări
privind excluderea sau diminuarea efectelor riscurilor identificate
(elaborarea planurilor de integritate)

    24. Raportul de autoevaluare a riscurilor
    Evaluarea precondiţiilor şi a riscurilor de corupţie finalizează cu întocmirea unui raport de autoevaluare.
    25. Condiţiile de întocmire a raportului
    Raportul de autoevaluare trebuie să corespundă următoarelor condiţii:
    să fie expus într-o manieră coerentă şi consecventă;
    să asigure corectitudinea şi claritatea exprimării;
    să respecte uniformitatea terminologiei utilizate;
    să conţină data şi locul întocmirii, componenţa grupului de autoevaluare;
    să fie semnat de membrii grupului de autoevaluare.
    26. Condiţiile de fond ale raportului
    Raportul de autoevaluare a riscurilor trebuie să corespundă următoarelor condiţii de fond:
    să conţină concluzii privind autoevaluarea;
    să conţină recomandări privind excluderea sau diminuarea efectelor riscurilor identificate.
    27. Structura raportului de autoevaluare
    Raportul de autoevaluare se întocmeşte potrivit următoarei structuri:
    1. Evaluarea precondiţiilor:
    1.1. Evaluarea cadrului legal relevant pentru instituţie
    1.1.1. Evaluarea generală a cadrului legal
    1.1.2. Evaluarea prevederilor privind activităţile vulnerabile legate de organizarea internă a instituţiei
    1.1.3. Evaluarea prevederilor privind activităţile vulnerabile legate de atribuţiile (sarcinile externe) instituţiei
    1.2. Evaluarea structurii organizaţionale a instituţiei
    1.2.1. Analiza organigramei
    1.2.2. Analiza fişelor de post
    1.2.3. Analiza proceselor şi procedurilor de lucru
    1.3. Evaluarea regulilor de etică
    2. Evaluarea riscurilor instituţionale de corupţie:
    2.1. Evaluarea rezistenţei instituţiei faţă de riscurile de corupţie
    2.2. Interpretarea rezultatelor operării chestionarului angajaţilor instituţiei
    2.3. Evaluarea relaţiilor instituţiei cu publicul
    2.4. Analiza cazurilor concrete de corupţie
    3. Analiza riscurilor identificate. Prioritizarea riscurilor. Concluzii generale
    4. Recomandări privind excluderea sau diminuarea efectelor riscurilor identificate.
    28. Planul de integritate
    În baza raportului de autoevaluare, grupul de autoevaluare elaborează proiectul Planului de integritate. Planul de integritate reprezintă un plan detaliat de acţiuni privind prevenirea corupţiei în cadrul instituţiei. La elaborarea Planului se ţine cont de prioritizarea riscurilor. Astfel, vor fi prioritare acţiunile privind diminuarea riscurilor cu impact grav şi riscurile de probabilitate înaltă de apariţie. Aceste acţiuni sînt urmate de acţiunile privind diminuarea riscurilor cu impact moderat şi de probabilitate medie de apariţie. În final se vor trasa acţiuni privind diminuarea riscurilor cu impact minor şi de probabilitate mică de apariţie. Planul de integritate, după coordonare cu toate subdiviziunile interesate ale instituţiei, este aprobat prin ordinul conducătorului instituţiei.

V. Reevaluarea

    29. Importanţa reevaluării riscurilor
    Prima evaluare este o evaluare etalonată care identifică şi prioritizează riscurile. Evaluarea repetată (reevaluarea) măsoară progresul acţiunilor preventive aplicate riscurilor identificate, apreciază eficienţa planurilor de integritate, reevaluează riscurile iniţiale, asigură utilizarea eficientă a resurselor instituţiei.
    30. Periodicitatea reevaluării riscurilor
    Periodicitatea reevaluării riscurilor este determinată de specificul instituţiei, însă nu poate fi mai rară decît o dată la trei ani. Riscurile cu impact grav, precum şi riscurile de probabilitate înaltă de apariţie trebuie examinate o dată la un an, pentru a le controla şi a le reduce eficient. Reevaluarea este efectuată şi în cazul comiterii de către vreun angajat al instituţiei a unei infracţiuni de corupţie.

Anexa nr. 1
la Metodologia de evaluare a riscurilor
de corupţie în instituţiile publice

Raport-model privind rezistenţa instituţională la riscurile de corupţie

Nr.

d/o

Aspecte

Proceduri aplicate/Probleme identificate

Riscuri identificate

Soluţii

1	2	3	4	5
1.	Prezenţa reglementărilor	Lipsa reglementărilor sau reglementări incomplete	Proceduri neuniformizate Praguri insuficiente împotriva abuzurilor Acţiuni din propria iniţiativă Elaborarea structurilor ad-hoc Presiune mare asupra interpretării personale a integrităţii	Elaborarea sau perfecţiona-rea reglementărilor pentru toate categoriile de activităţi vulnerabile
2.	Conţinutul reglementărilor	Reglementările sînt concentrate insufi-cient asupra cerinţei de integritate	Reglementări insuficiente pentru prevenirea acţiunilor individuale Reglementări insuficiente referitoare la elementele de control pentru supra-veghere	Descurajarea acţiunilor individuale şi îmbunătăţirea supravegherii prin elaborarea reglementărilor referitoare la lucru în echipă, separarea îndatoririlor, luarea în comun a deciziilor, răspundere (raportare structurală), supraveghere structurală, criterii de evaluare lipsite de ambiguitate, înregistrări în scris ale activităţilor şi deciziilor
3.	Familiarizarea cu reglementările	Familiarizarea insuficientă cu reglementările	Proceduri neuniformizate Acţiuni din propria iniţiativă	Îmbunătăţirea familiarizării cu reglementările prin distribuirea lor mai largă, accesibilitate generală
4.	Aplicarea reglementărilor	Aplicarea neadecvată a reglementărilor	Caracter arbitrar în aplicarea reglementărilor	Încurajarea aplicării reglementărilor prin conduita exemplară a conducerii, supraveghere, impunerea sancţiunilor în cazul neaplicării sau aplicării lor greşite
5.	Reglementările specifice pentru administrarea informaţiei confidenţiale	Lipsa, necunoaşterea şi/sau neaplicarea reglementărilor	Pragul împotriva scurgerii informaţiei este jos Vigilenţă insuficientă Prudenţă personală redusă	Elaborarea reglementărilor pentru manipularea informaţiei (elaborare, modificare, distribuire, dublare, administrare, păstrare etc.), distribuirea largă a reglementărilor, impunerea sancţiunilor pentru nerespectarea reglementărilor
6.	Reglementările specifice gestionării mijloacelor financiare şi a bugetelor	Lipsa, necunoaşterea şi/sau neaplicarea reglementărilor	Pragul pentru delapidarea de fonduri este prea jos Vigilenţă insuficientă Prea multă presiune asupra percepţiei personale referitor la prudenţa personală	Elaborarea reglementărilor privind gestionarea fondurilor şi solicitărilor de rambursare a cheltuielilor (acordarea, controlul, cheltuielile, plăţile), distribuirea largă a reglementărilor, impunerea sancţiunilor pentru nerespectarea reglementărilor, audit independent
7.	Reglementările specifice achiziţiei de bunuri şi servicii	Lipsa, necunoaşterea şi/sau neaplicarea reglementărilor	Pragul pentru delapidarea de fonduri este prea jos Vigilenţă insuficientă (Prea) multă presiune asupra percepţiei personale referitor la prudenţa personală	Prevenirea delapidării fondurilor prin elaborarea reglementărilor pentru achiziţia bunurilor şi serviciilor (referitor la cererea faţă de calitate, condiţiile de livrare, întrebări, negocieri cu furnizorii, tendere), distribuirea largă a reglementărilor, impunerea sancţiunilor pentru nerespectarea reglementărilor, supravegherea respectării acestora
8.	Reglementările specifice utilizării bunurilor şi serviciilor în scopuri personale	Lipsa, necunoşaterea şi/sau neaplicarea reglementărilor	Pragul pentru delapidare de fonduri este prea jos Vigilenţă insuficientă Prea multă presiune asupra percepţiei personale referitor la integritate	Prevenirea utilizării ilegale a bunurilor şi serviciilor prin elaborarea reglementărilor pentru utilizarea bunurilor şi serviciilor în scopuri personale, distribuirea largă a reglementărilor, supravegherea respectării, impunerea sancţiunilor pentru nerespectarea reglementărilor
9.	Selectarea personalului	Atenţie insuficientă integrităţii personalului	Pătrundere insuficientă în integritatea potenţialului angajat Atenţie insuficientă la aspectele vulnerabile ale postului Caracter arbitrar în selectarea personalului	Selectarea şi numirea personalului prin aplicarea consecventă a procedurilor, solicitarea CV-urilor complete, solicitarea şi verificarea referinţelor, solicitarea informaţiei referitoare la performanţa în posturile anterioare, verificarea diplomelor şi certificărilor originale, solicitarea unui certificat de bună conduită, informarea aplicanţilor referitor la aspectele de integritate ale postului, depunerea jurămîntului (sau declaraţiei solemne) organizaţiei (cerinţă de integritate), program de instruire introductivă (atenţie faţă de integritate)
10.	Instruirea personalului	În instruirea angajaţilor nu se acordă atenţia cuvenită cerinţei de integritate	Vigilenţă redusă Sensibilizare redusă Prudenţă redusă	Sporirea vigilenţei şi sensibilizării legate de integritate prin acordarea unei atenţii specifice la cerinţa de integritate la cursuri, material informativ
11.	Fişa de post	Lipsa de fişe de post sau fişe de post neactualizate sau echivoce	Claritate insuficientă referitoare la îndatoriri şi împuterniciri Acţiuni din propria iniţiativă	Asigurarea clarităţii referitor la îndatoriri şi împuterniciri prin fişe de post actualizate, complete şi exacte
12.	Cumulul intern şi extern de funcţii	Mai multe tipuri de activităţi vulnerabile combinate într-un post	Concentrare necorespunzătoare	Controlul riscului prin separarea îndatoririlor
13.	Prezenţa unei zone cenuşii	Atribuţiile reale au o sferă de acţiune mai largă decît cele formale	Lipsa clarităţii referitoare la legalitatea activităţilor şi deciziilor	Lichidarea zonei cenuşii prin fişe de post corespunzătoare
14.	Consultare şi răspundere	Lipsa unei consultări anterioare şi a unei evaluări ulterioare Lipsa consultării anterioare în condiţiile unei evaluări ulterioare	Legalitate neverificată Erorile nu sînt depistate sau corectate Corectarea este posibilă doar în cazul în care erorile au fost deja comise, consultări ocazionale anterioare sau evaluarea ulterioară Caracter arbitrar	Garantarea legalităţii activităţilor din zona cenuşie prin consultaţii consecvente anterioare (pragul optimal) sau evaluarea ulterioară (pragul minim)
15.	Disponibilitatea supravegherii	Supraveghetorul (şeful nemijlocit) nu este disponibil pentru o consultare rapidă	Acţiuni individuale Acţiuni din propria iniţiativă	Prevenirea acţiunilor individuale şi îmbunătăţirea controlului prin disponibilitatea adecvată a supraveghetorului, numirea unui supraveghetor adjunct (dacă este necesar)
16.	Atenţia faţă de integritate	Lipsa sau puţine consultaţii concentrate pe integritate (mai puţin de o dată pe lună)	Acţiuni din propria iniţiativă Control (social) insuficient Vigilenţă sau sensibilizare insuficientă faţă de cerinţa de integritate	Prevenirea acţiunilor individuale, stimularea controlului (social) şi preocuparea faţă de integritate prin consultaţii regulate (cel puţin o dată pe lună), plasînd integritatea ca punct permanent pe agendă
17.	Interviuri de evaluare	Desfăşurarea interviurilor de evaluare cu o frecvenţă mai mică de un an şi/sau nediscutarea aspectelor vulnerabile	Control, călăuzire, supraveghere şi corectare inadecvate Vigilenţă şi sensibilizare reduse	Desfăşurarea periodică a interviurilor de evaluare, punînd în discuţie şi aspectele vulnerabile ale postului
18.	Contacte externe	Nedispunerea de informaţii a supraveghetorului (şefului nemijlocit) referitoare la contactele externe ale angajaţilor	Control neadecvat Oportunitate redusă pentru identificarea contactelor riscante Acţiuni individuale	Prevenirea acţiunilor individuale, stimularea controlului şi prevenirea conflictelor de interese prin rapoarte obligatorii privind contactele externe, contactele externe ca punct permanent pe agendă
19.	Răspunderea şi supravegherea	Insuficienţa frecvenţei raportării privind activităţile vulnerabile Verificări de rutină prin supraveghere	Supraveghere neadecvată Acţiuni individuale Acţiuni din propria iniţiativă Control neadecvat	Stimularea executării corecte şi atente a îndatoririlor vulnerabile de o manieră preventivă şi, în caz de necesitate, corectarea erorilor prin solicitarea angajaţilor de a oferi rapoarte cît mai regulat posibil, supraveghere generală sau verificări reprezentative aleatorii la locul de muncă
20.	Străini periculoşi	Neraportarea încercărilor din exterior de încălcare a integrităţii	Subminarea organizaţiei	Stimularea avertizării în cadrul instituţiei prin obligativitatea de a raporta superiorilor încercările din exterior de încălcare a integrităţii
21.	Angajaţi periculoşi	Lipsa, necunoaşterea şi/sau neaplicarea prevederilor referitoare la abordarea angajaţilor periculoşi	Abordare neconsecventă a încălcărilor (caracterul arbitrar în aplicarea sancţiunilor pentru încălcări) Lipsa sensibilizării referitor la consecinţele conduitei corupte	Prevenirea conduitei coruptibile a angajaţilor prin aplicarea sancţiunilor
22.	Cadouri, venit adiţional	Lipsa, necunoaşterea şi/sau neaplicarea prevederilor referitoare la cadouri, venit adiţional	Conflict de interese (Prea) multă presiune asupra percepţiei personale a integrităţii	Prevenirea, precum şi soluţionarea adecvată a conflictelor de interese Distribuirea largă a prevederilor privind conflictele de interese şi soluţionarea acestora Supravegherea respectării şi, în caz de necesitate, impunerea sancţiunilor pentru nerespectare
23.	Siguranţă fizică	Proceduri necorespunzătoare	Praguri (prea) mici pentru încălcările de integritate de către părţile terţe	Prevenirea încălcărilor de integritate de către persoane din afară prin siguranţă fizică corespunzătoare (verificări la intrare, obligativitatea de autoidentificare, înregistrarea şi escortarea vizitatorilor, încuierea birourilor, dulapurilor, meselor, safeurilor etc.)
24.	Legalitatea în raport cu eficienţa	Atenţia disproporţională faţă de eficienţă în detrimentul legalităţii	Prea multă presiune asupra percepţiei personale a integrităţii	Accent sporit asupra legalităţii şi micşorarea presiunii asupra percepţiei personale a integrităţii prin fişe de post corespunzătoare, prin sensibilizarea asupra activităţilor vulnerabile, prin proceduri corespunzătoare privind contactele externe, prin încurajarea răspunderii şi supravegherii
25.	Loialitate	Grad insuficient sau exagerat de loialitate în cadrul instituţiei	Prea puţină atenţie pentru interesul general Purtare sfidătoare Muşamalizarea erorilor şi neajunsurilor	Stimularea loialităţii în cadrul instituţiei prin elaborarea unui cod de conduită general Reducerea riscurilor prin concentrarea asupra acţiunilor privind contactele externe, legătura viaţa profesională/personală, cadouri/venit adiţional
26.	Comunicarea internă	Comunicare internă necorespunzătoare	Lacună de comunicare dintre conducere şi angajaţi Lipsa de claritate referitoare la activităţile colegilor Control social redus	Reducerea riscului prin concentrarea asupra fişei de post, disponibilitatea supravegherii, frecvenţa consultaţiilor şi atenţia faţă de integritate, interviuri de evaluare, contacte externe, reglementări privind informaţia confidenţială, reglementări privind mijloacele financiare şi bugete, reglementări privind achiziţia bunurilor şi serviciilor, reglementări privind utilizarea bunurilor şi serviciilor în scopuri personale, proceduri privind cadourile/venit adiţional Stimularea comunicării interne prin reglementări corespunzătoare încadrate într-un cod de conduită general

Anexa nr. 2
la Metodologia de evaluare a riscurilor
de corupţie în instituţiile publice

CHESTIONAR-MODEL PENTRU PERSONAL

Bifaţi doar un singur răspuns pentru fiecare întrebare

Nr.

d/o

Întrebare

Răspuns

1	2	3
1.	Desfăşuraţi activităţi vulnerabile?
		Da
	(Dacă nu, continuaţi cu întrebarea 5)	Nu
1A.	În cazul în care desfăşuraţi activităţi vulnerabile, oferiţi (maxim) trei exemple mai jos?
	Exemplul 1
	Exemplul 2
	Exemplul 3
1B.	Există reglementări pentru desfăşurarea activităţilor pe care le-aţi menţionat?
	Exemplul 1	Da
		Nu
		Nu ştiu
	Exemplul 2	Da
		Nu
		Nu ştiu
	Exemplul 3	Da
		Nu
		Nu ştiu
1C.	Dacă da, indicaţi dacă cunoaşteţi conţinutul acestor reglementări
	Exemplul 1	Da
		Nu
	Exemplul 2	Da
		Nu
	Exemplul 3	Da
		Nu
1D.	Dacă da, indicaţi pentru fiecare exemplu dacă deţineţi o copie a acestor reglementări
	Exemplul 1	Da
		Nu
	Exemplul 2	Da
		Nu
	Exemplul 3	Da
		Nu
2.	Primiţi instrucţiuni speciale din partea superiorului privitor la executarea acestor acţiuni, în afara consultaţiilor obişnuite legate de activitate?
		Da
		Nu
3.	Executaţi aceste activităţi în cooperare cu colegii apropiaţi?
		Da
		Nu
4.	Cînd absentaţi, sînteţi înlocuit de un coleg care este la fel de calificat pentru a executa activităţile vulnerabile?
		Da
		Nu
5.	Deţineţi fişă de post?
		Da
		Nu
6.	Credeţi că, de fapt, aveţi mai multe împuterniciri decît vi s-au oferit oficial? Altfel spus, există o „zonă cenuşie” în acest sens?
		Da
		Nu
7.	Dacă da, vă consultaţi cu superiorul în prealabil în vederea luării deciziilor în această „zonă cenuşie”?
		Da
		Uneori
		Nu
8.	Oferiţi explicaţii superiorului referitor la deciziile luate în această „zonă cenuşie”?
		Da
		Uneori
		Nu
9.	În general, procedura de consultare cu superiorul este rapidă şi uşoară?
		Da
		Nu
10.	Există vre-o formă de consultare comună referitoare la lucru cu superiorii şi colegii apropiaţi?
		Da
	Dacă nu, continuaţi cu întrebarea 13	Nu
11.	Dacă sînt efectuate consultaţii de lucru, indicaţi frecvenţa medie
	Mai puţin de o dată pe lună	Da
	O dată pe lună	Da
	Mai mult de o dată pe lună	Da
12.	Dacă sînt efectuate consultaţii de lucru, cît de des discutaţi pe marginea subiectului „integritatea în situaţii de lucru”?
	Niciodată	Da
	Mai puţin de o dată pe lună	Da
	O dată pe lună	Da
	Mai mult de o dată pe lună	Da
13.	Şeful vă face o evaluare (minim) o dată pe an?
		Da
		Nu
14.	Dacă vi se face o evaluare de către şef, se discută subiectul „integritatea în situaţii de lucru”
		Da
		Nu
15.	Contactaţi cu părţi externe în activitatea Dvs.?
		Da
	(Dacă nu, continuaţi cu întrebarea 18)	Nu
16.	Şeful Dvs. cunoaşte cu ce părţi externe contactaţi în activitatea Dvs.?
		Da
		Nu
17.	Şeful Dvs. cunoaşte subiectul acestor contacte?
		Da
		Nu
18.	Cît de des, în mediu, raportaţi şefului Dvs. referitor la activitatea Dvs.?
	Mai puţin de o dată pe lună	Da
	O dată pe lună	Da
	Mai mult decît o dată pe lună	Da
19.	Raportarea şefului Dvs. referitor la activitate are drept efect:
	Un raport complet şi verificarea conţinutului?	Da
	Testarea şi verificarea unor părţi ale activităţii?	Da
	Aprobarea de rutină a activităţii?	Da
20.	Aţi auzit vreo dată despre problemele personale ale unui coleg (probleme financiare sau de relaţie etc.) pe parcursul activităţii Dvs.?
		Da
		Nu
21.	Este posibil de discutat probleme personale (financiare sau probleme de relaţie etc.) în instituţia Dvs.?
		Da
		Nu
22.	V-aţi confruntat cu situaţii în care deciziile profesionale ar putea avea consecinţe pentru viaţa Dvs. personală?
		Da
		Nu
23.	Dacă da, aţi transmis problema altcuiva sau aţi implicat un coleg sau superiorul în luarea deciziei?
		Da
		Nu
24.	Aţi auzit de încercări ale părţilor externe de a influenţa în mod necuvenit deciziile profesionale ale unui coleg?
		Da
		Nu
25.	Dacă da, cunoaşteţi dacă aceste încercări au fost sesizate în mod oficial în cadrul instituţiei?
		Da
		Nu
26.	Aţi auzit vreo dată de cazuri, comise în cadrul instituţiei Dvs., de fraudă, furt sau alte acţiuni ce constituie încălcare a integrităţii?
		Da
		Nu
27.	Există reglementări pentru aceste cazuri?
		Da
	(Dacă nu sau nu ştiţi, continuaţi cu întrebarea 30)	Nu
		Nu ştiu
28.	Dacă da, cunoaşteţi conţinutul acestor reglementări?
		Da
		Nu
29.	Aceste reglementări se aplică în practică?
		Da
		Nu
		Nu ştiu
30.	Aveţi de a face cu informaţie confidenţială?
		Da
		Nu
31.	Există reglementări în instituţia sau departamentul Dvs. referitor la transmiterea informaţiei confidenţiale persoanelor neautorizate?
		Da
		Nu
		Nu ştiu
31A.	Dacă da, aceste reglementări se referă la:
	Elaborarea, modificarea şi/sau traducerea informaţiei confidenţiale?	Da
	Diseminarea informaţiei confidenţiale?	Da
	Reproducerea informaţiei confidenţiale?	Da
	Administrarea sau documentarea informaţiei confidenţiale?	Da
	Păstrarea sau stocarea informaţiei confidenţiale (de exemplu, politica „unui birou curat”)?	Da
32.	Aceste reglementări se aplică în practică?
		Da
		Nu
		Nu ştiu
33.	Aveţi de a face cu mijloace financiare şi bugete?
		Da
	(Dacă nu, continuaţi cu întrebarea 36)	Nu
34.	Există reglementări referitoare la mijloacele financiare sau bugete?
		Da
		Nu
		Nu ştiu
34A.	Dacă da, aceste reglementări au legătură cu:
	Alocarea mijloacelor financiare sau bugetelor?	Da
		Nu
		Nu ştiu
	Managementul mijloacelor financiare sau bugetelor?
		Da
		Nu
		Nu ştiu
	Cheltuirea sau debursarea mijloacelor financiare sau bugetelor?
		Da
		Nu
		Nu ştiu
35.	Aceste reglementări se aplică în practică
		Da
		Nu
		Nu ştiu
36.	Aveţi de a face cu cereri de rambursare a cheltuielilor?
		Da
	(Dacă nu, continuaţi cu întrebarea 42)	Nu
37.	Există reglementări referitor la completarea şi aprobarea acestor cereri?
		Da
		Nu
		Nu ştiu
38.	Dacă da, cunoaşteţi conţinutul acestor reglementări?
		Da
		Nu
39.	Aveţi de a face cu achiziţia de bunuri şi servicii?
		Da
	(Dacă nu, continuaţi cu întrebarea 42)	Nu
40.	Există reglementări pentru procurarea de către instituţia Dvs. a bunurilor şi serviciilor?
		Da
		Nu
		Nu ştiu
40A.	Dacă da, aceste reglementări se referă la:
	Determinarea cerinţelor de calitate sau condiţiilor de furnizare sau achiziţie?
		Da
		Nu
		Nu ştiu
	Solicitaţi preţuri, oferte?
		Da
		Nu
		Nu ştiu
	Negociaţi cu furnizorii (potenţiali)?
		Da
		Nu
		Nu ştiu
41.	Aceste reglementări se aplică în practică?
		Da
		Nu
		Nu ştiu
42.	Există reglementări pentru utilizarea personală a bunurilor şi a serviciilor de la locul de muncă?
		Da
	(Dacă nu, continuaţi cu întrebarea 45)	Nu
	(Dacă nu cunoaşteţi, continuaţi cu întrebarea 45)	Nu ştiu
43.	Dacă da, cunoaşteţi conţinutul acestor reglementări?
		Da
		Nu
44.	Aceste reglementări se aplică în practică?
		Da
		Nu
		Nu ştiu
45.	Există reglementări pentru acceptarea cadourilor sau ospitalităţii?
		Da
		Nu
		Nu ştiu
46.	Dacă da, cunoaşteţi conţinutul acestor reglementări?
		Da
		Nu
47.	Aceste reglementări se aplică în practică?
		Da
		Nu
		Nu ştiu
48.	Există reglementări pentru cumulul de posturi sau venituri adiţionale?
		Da
		Nu
		Nu ştiu
49.	Dacă da, cunoaşteţi conţinutul acestor reglementări?
		Da
		Nu
50.	Aceste reglementări se aplică în practică?
		Da
		Nu
		Nu ştiu
51.	Există reglementări pentru acceptarea remunerării de la părţile terţe pentru activităţile care fac parte din funcţia sau activitatea Dvs.. (cum ar fi, oferirea lecţiilor sau cursurilor, consultanţelor etc.)?
		Da
		Nu
		Nu ştiu
52.	Dacă da, cunoaşteţi conţinutul acestor reglementări?
		Da
		Nu
53.	Aceste reglementări se aplică în practică?
		Da
		Nu
		Nu ştiu
54.	Există reglementări în instituţia Dvs. cu privire la interzicerea intrării persoanelor neautorizate în biroul în care lucraţi?
		Da
		Nu
		Nu ştiu
55.	În instituţia în care lucrez:
	Este mai important de a face „lucrurile conform regulii” decît a finaliza sarcina la timp?
		De acord
		Nici acord, nici dezacord
		Nu sînt de acord
56.	În instituţia în care lucrez sînt evaluat, în mare parte, conform rezultatelor, şi nu conform modului în care am obţinut rezultatele?
		De acord
		Nici acord, nici dezacord
		Nu sînt de acord
57.	În instituţia în care lucrez deseori se permit improvizările în interesul obţinerii rezultatelor?
		De acord
		Nici acord, nici dezacord
		Nu sînt de acord
58.	În instituţia în care lucrez majoritatea colegilor consideră interesul personal mai presus decît cel al instituţiei?
		De acord
		Nici acord, nici dezacord
		Nu sînt de acord
59.	În subdiviziunea în care lucrez majoritatea colegilor consideră interesul subdiviziunii mai presus decît cel al întregii instituţii?
		De acord
		Nici acord, Nici dezacord
		Nu sînt de acord
60.	În instituţia sau subdiviziunea în care lucrez nu se sesizează comportamentul inadecvat al colegilor, indiferent de gravitatea acestuia?
		De acord
		Nici acord, nici dezacord
		Nu sînt de acord
61.	În instituţia sau subdiviziunea în care lucrez este aproape imposibil de a înţelege ce direcţie ia conducerea instituţiei?
		De acord
		Nici acord, nici dezacord
		Nu sînt de acord
62.	În instituţia sau subdiviziunea în care lucrez se obişnuieşte ca colegii apropiaţi să se informeze respectuos referitor la măsurile legate de lucru ce urmează a fi luate sau care au fost deja luate?
		De acord
		Nici acord, nici dezacord
		Nu sînt de acord
63.	În instituţia în care lucrez deseori mă confrunt cu mesaje, ce vin din diferite parţi ale instituţiei referitor la acelaşi subiect?
		De acord
		Nici acord, nici dezacord
		Nu sînt de acord
64.	În instituţia în care lucrez majoritatea colegilor cutează să critice conducerea doar în discuţiile purtate între ei?
		De acord
		Nici acord, nici dezacord
		Nu sînt de acord
65.	În instituţia în care lucrez, în general, greşelile şi omiterile serioase sînt tolerate?
		De acord
		Nici acord, nici dezacord
		Nu sînt de acord
66.	În instituţia în care lucrez greşelile comise de persoane în posturi mai înalte sînt tolerate şi muşamalizate cu mult mai uşor decît celea comise de angajaţii de rînd?
		De acord
		Nici acord, nici dezacord
		Nu sînt de acord
67.	În instituţia în care lucrez este extrem de important de a formula afirmaţiile şi comentariile cu foarte mare grijă, dacă doreşti să critici ceva?
		De acord
		Nici acord, nici dezacord
		Nu sînt de acord
68.	În instituţia în care lucrez critica rareori conduce la adaptări sau modificări în procedurile de lucru?
		De acord
		Nici acord, nici dezacord
		Nu sînt de acord
69.	Ce post ocupaţi?
		Managerial
		Non-managerial
70.	Care este denumirea instituţiei, subdiviziunii în care activaţi?

Anexa nr. 3
la Metodologia de evaluare a riscurilor
de corupţie în instituţiile publice

INTERPRETAREA RĂSPUNSURILOR DIN
CHESTIONARUL-MODEL PENTRU PERSONAL

Aspect

Eventualele răspunsuri

Modul de interpretare

1	2	3
Activităţi vulnerabile (întrebările 1-4)	Dacă răspunsul la întrebarea 1 este „nu” în timp ce se cunoaşte cu certitudine că există activităţi vulnerabile	Vigilenţă sau sensibilizare insuficientă privitor la aspectele vulnerabile ale activităţilor aferente postului
	Răspunsurile „nu” sau „nu ştiu” la întrebările 1b şi răspunsul „nu” la 1c (şi într-o măsură mai mică la 1d)	Claritate insuficientă despre desfăşurarea corectă a activităţilor vulnerabile Stimulente pentru a acţiona conform circumstanţelor (nesilit de nimeni) cu (prea) multă presiune asupra conceptului personal de integritate
	Răspunsul „nu” la întrebările 2 şi 3	Acţiuni individuale cu o consultare insuficientă şi control
	Răspunsul „nu” la întrebarea 4	Cunoaştere şi împuterniciri insuficiente cu un posibil rezultat că activităţile vulnerabile nu sînt desfăşurate cu atenţie suficientă
Zona cenuşie (întrebările 5-8)	Răspunsul „nu” la întrebarea 5	Cunoaştere insuficientă a sarcinilor şi împuternicirilor oficiale
	Răspunsul „nu” la întrebările 7 şi 8	Lipsa totală a controlului legalităţii acţiunilor sau hotărîrilor ce conduc la faptul că acţiunile greşite nu sînt observate sau corectate
	Răspunsul „uneori” la întrebarea 7 şi „da” la întrebarea 8	Acţiuni arbitrare
Consultaţii (întrebările 9-14)	Răspunsul „nu” la întrebarea 9	Stimulente pentru a acţiona conform circumstanţelor cu (prea) multă presiune asupra conceptului personal de integritate
	Răspunsurile „nu” la întrebarea 10 şi „da, însă mai puţin decît o dată pe lună”, la întrebarea 11	Acţiuni individuale şi posibilităţi reduse în efectuarea controlului din partea superiorilor ierarhici şi colegilor
	Răspunsurile „nici o dată” sau „mai puţin decît o dată pe lună” la întrebarea 12	Vigilenţă sau sensibilizare insuficientă privitor la cerinţa de integritate
	Răspunsul „nu” la întrebările 13 şi 14	Management, îndrumare, corectare şi control insuficient al acţiunilor Recunoaştere insuficientă a faptului că integritatea trebuie să aibă un rol important în acţiuni şi, drept rezultat, mai puţină vigilenţă şi sensibilizare
Contacte externe (întrebările 15-17)	Răspunsurile „nu” la întrebările 16 şi 17	Control insuficient ce are loc din lipsa posibilităţilor de a recunoaşte contacte riscante Acţiuni individuale
Răspundere şi control (întrebările 18-19)	Dacă frecvenţa oferită la întrebarea 18 este insuficientă, conform grupului de autoevaluare, reieşind din specificul instituţiei şi subdiviziunii	Control insuficient asupra acţiunilor vulnerabile Acţiuni individuale şi acţionare conform circumstanţelor
Răspundere şi control (întrebările 18-19)	Dacă răspunsul la întrebarea 19 este „aprobarea de rutină”	Profunzime insuficientă a controlului
Părţi externe periculoase (întrebările 24-25)	Răspunsul „da” la întrebarea 24 şi „nu” la întrebarea 25	Sentiment de siguranţă insuficientă a persoanei în cauză Vigilenţă insuficientă din partea superiorului şi colegilor apropiaţi cu privire la părţile externe în cauză
Funcţionar periculos (întrebările 26-29)	Răspunsul „nu” la întrebarea 26	Protecţie insuficientă a abordării consecvente şi a corectării acţiunilor ce implică încălcări de integritate
	Răspunsul „nu ştiu” la întrebarea 27 şi/sau la întrebarea 28	Sensibilizare insuficientă a consecinţelor acţiunilor ce implică încălcări ale integrităţii Acţiuni arbitrare, acţionarea în conformitate cu circumstanţele
	Răspunsurile „nu” sau „nu ştiu” la întrebarea 29	Protecţie insuficientă a abordării consecvente şi a corectării acţiunilor ce implică încălcări de integritate Acţiuni arbitrare, acţionarea în conformitate cu circumstanţele Sensibilizare insuficientă a consecinţelor acţiunilor ce implică încălcări ale integrităţii Efect preventiv insuficient al abordării şi al corectării acţiunilor ce implică încălcări ale integrităţii
Informaţie confidenţială (întrebările 30-32)	Răspunsurile „nu” sau „nu ştiu” la întrebările 30,31A şi/sau 32	Pragul stabilit împotriva scurgerilor de informaţii este prea jos Presiunea asupra vigilenţei personale şi atenţiei cu privire la acţiuni este prea mare
Mijloace financiare şi bugete (întrebările 33-35)	Răspunsurile „nu” sau „nu ştiu” la întrebările 34, 34A şi/sau 35	Pragul stabilit împotriva fraudelor financiare este prea jos Presiunea asupra vigilenţei personale şi atenţiei cu privire la acţiuni este prea mare
Bunuri şi servicii (întrebările 39-41)	Răspunsurile „nu” sau „nu ştiu” la întrebările 40, 40A şi/sau 41	Pragul stabilit împotriva fraudei şi conflictelor de interese cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor este prea jos Presiunea asupra vigilenţei personale şi atenţiei cu privire la acţiuni este prea mare
Utilizarea personală a bunurilor şi a serviciilor (întrebările 42-44)	Răspunsurile „nu” sau „nu ştiu” la întrebările 42 sau 44 şi „nu” la întrebarea 43	Pragul împotriva alocărilor necuvenite a bunurilor şi a serviciilor este prea jos Presiunea asupra vigilenţei personale şi atenţiei cu privire la acţiuni este prea mare
Cadouri şi semne de ospitalitate (întrebările 45-47)	Răspunsurile „nu” şi „nu ştiu” la întrebările 45 şi 47 şi „nu” la întrebarea 46	Pragul stabilit împotriva conflictelor de interese este prea jos Presiunea asupra vigilenţei personale şi atenţiei cu privire la acţiuni este prea mare
Cumulul de posturi şi venitul adiţional (întrebările 48-53)	Răspunsurile „nu” şi „nu ştiu” la întrebările 48 şi 50 şi „nu” la întrebarea 49	Pragul stabilit împotriva conflictelor de interese este prea jos Presiunea asupra vigilenţei personale şi atenţiei cu privire la acţiuni este prea mare
Cumulul de posturi şi venitul adiţional (întrebările 48-53)	Răspunsurile „nu” şi „nu ştiu” la întrebările 51 şi 53 şi „nu” la întrebarea 52	Pragul stabilit împotriva conflictelor de interese este prea jos Presiunea asupra vigilenţei personale şi atenţiei cu privire la acţiuni este prea mare
Siguranţă fizică (întrebarea 54)	Răspunsul „nu” la întrebarea 54	Sentiment de securitate insuficientă (vigilenţă sau sensibilizare) în (conducerea) instituţiei Pragul stabilit împotriva încălcărilor integrităţii de către părţile externe este prea jos
Legalitatea în raport cu eficienţa (întrebările 55-57)	Răspunsurile „de acord” la întrebarea 55 şi „nu sînt de acord” la întrebările 56 şi 57, împreună, pot indica un accent pe eficienţă	Excesul de presiune asupra vigilenţei personale şi de atenţie referitor la acţiunile în timpul procedurilor de lucru creează baza pentru rezultat. În special, un accent asupra eficienţei poate fi destul de riscant, dacă, în afară de aceasta, a fost înregistrat un răspuns negativ pentru unul sau mai multe aspecte: acţiuni vulnerabile, „zona cenuşie”, contacte externe, răspundere şi control. Cultura organizaţională poate fi o explicaţie adiţională pentru un răspuns (posibil) negativ la aceste întrebări
Loialitate (întrebările 58-60)	Răspunsurile „de acord” la întrebările 58-60	Loialitate insuficient de joasă faţă de (conducerea) organizaţiei sau atitudine excesiv de loială faţă de instituţie sau colegi Loialitatea insuficientă sau exagerată poate fi riscantă dacă a fost înregistrat un răspuns negativ pentru unul sau mai multe din următoarele aspecte: contacte externe, relaţia dintre lucru şi viaţa personală (întrebările 22-23), cadouri şi semne de ospitalitate sau cumul de posturi şi venituri adiţionale
Comunicare (întrebările 61-63)	Răspunsurile „de acord” la întrebările 61 şi 53 şi „nu sînt de acord” la întrebarea 62	Comunicare internă insuficientă Comunicarea insuficientă poate fi destul de riscantă, dacă adiţional a fost înregistrat un răspuns negativ pentru unul din următoarele aspecte: „zona cenuşie”, consultaţie, contacte externe, informaţie confidenţială, mijloace financiare şi bugete, bunuri şi servicii, cadouri şi semne de ospitalitate sau cumul de posturi şi venituri adiţionale
Mecanisme de autocorectare (întrebările 64-68)	Răspunsurile „de acord” la întrebările 64-68	Mecanisme insuficiente de autocorectare Mecanismele insuficiente de autocorectare pot fi deosebit de riscante, dacă adiţional a fost înregistrat un răspuns negativ la aspectul „Răspundere şi control”

Raport-model privind rezistenţa instituţională la riscurile de corupţie

2

Prezenţa reglementărilor

Conţinutul reglementărilor

Familiarizarea cu reglementările

Aplicarea reglementărilor

Reglementările specifice pentru administrarea informaţiei confidenţiale

Reglementările specifice gestionării mijloacelor financiare şi a bugetelor

Reglementările specifice achiziţiei de bunuri şi servicii

Reglementările specifice utilizării bunurilor şi serviciilor în scopuri personale

Selectarea personalului

Instruirea personalului

Fişa de post

Cumulul intern şi extern de funcţii

Prezenţa unei zone cenuşii

Consultare şi răspundere

Disponibilitatea supravegherii

Atenţia faţă de integritate

Interviuri de evaluare

Contacte externe

Răspunderea şi supravegherea

Străini periculoşi

Angajaţi periculoşi

Cadouri, venit adiţional

Siguranţă fizică

Legalitatea în raport cu eficienţa

Loialitate

Comunicarea internă