Lilia Carasciuc, directorul Transparency International Moldova, membru al Platformei societății civile ”Pentru Europa” despre corupție, integrare europeană și dreptul cetățenilor de a pune presiune pe guvernare.
Corupția ține încorsetată Republica Moldova de ani de zile. În pofida retoricii optimiste a autorităților, dar și a eforturilor venite din partea comunității europene, Moldova nu reușește nicidecum să avanseze pe această direcție, pentru a putea vorbi despre corupție ca despre un fenomen care se diminuează, dar nu despre unul care ia amploare. Directorul Transparency International Moldova, Lilia Carasciuc, se arată convinsă că singura șansă pentru a lupta eficient cu corupția este continuarea consecventă a parcursului european al Republicii Moldova, pentru care UE depune nu doar efort, dar și alocă importante resurse financiare. ”UE este interesată ca cei cărora le deschide ușa, să intre cu mâinile curate”, spune Lilia Carasciuc.
|
Dnă Carasciuc, combaterea corupţiei este unul dintre motivele de bază, pentru care Moldova nu reuşeşte să avanseze în drumul său spre integrare europeană. De ce nu putem găsi ac de cojoc acestui flagel?
Trebuie să recunoaștem că în ultimii ani la nivel teoretic, inclusiv la capitolul mecanisme de implementare, în Moldova au fost realizate foarte multe acțiuni bune, menite să combată corupția. Pot spune cu certitudine că la numeroase capitole, țara noastră a fost într-adevăr o istorie de succes, fiind implementate un șir de măsuri pentru a asigura transparența și a transpune în practică anumite politici și directive europene în domeniul combaterii corupției. Pe de altă, parte doar câteva scandaluri de amploare au redus la zero toate aceste eforturi, iar în consecință imaginea ţării a fost deteriorată într-atât, încât acum în domeniul anticorupţie Moldova arată mai prost decât ţări precum Armenia, Azerbaidjan, Ucraina, deși anterior devansam aceste state la multe capitole.
Una din problemele care a permis ca scandalurile să aibă loc au fost lacunele din legislație. În același timp, trebuie să înțelegem că legi perfecte nu există. Mai mult decât atât, în ceea ce privește slăbiciunile sistemului bancar nu o singură dată s-a menționat că această problemă există nu doar în Moldova, dar şi în alte state. Schemele mari de spălare de bani trec practic prin toate ţările CSI şi se finalizează în UE. De aceea, lacune care ar fi speculate au existat şi vor exista mult timp de acum încolo. Cel mai grav este faptul că în rezultatul tranzacțiilor dubioase din cadrul sistemului bancar moldovenesc, guvernarea nu a luat o atitudine corespunzătoare, ceea ce evident a trezit numeroase suspiciuni.
Lipsa de atitudine vorbește despre faptul că autoritățile sunt implicate în toate aceste scheme, iar unii dintre funcționari sunt interesați să mențină această stare de lucruri. Partidele de la guvernare afirmă într-una că nu pot interveni în procesul de investigație și lasă organele de drept să-și facă meseria. În același timp, societatea nu vede o reacție promptă din partea organelor de drept pentru investigarea tuturor cazurilor de corupție. Transparency International a solicitat nu o singură dată ca tranzacțiile dubioase din cadrul sistemului bancar – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank să fie investigate de companii străine cu reputație, care nu au conflicte de interese.
Pentru prima etapă a investigației a fost selectată compania Kroll, care a efectuat un audit, iar pentru a doua etapă se impune organizarea unui nou concurs, în rezultatul căruia să fie selectată o altă companie care va realiza investigaţia propriu-zisă. În presă s-a speculat foarte mult faptul că auditul efectuat de compania Kroll a costat scump, iar banii nu s-au meritat. Eu consider că lucrurile nu stau tocmai așa. Documentul prezentat de Kroll poate fi pus pe masa judecătorilor. Aceasta este o companie cu reputaţie, care dispune de expertiză şi nu are conflict de interese, nu este părtinitoare sau partajată politic, prin urmare, concluziile ei sunt cât se poate de veridice. Ceea ce cerem acum este să se purceadă cât mai urgent la cea de-a doua etapă. Guvernanții noștri afirmă că organele de drept se ocupă de investigația acestui caz și lasă să se înțeleagă că nu este necesară implicarea unei companii străine. În opinia mea însă, organele de drept din RM au foarte puțină credibilitate, sunt politizate la maximum și fac investigaţii selective, care depind de interesele unor oligarhi sau partide politice. Prin urmare, nu putem avea încredere în rezultatele investigațiilor efectuate de instituțiile de drept din Republica Moldova.
Care ar fi câteva acţiuni importante pe care autorităţile ar trebui să le întreprindă de urgenţă pentru a discuta despre fenomenul corupţiei nu despre unul care ia amploare, dar care se diminuează?
Evident, se impune urgentarea reformei justiției, preponderent realizarea reformei sistemului procuraturii generale. Eu îmi doresc ca procurorul general să fie ales pe criterii de profesionalism, în mod transparent. Doar atunci vom avea încredere în acţiunile acestuia.
De asemenea, atragem atenție asupra faptului că se impune de urgență continuarea investigațiilor la cele trei bănci de către o companie străină credibilă care va investiga cazul în mod transparent. Aceasta este singura șansă de a reda încrederea cetățenilor în sistemul bancar al Republicii Moldova.
Totodată, în opinia noastră printre priorităţile care se impun de urgență se numără adoptarea pachetului de legi care se referă la reformarea Centrului Național de Integritate. Acest lucru este extrem de important, pentru că în rezultat această Comisie va avea mai multe pârghii care să-i permită tragerea la răspundere a persoanelor care iau decizii, fiind în conflict de interese. Prin urmare, declaraţile de venit și proprietate ale funcţionarilor publici vor fi verificate mai minuțios, fiind create premisele necesare pentru a confisca proprietatea demnitarilor, funcționarilor, procurorilor, care nu-și pot justifica provenienţa legală a averii. Pentru Republica Moldova astfel de schimbări ar reprezenta o adevărată revoluţie.
Nu în ultimul credem că se impune implementarea pe larg a practicii testării integrităţii profesionale, care a început deja să dea rezultate destul de bune. Această practică trebuie aplicată în cazul tuturor persoanelor care activează în sectorul public.
Autorităţile recunosc faptul că fenomenul corupţiei subminează economia şi statul în general, în acelaşi timp, de multe ori exercită presiuni asupra sistemului judecătoresc, pentru ca acesta să ia decizii părtinitoare. În cazul în care politicienii nu asigură independenţa sistemului judiciar, înseamnă că acest lucru le convine?
Evident acest lucru le convine, iar scopul lor este să-și asigure proprietățile. Pentru ca Moldova să se reabiliteze în fața propriilor cetățeni, dar și a instituțiilor internaţionale, se impune continuarea investigațiilor din cadrul sistemului bancar. Așa cum însă nu avem încredere în organele noastre anticorupţie, care sunt polititizate și partajate, considerăm necesar ca investigaţia să fie încredințată unei companii străine care să realizeze un raport profesionist, ce ar fi expediat organelor de drept, inclusiv judecătorilor. Asta ar fi soluţie optimă pentru a putea scăpa de persoanele corupte.
Ţările care au aderat la UE ce cale au ales în acest sens? Puteţi să ne oferiţi exemple din practica ţările UE cum au reuşit să lupte cu acest flagel?
UE a construit o atitidine integră de sute de ani faţă de business, de politicieni etc. Evident, că și acolo există probleme la capitolul corupţie, însă partea cea mai proastă a lucrurilor este că la noi acest fenomen este considerat ca ceva absolut normal. Și asta vizează întreaga societate, nu doar politicienii. Cetățenii noștri consideră că este firesc să nu achite facturile, să consume fraudulos energia electrică, să dea cuiva mită pentru a-și soluționa problemele. Toatea acestea, de asemenea, sunt elemente ale corupției. Noi deseori le atragem atenție oamenilor asupra faptului că în Biblia în limba engleză cuvântul corupţie se regăsește de nenunărate ori, în timp ce în Biblia din limbile română și rusă acest cuvânt lipsește cu desăvârșire. De-a lungul istoriei, europenii au fost educați că corupţia sufletului este un lucru foarte grav. Dacă ai încălcat legea, fii sigur că vei fi tras la răspundere.
În contextul combaterii corupției, este exemplul României unul demn de urmat?
Evident, pentru noi orice țară poate constitui un exemplu, atunci când vedem că persoanele inculpate sunt trase la răspundere. Eu mă tem însă că în România în tot acest proces de combatere a corupției este implicat foarte mult factorul politic. De aceea, pentru mine nu există țări, care ar putea constitui exemple de succes în acest sens. În opinia mea, contează foarte mult dorința de a face dreptate şi a fi exchidistant.
Transparency International Moldova, în parteneriat cu alte organizaţii ale societăţii civile, realizează un şir de seminare, treninguri în teritoriu pentru a aduce mai aproape de oameni valorile europene. Cum percep cetăţenii acest mesaj în actualele condiţii când parcursul european este pus la încercare?
Sigur că acest flagel al corupţiei a influenţat foarte mult atât rezultatele alegerilor, cât şi discuţiile pe care le avem cu societatea. Noi am organizat mai multe seminare în teritoriu cu diferite tematici, inclusiv corupţie, evidențiind felul cum parcursul european ne-ar ajuta să scăpăm de corupţie. Inițial, oamenii erau foarte sceptici la acest capitol, însă atunci când le explicăm că orientându-ne spre valorile europene, spre parcursul european, suntem nu doar forţaţi, dar şi stimulaţi de instituţiile europene să combatem corupţia, atitudinea oamenilor se schimbă.
Pe de altă parte, le spunem foarte clar că Rusia, care în clasamentele internaţionale la capitolul corupţie stă mult mai prost decât RM, nu poate fi interesată ca țara noastră să combată corupţia. Cetățenii se întreabă totuși care ar fi interesul UE de a combate corupția în Moldova? Și atunci le explicăm că UE este o comunitate de state cu un nivel de cultură și de democraţie foarte înalt, iar atunci când încearcă să deschidă uşa oricărei țări din afară este interesată ca această ţară să vină cu mâinile curate. Pentru UE, acceptarea în rândurile ei a unei țări corupte înseamnă să-şi creeze mari probleme. Încetul cu încetul cetățenii încep să perceapă schimbările din societate. Suntem siguri, dacă nu ar exista atâtea scandaluri de amploare și s-ar observa o atitudine promptă din partea organelor de drept atunci cetățenii ar susține foarte mult parcursul european. În realitate însă, la capitol teorie parcursul european ne ajută foarte mult, iar în practică vedem că o bună parte dintre cei care promovează acest parcurs s-au compromis serios. Anume prin aceasta se explică oboseală și surmenajul care domină în societate față de parcursul european. În aceste circumstanțe, oamenilor le este dificil să înțeleagă că UE reprezintă un spațiu al democrației și al bunăstării spre care trebuie să tindem.
Pentru a ieși cumva din această incertitudine singura soluție ar fi să le explicăm cetățenilor că guvernele vin şi pleacă, noi însă suntem cetăţenii acestei țări care trăim aici și avem nevoie de un trai decent pe care ni-l poate oferi doar UE.
În ţările care au aderat la UE societatea civilă a avut un rol important în promovarea valorilor europene şi apropierea ţării de UE. În Slovacia sau alte ţări europene procesul de integrare în UE a presupus coagularea eforturilor autorităţilor şi societăţii în această direcţie. Cum apreciaţi cooperarea dintre societatea civilă şi autorităţile moldoveneşti pe această dimensiune?
Intenția mea nici pe departe nu este de a apăra guvernanţii, dar vreau ca societaea civilă să fie mai activă și să convingă cetățenii de faptul că avantajele integrării europene sunt evidente. Îmi doresc ca să existe o cooperare cât mai eficientă între guvernanți și autorități, însă atunci când guvernarea este coruptă scopul nostru este s-o presăm să se orienteze spre UE. Eu nu exclud că în actualele circumstanțe politicienii nu sunt atât de interesaţi de acest fapt. Asta pentru că ei s-au prins în propria capcană. Pe de o parte, conștientizează că Moldova are perspective în cazul în care se orientează spre UE, iar pe de altă parte, cei care și-au agonisit averi după mai mulţi ani de instabilitate, sunt interesați să și le protejeze. Mulţi dintre ei, cu siguranță, își doresc un parcurs european, dar se simt prinși în capcană din cauza faptului că parcursul european le cere socoteală pentru acțiunile ilegale comise, iar ei nu-și doresc nimic decât să-și protejeze stabilitatea businessului lor.
Sursa: Moldova Europeana. Realizat de Mariana Tabuncic, Platforma societății civile ”Pentru Europa” http://infoeuropa.md/interviuri/cetatenii-ar-sustine-foarte-mult-parcursul-european-daca-nu-ar-exista-atatea-scandaluri-de-coruptie