Author's Posts

Transparency International-Moldova (TI-Moldova) desfășoară cu regularitate sondaje în rândul funcționarilor publici din autorităţile publice centrale (APC) pentru a analiza opiniile şi experienţele acestora privind calitatea politicilor anticorupţie în APC, identifica eventuale probleme în aplicarea politicilor şi formula propuneri de îmbunătăţire a situaţiei. Sondajul realizat recent a cuprins toate ministerele şi câteva entităţi publice cu risc sporit de corupţie din subordinea acestora[1], fiind intervievate cca 600 de persoane (29% din efectivul aparatelor centrale ale entităţilor incluse în sondaj).Respondenţii au fost selectaţi aleator din listele personalului cu respectarea structurii de state, oferită de responsabilii serviciilor resurse umane. Intervievarea s-a efectuat în februarie 2024, perioada de  referinţă: anul 2023.

La baza sondajului a fost un chestionar cu întrebări ce ţin, în special, de familiarizarea funcționarilor publici cu legislaţia anticorupție, opiniile privind subdiviziunile cu risc sporit de conflicte de interese şi corupţie; percepţiile şi experienţele în aplicarea politicilor anticorupţie; opiniile privind existenţa corupţiei în instituţia în care activează; disponibilitatea de a denunţa cazuri de corupţie şi de a colabora în prevenirea acesteia; propunerile de îmbunătăţire a climatului de lucru.

Rezultatele sondajului relevă că autorităţile publice monitorizate întreprind măsuri pentru a aplica politicile publice anticorupţie, însă acest proces lasă de dorit şi trebuie îmbunătăţit.

Astfel, în ceea ce privește familiarizarea funcționarilor cu legislația anticorupție, în medie, 58% din respondenţi susţin că au participat la atare instruiri în 2023, ceea ce ar părea îmbucurător. Totuşi, în MAE, MS, MM, MA, MC, IGP mai puţin de 40% din respondenţi ar fi antrenaţi în asemenea instruiri.

Chiar dacă respondenţii şi-au autoevaluat destul de înalt cunoştinţele în materie de integritate (în medie, 7,9 puncte din 10 posibile), nivelul de cunoaştere a cadrului legal este insuficient. Astfel, doar circa jumătate din respondenţi (53%) înţeleg corect ca un funcţionar public, ca şi oricare altă persoană, are interese personale. La solicitarea de a indica exemple de interese personale doar unii respondenţi s-au referit la interese fireşti pe care le poate avea un funcţionar public, de ex., evoluţia în carieră, asigurarea unor condiţii decente de trai, suplinirea veniturilor familiei etc. Majoritatea exemplelor au o conotaţie negativă, reflectând cazuri de încălcare a legislaţiei ce ţine de conflicte de interese, restricţii şi incompatibilităţi, etc. Unii interlocutori au remarcat că nu au interese personale sau că nu ştiu/nu cunosc despre asemenea interese.

Nici noţiunea de persoană apropiată, foarte importantă la identificarea şi declararea situaţiilor de conflicte de interese, nu este cunoscută satisfăcător de către respondenţi. Deși majoritatea interlocutorilor au atribuit corect la persoane apropiate soţul/soţia, părinţii şi copiii, o parte considerabilă dintre ei n-a referit la atare persoane bunicii, nepoţii, unchii/mătuşele, concubinii/concubinele şi socrii.

Respondenţii nu întotdeauna văd diferenţa dintre conflictele de interese reale, potenţiale şi consumate – noţiuni stipulate în legislaţie, nu cunosc ce sancţiuni riscă persoanele în cazul nerespectării cerinţelor de declarare a averilor şi intereselor personale şi de raportare a conflictelor de interese.

În acest context Autoritatea Națională de Integritate (ANI), Centrul Național Anticorupție (CNA), precum şi conducerea APC ar trebui să întreprindă măsuri pentru a îmbunătăţi procesul de familiarizare a funcţionarilor publici cu prevederile cadrului legal anticorupţie, pentru ca funcţionarii să le înţeleagă şi să le aplice corect.


[1] Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale (MIDR), Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Ministerul Justiţiei (MJ), Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS), Ministerul Finanţelor  (MF), Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitizării (MDED), Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), Ministerul Apărării (MA), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC), Ministerul Culturii (MC), Ministerul Sănătăţii (MS), Ministerul Mediului (MM), Ministerul Energiei (MEn), Serviciul Fiscal de Stat (SFS), Serviciul Vamal (SV), Inspectoratul General de Poliţie (IGP), Poliţia de Frontieră (PF).

Comunicat de presă RO

Comunicat de presă ENG

Read more

Republica Moldova în runda a V-a de evaluare de
către GRECO


Despre GRECO
Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) a fost instituit în anul 1998 de către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei. GRECO monitorizează conformitatea statelor membre (în prezent – 49 țări) cu instrumentele anticorupție ale Consiliului Europei. Monitorizarea GRECO startează cu procedura de
evaluare care se bazează pe răspunsurile țării evaluate la un chestionar și pe vizitele grupului de evaluare la fața locului. Procedura de evaluare este urmată de o procedură de conformitate, în cadrul căreia se
examinează măsurile luate de către țara evaluată pentru a implementa recomandările GRECO rezultate
din evaluare. În așa fel, se aplică un proces dinamic de evaluare și presiune reciprocă, combinând expertiza practicienilor care acționează ca evaluatori și a reprezentanților statelor care participă în sesiunea plenară la examinarea și adoptarea rapoartelor de evaluare și de conformitate.

Republica Moldova a implementat recomandările GRECO în proporție de 93% în runda I de evaluare,
67% – în a II-a rundă, 88% – în a III-a rundă și 33% – în a IV-a rundă.


Restanțele Republicii Moldova din runda a IV-a de
evaluare

În a IV-a rundă de evaluare, care a tratat prevenirea corupției în rândul parlamentarilor, judecătorilor și
procurorilor, doar 33% din toate recomandările adresate au fost complet implementate până în prezent. În ultimul raport de conformitate disponibil publicului, GRECO a concluzionat că nivelul de conformitate cu recomandările adresate este în general nesatisfăcător.
Din cele 18 recomandări adresate:

  • 6 recomandări au fost calificate ca tratate sau
    implementate satisfăcător;
  • 10 recomandări au fost calificate ca parțial
    implementate;
  • 2 recomandări au fost calificate ca neimplementate.
    Au rămas neimplementate recomandările II și III, ambele recomandări vizând prevenirea corupției în rândul parlamentarilor. Recomandarea a II-a prevede:
    (i) adoptarea unui cod de conduită pentru deputați,
    garantând că viitorul cod este accesibil pentru public;
  • (ii)instituirea unui mecanism adecvat pentru promovarea
    codului și sensibilizarea deputaților asupra normelor
    cărora trebuie să corespundă, dar și, de asemenea,
    dacă va fi necesar, pentru asigurarea aplicării efective a
    acestuia. În ceea ce privește cea de-a III-a
    recomandare, aceasta solicită introducerea normelor
    care ar defini modalitățile de interacțiune a deputaților
    cu terții intenționați să influențeze procesul legislativ.
Read more

La 24 iunie 2024, Transparency International – Moldova (TI-Moldova) a prezentat rezultatele monitorizării achiziţiilor publice efectuate de către Primăria mun. Chişinău, unele entităţi din subordine (Direcţia educaţie, tineret şi sport, sectoarele Botanica și Ciocana; Direcţia generală cultură şi patrimoniu cultural; Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare) şi întreprinderi municipale (ÎM „Autosalubritate”, ÎM „Parcul urban de autobuze”, ÎM Regia „EXDRUPO”)  în anii 2023 – 2024.  Scopul monitorizării a constat în analiza procedurilor de achiziții efectuate, identificarea eventualelor deficienţe/probleme şi formularea propunerilor de îmbunătăţire a situaţiei.

În cadrul conferinței de presă de prezentare a rezultatelor monitorizării, reprezentantele TI-Moldova: Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă și expertele anticorupție, Ianina Spinei și Mariana Calughin au menționat că au fost analizate achizițiile ce țin de domenii cu factori de vulnerabilitate/riscuri sporite de corupție; achizițiile referitoare la aspecte controversate și problematice, care au fost anterior subiecte de dezbateri publice/mediatice; valoarea semnificativă a achizițiilor. În procesul de monitorizare au fost urmărite diferite etape ale achiziţiilor: planificarea şi elaborarea documentaţiei de atribuire; lansarea procedurii de achiziţie; evaluarea ofertelor şi atribuirea contractului; după caz, în funcţie de disponibilitatea informaţiilor, –  implementarea şi monitorizarea contractului.

Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă și expertele anticorupție, Ianina Spinei și Mariana Calughin.

Drept surse de informaţii au servit datele de pe paginile web ale autorităţilor contractante (în speţă, referitoare la planurile de achiziţii publice pe ani, bugetele planificate, deciziile conducerii, etc.), Agenţiei Achiziţii Publice (AAP) privind contractele atribuite şi datele din Buletinul achiziţiilor publice, Agenţiei Naţionale de Soluţionare a Contestaţiilor (ANSC) privind deciziile emise în privinţa contestaţiilor, Curţii de Conturi (CCRM) referitoare la constatările şi recomandările misiunilor de audit; Centrului Național Anticorupție; informaţiile plasate în SIA RSAP MTender şi pe platformele utilizate de autorităţile contractante. În cadrul monitorizării au fost utilizate diferite instrumente, inclusiv solicitarea oficială a informaţiilor publice; sesizarea autorităţilor publice (Inspectoratul General de Poliţie; Inspectoratul de Poliţie Centru, Chişinău); analiza conţinutului paginilor web (ale autorităţilor contractante, AAP, ANSC, CCRM).

Raportul a fost structurat pe aspecte ce ţin de asigurarea accesului la informaţii, informarea proactivă, analiza procedurilor de achiziții, implementarea recomandărilor CCRM referitoare la achizițiile publice.

Rezultatele monitorizării relevă că în activitatea autorităților contractante există multiple nereguli/deficiente în asigurarea accesului la informațiile despre achizițiile publice, în informarea proactivă (prin intermediul paginilor web) și în desfășurarea procedurilor de achiziţii publice.

Accesul la informaţii de interes public. Autorităţile contractante, în perioada monitorizării, nu au respectat întocmai cadrul legal din domeniu, unele solicitări de informaţii adresate Primăriei mun. Chişinău şi întreprinderilor municipale, în speță, ÎM Autosalubritate” au fost ignorate, iar răspunsurile primite au fost superficiale şi evazive, expediate cu depăşirea termenului stabilit în legislaţie. Reprezentanţii primăriei au dat dovadă de ignoranţă şi/sau interpretare eronată a legislaţiei privind accesul la informaţii şi privind achiziţiile publice (a se vedea raportul de monitorizare). În acest context, TI-Moldova a sesizat poliţia privind încălcarea de către Primăria mun. Chişinău și ÎM „Autosalubritate”a legislaţiei privind accesul la informaţie, în rezultatul examinării uneia din sesizări în privința responsabilului primăriei fiind aplicate sancțiuni contravenționale.

Informarea proactivă. Deşi Primăria mun. Chișinău oferă utilizatorilor, prin intermediul paginii sale web, multiple informaţii despre achiziţiile publice planificate şi efectuate, precum şi asigură redirecţionarea către SIA MTender, multitudinea rubricilor şi portalurilor destinate acestui subiect (Economie; Portalul transparenţei; Informaţii publice) poate crea confuzii în căutarea şi selectarea informaţiilor, întrucât unele dintre ele se dublează, altele sunt incomplete şi neactualizate. Unele motoare de căutare nu au facilitat căutarea şi analiza datelor despre achiziţiile publice.

Informaţiile despre achiziţii publice de pe paginile web ale întreprinderilor municipale monitorizate au fost, de regulă, sumare. Datele despre buget, atribuţiile membrilor grupului de lucru pentru achiziţii, informaţiile despre achiziţiile de valoare mică, rapoartele despre monitorizarea contractelor de achiziţii nu au fost plasate pe pagina web. Întreprinderile nu au asigurat, de regulă, publicarea datelor prevăzute de Legea cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală nr. 247/2017, inclusiv statutul, regulamentele interne, situaţiile financiare, rezultatele controalelor efectuate de organele abilitate, raportul conducerii.

Desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice. S-au atestat carențe/abateri la diferite etape ale achiziţiilor publice monitorizate. În partea ce ţine de planificarea achiziţiilor publice sunt de remarcat neîntocmirea şi nepublicarea anunţurilor de intenţie în Buletinul achizițiilor publice, neindicarea codurilor CPV[1] în planurile de achiziţii. Unele autorități contractante au actualizat excesiv de des planurile de achiziţii (Direcţia generală economie, comerţ, turism – de 20 de ori în anul 2022 şi de 26 ori în 2023; Direcţia generală asistenţă medicală şi socială – de 14 ori în anul 2022 şi de 9 ori în 2023), ceea ce presupune existenţa unor probleme în procesul de planificare, care conduc la creşterea manoperei membrilor grupului de lucru pentru achiziţii şi irosirea timpului de lucru al acestora.

Deși, în mare parte, achizițiile publice au fost lansate conform planurilor anuale, există cazuri de discrepanțe, când achiziția nu a fost prevăzută în plan sau procedurile au fost cumulate, întârziate, anunțate într-o altă valoare. Trezește nedumerire și externalizarea de către autoritățile contractante a unor servicii, de ex., oferirea consultațiilor juridice, elaborarea proiectelor unor regulamente – activități care ar trebui să fie realizate cu forțe proprii.

Au existat cazuri de supraestimare a valorii achiziţiei, printre cele mai vizibile – achiziţia de către ÎM „Autosalubritate” a serviciilor de promovare a imaginii, valoarea inițială fiind redusă de circa 4 ori pe parcursul anului 2023. Aceeași întreprindere, după inițierea procedurii de achiziție a acestor servicii, a anulat-o ulterior „din cauza dispariției necesității”.  

Autoritățile contractante nu întotdeauna au păstrat corectitudinea la etapa de clarificări, întrebările eventualilor operatori nefiind tratate corespunzător (nu s-a explicat de ce s-a recurs la condiții diferite în cazul unor proceduri similare; nu s-au justificat anumite cerințe, care par disproporționate în raport cu specificul lucrărilor; eventualilor operatori li s-a răspuns cu aroganță și chiar depreciativ).

Au fost frecvente cazurile când autoritațile contractante nu au făcut referinţe clare şi concrete la motivul anulării procedurilor de achiziţii. Au existat situaţii de anulare nefondată a procedurilor, cu indicarea unor motive formale, apreciate de către ANSC ca o lipsă de diligenţă a grupului de lucru în raport cu obligaţiile prevăzute de legislație.[2]

O parte din autoritățile contractante nu au plasat în SIA MTender informaţiile cu privire la achiziţiile publice de valoare mică realizate în baza contractelor directe şi facturilor, așa cum prevede HG 870/2022. Au fost cazuri când autoritățile contractante au ignorat prevederile HG 10/2021 și nu au publicat pe pagina lor web rapoartele de monitorizare a contractelor de achiziții, ceea ce conduce la incertitudine privind respectarea cerinţelor de monitorizare şi de asigurare a executării contractelor de achiziţii în termenele şi condiţiile prevăzute.

Deşi SIA MTender a fost îmbunătăţit continuu, inclusiv prin introducerea unor noi module de raportare, informațiile din acest sistem nu întotdeauna sunt cuprinzătoare și actualizate, inclusiv din cauză că autoritățile contractante nu sunt suficient de diligente în furnizarea informațiilor și nu sunt responsabilizate pentru nepublicarea/neactualizarea informațiilor. Căutarea informaţiilor în SIA MTender rămâne destul de dificilă, există confuzii între datele privind anularea unor proceduri de achiziţii din acest sistem şi informaţiile privind contractele încheiate la procedurile respective din tender.gov.md.

Potrivit Curții de Conturi, chiar dacă Primăria mun. Chișinău a iniţiat măsuri de prevenire a neregulilor ce ţin de achiziţiile publice, specificate în Raportul auditului conformităţii asupra procesului bugetar şi gestionării patrimoniului public în aa. 2018-2020 (HCC 53/2022), aceasta n-a prezentat documente care să confirme implementarea recomandărilor Curții.

Deși Consiliul municipal Chișinău a aprobat Planul Local Anticorupție (PLA) a mun. Chișinău pentru 2022-2025 și a prezentat unele date despre realizarea acestuia la CNA, primăria n-a oferit la solicitarea TI-Moldova suficiente informații care să ateste implementarea acțiunilor planificate. Rapoartele semestriale și anuale despre implementarea PLA 2022-2025 (pentru anii 2022 și 2023) n-au fost plasate pe pagina web a primăriei.

Ca rezultat al activităților de monitorizare, autorii raportului recomandă:

  • familiarizarea conducerii Primăriei mun. Chișinău, a subdiviziunilor acesteia şi a întreprinderilor municipale, cu subiecte ce ţin de efectuarea achiziţiilor publice, accesul la informaţii de interes public și petiţionarea;
  • respectarea de către Primăria Chișinău a angajamentelor asumate în PLA 2022-2025, în special ce țin de elaborarea și publicarea pe pagina web a rapoartelor semestriale/anuale privind implementarea planului și componența grupului de monitorizare;
  • efectuarea de către Inspectoratul Control Financiar a unui control privind respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice de către Primăria Chişinău, cu plasarea rezultatelor acestui control pe pagina web a inspectoratului;
  • discutarea în comun de către reprezentanții Ministerului Finanțelor, Agenției Achiziții Publice, Inspectoratului Control Financiar, Curții de Conturi și a Primăriei Chișinău a problemelor sistemice identificate în efectuarea achizițiilor publice în vederea remedierii situației;
  • responsabilizarea autorităților contractante pentru neprezentarea în SIA MTender a informațiilor despre achizițiile publice de valoare mică efectuate, precum și pentru nepublicarea rapoartelor despre monitorizarea contractelor de achiziții;
  • iniţierea de către Primăria Chişinău a unor misiuni de audit intern la subiectul achiziţiilor publice care să acopere entităţile specificate în HCC 53/2022, cu informarea despre rezultate a CMC şi a publicului, prin plasarea rapoartelor de audit intern pe pagina sa web;
  • dezvoltarea paginii web a primăriei la capitolul achiziții publice: concentrarea datelor la o singură rubrică/portal pentru a exclude dublarea informaţiilor la diferite rubrici, actualizarea continuă a datelor;
  • îmbunătățirea paginilor web ale întreprinderilor municipale: crearea/completarea unor rubrici speciale destinate achiziţiilor publice, plasarea informaţiilor prevăzute de Legea cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală nr. 247/2017;
  • dezvoltarea continuă a capacităţilor funcţionale ale SIA MTender, introducerea opţiunii de plasare a deciziilor grupurilor de lucru pentru achiziţii la compartimentul Evaluarea ofertelor; excluderea neconformităților dintre informațiile privind anularea procedurii de achiziţii pe MTender și de atribuire a contractului la aceeași procedură pe tender.gov.md.

Acest comunicat de presă a fost realizat în cadrul proiectului „Achiziţiile publice din Primăria municipiul Chişinău sub lupa transparenţei”, desfăşurat de către Transparency International – Moldova, în calitate de beneficiar de sub-grant al proiectului „Consolidarea integrităţii în achiziţiile publice”. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparenţă (SUA). Proiectul urmăreşte susţinerea reformelor în domeniul achiziţiilor publice în Moldova, care vor spori transparenţa şi corectitudinea achiziţiilor publice prin abilitarea cetăţenilor de a responsabiliza instituţiile relevante. Opiniile exprimate în comunicat şi responsabilitatea pentru conţinutul acestuia aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat opinia IDIS „Viitorul” şi a donatorului.


[1] Simboluri numerice specifice produselor sau serviciilor.

[2] De ex., decizia ANSC nr.03D-465-23 din 18.07.2023 privind anularea de către Primăria mun. Chișinău a procedurii de achiziție a echipamentului tehnic.

Vedeți Raport de monitorizare privind achiziţiile publice efectuate de către Primăria mun. Chişinău, unele subdiviziuni și întreprinderi municipale

Vedeți aici prezentarea Raportului de monitorizare privind achiziţiile publice efectuate de către Primăria mun. Chişinău, unele subdiviziuni și întreprinderi municipale

Read more

Prezentul raport cuprinde rezultatele monitorizării achiziţiilor publice efectuate de către Primăria municipiului Chişinău, unele entităţi din subordinea acesteia (Direcţia educaţie, tineret şi sport (sectoarele Botanica și Ciocana), Direcţia generală cultură şi patrimoniu cultural, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare) şi întreprinderi municipale (ÎM „Autosalubritate”, ÎM „Parcul urban de autobuze”, ÎM Regia „EXDRUPO”) în anii 2023 şi 2024. Scopul monitorizării constă în identificarea eventualelor deficienţe la diferite etape de efectuare ale achiziţiilor publice şi formularea propunerilor de îmbunătăţire a situaţiei. Raportul este structurat în profilul autorităţilor contractante şi focusat pe aspecte ce ţin de asigurarea accesului la informaţii, informarea proactivă şi analiza pas cu pas a procedurilor selectate pentru  monitorizare. De asemenea, întrucât activitatea Primăriei Chişinău, inclusiv efectuarea achiziţiilor publice, a fost obiectul unei misiuni de audit a Curţii de Conturi în anul 2022, în raport este analizat modul în care au fost implementate recomandările Curţii la acest capitol.

Monitorizarea a fost realizată de Transparency International – Moldova în cadrul proiectului „Achiziţiile publice din Primăria municipiul Chişinău sub lupa transparenţei”, subgrant alproiectului „Consolidarea integrităţii în achiziţiile publice” implementat de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparenţă (SUA).

Read more

Transparency International – Moldova (TI-Moldova) lansează un concurs de granturi mici pentru organizaţiile neguvernamentale (ONG) locale și regionale în vederea monitorizării politicilor publice anticorupţie la nivel local.  În cadrul concursului vor fi acordate două granturi a câte 8000 de dolari SUA fiecare, iar perioada implementării proiectelor este de circa  6 luni. 

Scopul Concursului: Facilitarea și promovarea eforturilor organizațiilor neguvernamentale locale și regionale în monitorizarea politicilor publice anticorupție la nivel local, contribuind astfel la consolidarea transparenței și responsabilității în administrația publică.

Eligibilitate:

Pentru a participa la concurs, ONG-urile interesate vor depune cereri de granturi care vor include:

  • aplicaţia narativă (formular atașat)
  • bugetul detaliat al proiectului (în MDL) (formular atașat)
  • certificatul de înregistrare al organizației şi informaţiile despre organizaţie

Cererile de granturi vor fi depuse în variantă electronică la adresa e-mail office@transparency.md, zaharia_lilia@yahoo.com în limba română sau rusă, inserând mesajul Proiect anticorupție”. La evaluarea propunerilor de proiect, se va ține cont de relevanța și impactul proiectului, bugetul solicitat și capacitățile de monitorizare a echipei proiectului. De asemenea, membrii grupului de evaluare vor lua în considerare experiență anterioară a organizației în domeniul anticorupție sau dacă organizația a fost implicată în procesul de monitorizare a politicilor publice  la nivel local.

Termenul limită de prezentare a propunerilor de proiect este 24 martie 2024. Aplicațiile vor fi evaluate de experți anticorupție.

Procesul de selectare: 25 – 28 martie 2024. Anunțarea rezultatelor: 29 martie 2024

Pe parcursul realizării proiectelor, beneficiarii vor primi consultații și mentorat din partea TI-Moldova.

În cadrul concursului vor fi acordate două granturi a câte 8000 de dolari SUA fiecare, iar perioada implementării proiectelor este de circa  6 luni (aprilie – prima lună de implementare).

Pentru mai multe detalii, puteți expedia mesaj la adresa de email: i_spinei@yahoo.com (experta TI-Moldova, Ianina Spinei), tel: 079412909.

Granturile vor fi finanțate în cadrul proiectului „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  

Read more

Sursa foto: Eppgroup.eu

Din cauza valurilor de dezinformări pornite din 24 februarie 2022, de când Federația Rusă a pornit un război agresiv și nejustificat împotriva Ucrainei, autoritățile de la Chișinău au adoptat diverse măsuri, inclusiv legislative, pentru a proteja spațiul informațional din Moldova, dar și cetățenii săi de propaganda de la Kremlin. De la introducerea în Codul Contravențional al Republicii Moldova a modificărilor care permit sancționarea promovării atributelor și simbolurilor sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum și a propagandei sau glorificării acestor acțiuni,  au fost înregistrate de către poliție până în luna ianuarie curent 374 cauze contravenționale, valoarea totală a amenzilor constituind circa 1,5 milioane de lei.

În luna februarie  2024 se împlinesc doi ani de la începerea războiului agresiv și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei. Pe lângă pagubele materiale provocate  de război,  Federația Rusă duce și un război informațional periculos, fapt ce a impus autorităților   pro-europene de la Chișinău să blocheze site-uri care promovau narațiuni de război și îl justificau, să sisteze posturi TV, să expulzeze diplomați ruși, să adopte măsuri legislative etc.

Măsuri legislative adoptate, inclusiv cu stabilirea de sancțiuni

La câteva luni de la începerea războiului, autoritățile de la Chișinău au adoptat  modificări la Codul serviciilor media audiovizuale, cunoscute cu denumirea de „Lege a securității informaționale”  (Legea pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018). Amendamentele nu fac altceva decât să protejeze consumatorii de informații de dezinformare. Prin noile modificări s-a introdus noțiunea de  „dezinformare” ca „răspândire intenționată a informațiilor false, create pentru a dăuna unei persoane, unui grup social, unei organizații sau securității statului”, iar posturilor de radio și televiziune li se interzice să retransmită programe informative și informativ-analitice din alte țări decât statele membre ale Uniunii Europene, Statele Unite ale Americii, Canada și statele care au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră. Federația Rusă a semnat, dar nu a ratificat această convenție internațională.

În  luna iulie 2022, Codul contravențional a fost completat cu un nou articol (Articolul 3655) potrivit căruia sunt sancționate acțiunile de încălcare a drepturilor cetățenilor prin răspândirea atributelor și simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum și al propagandei sau glorificării acestor acțiuni” Aceste modificări au fost făcute și din cauza apariției în spațiul public a mai multor mesaje de instigare la ură și discriminare îndreptate împotriva cetățenilor ucraineni, refugiați în Moldova.  De la introducerea acestor modificări și până în luna ianuarie curent, poliția a înregistrat 374 cauze contravenționale. PotrivitInspectoratul General al Poliției, valoarea totală a amenzilor constituind circa 1,5 milioane de lei.

Expulzări de diplomați ruși

În luna iulie 2023,  autoritățile moldovenești au anunțat reducerea numărul diplomaților ruși și al personalului tehnic din cadrul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău. Această decizie a fost luată la scurt timp după ce portarul „The Insider” și postul de televiziune Jurnal TV au publicat o investigație, potrivit căreia serviciile secrete rusești ar spiona instituțiile statului  cu ajutorul unor antene de pe sediul Ambasadei Rusiei la Chișinău. Astfel că în luna august, 22 de diplomați ruși și 23 de angajați din rândul personalului tehnic, împreună cu familiile lor, au părăsit Republica Moldova. Atunci, mai multe surse pro-Kremlin au acuzat autoritățile din Moldova ca fiind rusofobe și că decizia ar fi fost luată      la indicația Occidentului, în urma căreia vor avea de suferit cetățenii, și că „Moldova urmează calea Kievului”.

Licențe tv suspendate, site-uri blocate

Două luni mai târziu, în preajma alegerilor locale generale desfășurate în noiembrie 2023, valurile de dezinformări se întețeau și autoritățile au blocat mai multe site-uri cu politică editorială pro-Kremlin, dar  au și sistat posturi TV care transmit conținut în limba rusă, afiliate unor politicieni, de asemenea, apropiați Kremlinului.

Astfel că în luna octombrie 2023, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a dispus suspendarea licențelor de emisie a șase posturi de televiziune (Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3). Decizia Comisiei a fost similară celei din decembrie 2022, când au fost suspendate licențele altor 6 televiziuni (Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV).  Decizia a fost contestată în judecată. La finele anului trecut,  la un de un an de la suspendarea licențelor, magistrații de la Judecătoria Chișinău au respins plângerea, calificând-o drept neîntemeiată.

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova a ordonat blocarea  a 31 de site-uri, printre care Kp.md, Vedomosti.md – platforme foarte citite în Republica Moldova prin intermediul cărora erau transmise diverse narațiuni de război și mesaje discriminatorii și de instigare la ură.

Ulterior, într-un alt Ordin de la SIS se regăseau și paginile web      ale unor posturi de televiziune, ca Publika, Canal 2, Canal 3, Orizont TV, ITV, închise și ele în aceeași zi și asta după ce Comisia pentru Situații Excepționale le-a suspendat licențele de emisie la cererea SIS pe motiv că Rusia ar încerca să influențeze prin intermediul lor alegerile locale din 5 noiembrie 2023. La rândul lor, jurnaliștii de la aceste posturi de televiziune au acuzat autoritățile de cenzură și că le-ar încălca libertatea de exprimare.

Tot în octombrie, SIS a publicat un alt Ordin prin care se închideau câteva site-uri ale posturilor tv rusești printre care Ntv.ru, Ren.tv – și de această dată SIS motivând că aceste platforme promovează conţinut on-line utilizat în războiul informaţional contra Republicii Moldova.

A fost creat în Republica Moldova Centrul de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării

De asemenea, în anul 2023, cu scopul de a proteja spațiul informațional și de a face populația mai rezilientă, autoritățile moldovenești au creat Centrul de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, instituție care este condusă de fosta ministră a Afacerilor Interne, Ana Revenco. Acest Centru este o noutate în regiune și va avea misiunea de a consolida cooperarea între instituții în lupta împotriva dezinformării, manipulării informațiilor și ingerințelor străine, care prezintă pericol sau pot prejudicia securitatea națională și periclita realizarea intereselor naționale.

Aceste măsuri sunt necesare pentru a fi luate in Republica Moldova deoarece în ultimii ani dezinformarea a luat amploare în țară,  fenomen cauzat de mai mulți factori, printre care:

  • influența politică, fiind utilizată de cele mai multe ori prin manipularea opiniei publice în favoarea anumitor partide sau lideri politici, de obicei fiind o divizare între Est și Vest.
  • media slăbită și politizată. Pe parcursul anilor, mass-media a fost politizată, iar oamenii aveau puține  surse de știri credibile și verificate, existând riscul ca aceștia să cadă pradă dezinformării.
  • diviziunile etnice și lingvistice create artificial de grupurile de interese au încercat permanent să facă diferențe etnice și lingvistice din Republica Moldova, fiind exploatate narațiuni precum rusofobie sau românofobie,  amplificând dezinformarea.
  • Influența externă a Federației Ruse. Republica Moldova este adesea subiectul unor interese divergente din partea Federației Ruse, încercând să  influențeze prin diverse metode opinia publică  prin intermediul dezinformării.

Lilia Zaharia,

TI-Moldova

Read more

La nivel mondial, majoritatea guvernelor nu reușesc să reducă corupția

Berlin, 30 ianuarie 2024. Indicele Percepției Corupției 2023 (IPC 2023), lansat astăzi de Transparency International, arată că majoritatea țărilor incluse în clasament au progresat puțin sau nu au progresat deloc în combaterea corupției din sectorul public.

Clasamentul IPC 2023 cuprinde 180 ţări şi teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 surse externe (cercetări/studii ale unor organizaţii notorii, inclusiv 7 cercetări – pentru Republica Moldova[1]). IPC reflectă nivelul corupţiei din sectorul public perceput de către experţi şi oamenii de afaceri şi este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.[2]

Aspecte generale

Media globală a IPC 2023, de 43 puncte, rămâne neschimbată pentru al doisprezecelea an consecutiv. Circa 2/3 din țări au înregistrat scoruri ale indicelui sub 50 de puncte, ceea ce indică probleme grave în combaterea corupției.

În fruntea clasamentului se află Danemarca cu un scor de 90 de puncte (pentru al șaselea an consecutiv), Finlanda și Noua Zeelandă urmând cu scoruri de 87 și, respectiv, 85 de puncte. La polul opus al clasamentului sunt Somalia (11), Venezuela (13), Siria (13), Sudanul de Sud (13) și Yemenul (16), afectate de crize prelungite și de conflicte armate.

23 de țări – printre ele unele democrații avansate precum Islanda (72), Țările de Jos (79), Suedia (82) și Regatul Unit (71) se află la minime istorice în acest an. Au înregistrat minime istorice și state autoritare precum Iran (24), Rusia (26), Tadjikistan (20) și Venezuela (13).

Din anul 2018, 12 țări au scăzut semnificativ în clasamentul IPC, printre ele fiind atât țări cu venituri mici și medii precum El Salvador (31), Honduras (23), Liberia (25), Myanmar (20), Nicaragua (17), și Venezuela (13), cât și țări cu venituri care le depășesc pe cele medii și cu venituri mari, cum ar fi Argentina (37), Austria (71), Polonia (54), Turcia (34) și Regatul Unit (71). Opt țări au îmbunătățit IPC în această perioadă: Irlanda (77), Coreea de Sud (63), Armenia (47), Vietnam (41), Maldive (39), Moldova (42), Angola (33) și Uzbekistan (33).

Războiul Federației Rusiei împotriva Ucrainei (36) a adus provocări imense guvernării, sporind riscurile de corupție. Cu toate acestea, Ucraina a continuat creșterea de 11 ani a IPC, concentrându-se pe reforme în sistemului judiciar, inclusiv restructurarea organelor de autoguvernare judiciară, creșterea independenței sectorului judiciar și consolidarea capacității organului de urmărire penală anticorupție. Totuși, existența unui număr semnificativ de cazuri de corupție la nivel înalt rămâne o preocupare majoră.

Corupția și injustiția

În centrul atenţiei IPC 2023 sunt aspectele referitoare la corupție și injustiție. Potrivit Indicelui statului de drept, lumea se confruntă cu un declin în funcționarea sistemelor de justiție. Țările cu cele mai mici scoruri în acest indice au, de asemenea, scoruri foarte scăzute ale IPC, existând o legătură clară între accesul la justiție și corupție. Atât regimurile autoritare, cât și liderii democratici care subminează justiția contribuie la creșterea impunității față de corupție și, în unele cazuri, chiar o încurajează prin eliminarea consecințelor pentru infractori. Președintele Transparency International, François Valérian, a menționat: „Corupția va prospera atâta timp cât sistemele de justiție nu vor sancționa infracțiunile și nu vor ține guvernanții sub control. Când justiția este cumpărată sau este obiectul ingerințelor politice, oamenii sunt cei care suferă. Liderii ar trebui să investească pe deplin și să garanteze independența instituțiilor care respectă legea și luptă împotriva corupției. E timpul să punem capăt impunității pentru corupție.”

Instituțiile judiciare și de poliție independente, transparente și bine dotate cu resurse sunt esențiale pentru a ține corupția sub control. Mai mult, pentru a asigura eficiența acestor instituții, este esențial de a preveni ingerința în activitatea acestora, abuzul de putere politică, mita și alte forme de corupție.

Corupția agravează nedreptatea socială și îi afectează în mod disproporționat pe cei mai vulnerabili. În multe țări, persistă obstacole în calea justiției pentru victimele corupției. Este timpul să spargem barierele și să ne asigurăm că oamenii pot avea acces efectiv la justiție. Toată lumea merită sisteme juridice echitabile și favorabile incluziunii, în care vocea victimelor să fie ascultată în fiecare etapă. Orice altceva este un afront adus justiției” a declarat Daniel Eriksson, directorul general al Transparency International.

Transparency International face apel la guverne să ofere sistemelor de justiție independența, resursele și transparența necesare pentru a pedepsi efectiv infracțiunile de corupție și pentru a asigura controlul și echilibrul puteriilor în stat. Acolo unde este necesar, trebuie să fie introduse proceduri și legi mai bune.

Republica Moldova în clasamentul IPC 2023

Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC 2023 de 42 de puncte, fiind pe locul 80 din 180 ţări incluse în clasament și înregistrând o creștere de 10 puncte pe parcursul ultimilor cinci ani (2019 – 32, 2020 – 34, 2021 – 36,  2022 – 39, 2023 – 42 puncte). Printre „vecinii de clasament” ai Republicii Moldova sunt: China, Ungaria, Macedonia de Nord (cu scoruri ale IPC de 42 de puncte), Cosovo (41) și Africa de Sud (41). Pentru comparație: România a înregistrat un scor al IPC de 46 puncte, Bulgaria (45), Cehia (57), Estonia (76), Lituania (61), Letonia (60).

În Republica Moldova anul 2023 a fost marcat de adoptarea mai multor legi și documente de politici publice anticorupție importante. Printre acestea: Legea privind accesul la informații de interes public, care a adus cadrul normativ național în conformitate cu standardele internaționale; Programul Național de Integritate și Anticorupție pentru anii 2024-2028, care după mai mulți ani de lipsă a unui document strategic nou în domeniu, oferă o viziune asupra modului în care vor fi abordate activitățile anticorupție în următorii ani. A fost modificat Codul de Procedură Penală, inclusiv pentru a asigura Procuratura Anticorupţie cu suficiente capacităţi de a detecta, investiga și urmări corupţia mare. A fost aprobată crearea Platformei de dialog și participare civică la procesul decizional al Parlamentului. Pe parcursul anului a fost constituită o nouă componență a Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor, precum și au fost îmbunătățite unele aspecte din cadrul normativ aferent.

Cu toate acestea, reforma în sistemul judiciar trenează, restanțele la acest capitol fiind recunoscute de guvernanți. Rămân tratate necorespunzător mai multe recomandări înaintate de Grupul de state contra corupției în cadrul rundei a IV-a de evaluare a Republicii Moldova. Deși a crescut numărul dosarelor împotriva funcționarilor de rang înalt, rata de condamnare rămâne modestă. Protagoniștii „furtului miliardului” nu-și ispășesc pedeapsa. Nici un leu din banii extrași fraudulos din sectorul bancar așa și n-a fost întors în vistieria statului.

Astfel, urmează a fi depuse eforturi substanțiale în realizarea efectivă a sarcinilor asumate în combaterea corupției și reformarea sistemului justiției, sarcini care devin și mai importante din perspectiva lansării negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

   Tel. de contact: +373 069646492, www.transparency.md


[1] Bertelsmann Foundation Transformation Index, Economist Intelligence Unit Country Ratings, Freedom House Nations in Transit, Global Insights Country Risk Ratings, PRS International Country Risk Guide, Varieties of Democracy Project, World Justice Project Rule of Law Index.

[2] De la crearea în 1995, IPC a devenit principalul indicator al nivelului corupției din sectorul public la nivel mondial. IPC este calculat în baza a mai multe cercetări, scorurile atribuite reflectând opiniile experților și ale personalităților din mediul de afaceri, nu ale publicului. Metoda de calcul al IPC este revizuită cu regularitate pentru a asigura ca indicele să fie cât mai robust și mai coerent. Revizuirea cea mai recentîă, efectuată de Centrul comun de cercetări al Comisiei Europene a fost efectuată în  2017. Scorurile IPC începând cu 2012 pot fi comparate de la an la an. Pentru mai multe informații, a se consulta: https://www.transparency.org/en/news/how-cpi-scores-are-calculated

Comunicat de presă

Read more

Trei din cele 11 echipe participante la hackatonul „Nistru TruthBridge”, organizat de Transparency International Moldova și PNUD, au câștigat  marile premii în valoare de 5500 de dolari fiecare. Echipele câștigătoare vor dezvolta soluții digitale de combatere a dezinformării și a discursului instigator la ură, precum și de promovare în mediul online a conținutului verificat și credibil. Ele urmează să utilizeze instrumente și algoritmi de analiză pentru a evalua conținutul informațiilor, identificând eventuale dezinformări.

Timp de două zile,  26 și 27 ianuarie 2024, peste 50 de persoane de pe ambele maluri ale Nistrului, care provin din domenii precum IT, jurnalism, comunicare, business, sectorul bancar și marketing au lucrat intens pentru identificarea instrumentelor digitale care permit descoperirea și contracararea dezinformării în timp real, înainte ca aceasta să se răspândească prea mult.

Participanții au fost ghidați de mentori din Republica Moldova, România și Georgia și au experimentat diferite prototipuri și concepte digitale, pentru a face față dezinformării, dar și pentru a monitoriza și verifica informațiile de pe rețelele sociale.

De asemenea, echipele au fost ghidate de mentori cum să prezinte conceptele într-un mod atractiv și să convingă publicul de utilitatea proiectelor.Juriul, format din experți din domenii conexe, a analizat conceptele în baza unui set de criterii, care au fost aduse la cunoștința participanților, și a ales următorarele echipe câștigătoare:

„Providence Lab” urmează să elaboreze o extensie care va analiza și detecta știrile adevărate de cele false. Una dintre membrele echipei, Elena Gaidău, analistă de date, a explicat că acest instrument îi va ajuta pe utilizatorii de Internet să filtreze informațiile: „Instrumentul va fi destinat publicului larg și va contribui la combaterea dezinformării”.

 „DDK”, o echipă formată din jurnaliști și fact-checkeri, a prezentat conceptul unui instrument de monitorizare a informaţiilor din surse oficiale pe o singură platformă, fără o căutare separată pe fiecare site guvernamental. Jurnaliștii vor putea accesa informațiile mai rapid și mai eficient și, astfel, vor putea reacţiona mai rapid la potențialele dezinformări. Sperăm că proiectul nostru va deveni un instrument folositor pentru alți jurnaliști și utilizatori și că va funcționa destul de mult timp. Pentru noi este important să vedem că ideea noastră va aduce beneficii reale. Suntem recunoscători tuturor organizatorilor și donatorilor pentru că sprijină astfel de inițiative”, a menționat Konstantin Hairedtinov, jurnalist la portalul Esp.md din municipiul Bălți.

„Get Innovation”, membrii căreia au prezentat conceptul aplicației E-stiri.md, un instrument care va permite utilizatorilor de Internet să evalueze conținutul unei știri după narațiunile transmise, validând sau invalidând informațiile. „În aceste două zile, am avut marea dificultate pe care idee sa o alegem și să o dezvoltăm ca prototip. Am reușit să creăm proiectul cu ajutorul  mentorilor noștri care ne-au împărtășit din experiența lor, în același timp am fost susținuți de îndemnurile acestora pentru împachetarea unui proiect câștigător. Mulțumim mentorilor și tuturor celor care au depus efort in organizarea acestui hackathon”, a spus Pavel Vintilă, unul din membrii echipei.

Echipele câștigătoare vor primi banii în două tranșe – jumătate de sumă la început de proiect, iar restul – după dezvoltarea soluției. Timp de aproape trei luni, echipele vor fi ghidate de experți în domeniul IT.

Expertul georgian Jubo Berdzenishvili, care a fost unul dintre mentori la hackaton, a declarat că organizarea de astfel de evenimente care aduc oamenii împreună pentru a-și împărtăși ideile de combatere a dezinformării facilitează interacțiunile sociale pozitive și oferă oportunități pentru colaborări ulterioare.

Livia Țurcanu, una dintre membrele juriului, a menționat că, în contextul actual al creșterii amenințărilor aduse de dezinformare, este vital să recunoaștem importanța eforturilor colective în combaterea acestui fenomen. La acest hackathon mi-a plăcut mult ideea  echipei „Get Innovation”care își propune să dezvolte un program ce va identifica diferite narațiuni utilizate pentru dezinformare în articolele din media. De-a lungul anilor am putut observa tendința că aceleași narațiuni false sunt reutilizate în diferite campanii electorale. De aceea este important ca oamenii să le poată identifica și să nu creadă sursele de informare cu conținut înșelător”, a conchis Livia Țurcanu, consilieră pe domeniul tehnologii în cadrul proiectului Tehnologiile Viitorului”.

Hackatonul „Nistru TruthBridge” a fost organizat de Transparency International-Moldova și PNUD, cu susținerea proiectului „Construirea păcii durabile și incluzive, consolidarea încrederii și a coeziunii sociale în Moldova”, finanțat de Fondul ONU pentru Consolidarea Păcii, implementat de OHCHR, PNUD și UN Women.

TI-Moldova

C

Read more

Proiectul Programului național de integritate și anticorupție pentru anii 2024-2028 poate fi îmbunătățit

În decembrie 2023, Parlamentul a supus consultării publice Proiectul de hotărâre privind aprobarea
Programului național de integritate și anticorupție pentru anii 2024-2028 și a Planului de acțiuni pentru
implementarea Programului național de integritate și anticorupție pentru anii 2024-2028.1
Potrivit autorilor, mai mulți deputați din Fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate”,
Programul a fost elaborat de către Centrul Național Anticorupție. Elaborarea și promovarea Programului a
fost condiționată de necesitatea asigurării continuității politicilor de prevenire și combatere a corupției la nivel național. Actuala Strategie națională de integritate și anticorupție pentru anii 2017-2023, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 56/2017 și modificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 241/2021, ajunge la termen și, începând cu anul 2024, nu există un alt document de politici anticorupție aplicabil la nivel național.

Programul este constituit din 10 capitole, și anume:

  • Introducere;
  • Analiza situației;
  • Standarde internaționale și exemple de bune practici;
  • Scopul Programului și obiective generale;
  • Impactul;
  • Estimarea costurilor;
  • Sursa de finanțare;
  • Riscuri de implementare;
  • Autorități și instituții responsabile;
  • Proceduri de raportare.

Planul concretizează:

  • Acțiunile;
  • Indicatorii de monitorizare;
  • Costuri de implementare;
  • Sursa de finanțare;
  • Termen de realizare;
  • Autorități/instituții responsabile.

Atât proiectul Programului, cât și proiectul Planului pot fi îmbunătățite. În acest scop, este importantă tratarea corespunzătoare a aspectelor nuanțate în cele ce urmează.

Este de remarcat că, în diferite capitole ale Programului, obiectivele generale și specifice sunt formulate diferit de redacția reținută în Plan. În opinia noastră, obiectivele ar trebui să fie revăzute astfel încât acestea să fie clare și cuprinzătoare, fără a se suprapune. În același sens, este necesară o reexaminare suplimentară în privința acțiunilor și indicatorilor. Este important ca în acest exercițiu să se respecte abordarea SMART – obiectivele, acțiunile și indicatorii trebuie să fie specifice, măsurabile, aplicabile (realizabile), relevante, încadrate în timp.

În procesul de revizuire a acțiunilor, ar trebui:

  • să se evite includerea acțiunilor prevăzute sau care ar trebui să fie prevăzute de alte documente de politici publice. Cu titlu de exemplu, ne referim la acțiunile care se află sau trebuie să se afle sub egida Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025, aprobată prin Legea nr. 211/2021, sau sub egida Programului național de dezvoltare a sistemului de achiziții publice pentru anii 2023-2026, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 625/2023. Paralelismele în documentele de politici publice generează confuzii, inclusiv – din perspectiva termenului de realizare, și duble eforturi în raportare;
  • să se evite includerea acțiunilor fără conotație strategică (acțiuni cu un caracter permanent care derivă nemijlocit din atribuțiile autorităților implementatoare), acțiuni irelevante și inoportune, acțiuni care nu pot fi realizate în esență sau nu pot fi realizate de către entitățile cărora le-au fost atribuite, acțiuni supra-segmentate. Aceste practici, pe de o parte, generează statistici impunătoare, care, însă, nu au impact strategic asupra domeniului. Pe de altă parte, dacă nu sunt asigurate premise pentru realizare, acțiunile rămân nerealizate. Pornind de la aceste argumente, este importantă avizarea proiectelor de Program și Plan de către toate entitățile implementatoare;
  • să se efectueze o inventariere a măsurilor de asigurare a integrității instituționale și să se includă acțiuni de îmbunătățire a cadrului normativ și practicilor aplicate în testarea la detectorul comportamentului simulat (poligraf), verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice, evaluarea integrității instituționale a Centrului Național Anticorupție etc.
Read more

Transparency International-Moldova și PNUD anunță înscrierea participanților de pe ambele maluri ale Nistrului la hackathonul „Nistru TruthBridge” – locul unde se vor crea și dezvolta instrumente digitale de prevenire și combatere a dezinformării și a discursului instigator la ură. Hackathonul se desfășoară cu susținerea proiectului „Construirea păcii durabile și incluzive, consolidarea încrederii și a coeziunii sociale în Moldova”, finanțat de Fondul ONU pentru Consolidarea Păcii, implementat de OHCHR, PNUD și UN Women.

Evenimentul va avea loc în perioada 26-27 ianuarie 2024 și este destinat programatorilor, designerilor, experților în comunicare, jurnaliștilor, specialiștilor în securitate cibernetică de pe ambele maluri ale Nistrului. 

Doritorii de a participa la hackathon trebuie să completeze formularul de înregistrare până pe 22 ianuarie 2024, ora 18.00. 

Timp de 24 de ore, participanții vor lucra, testa și experimenta, transformând conceptele sale de soluții inovative în prototipuri funcționale, asistați de mentori – mentori din Republica Moldova, România și Georgia, profesioniști în domeniul vizualizării datelor din mediul online, experți media și analiști în domeniul prevenirii și combaterii dezinformării, specialiști în IT și dezvoltare aplicații etc. De asemenea, participanții vor beneficia de mentorat cum să își prezinte ideile de proiecte într-un mod creativ și convingător și să atragă atenția audienței, sporind șansele de a obține sprijin. Prototipurile vor fi evaluate de un juriu format din reprezentanți ai organizatorilor și parteneri de dezvoltare.

Cele mai inovatoare 3 prototipuri vor fi susținute financiar pentru a fi puse în practică. Vor fi acordate granturi în valoare de circa 5500 de dolari fiecare, bani care vor fi acordați în două tranșe: jumătate de sumă la început de proiect, a doua – după dezvoltarea soluției.

Echipele câștigătoare vor fi consultate și ghidate de Transparency International-Moldova și PNUD. De proiectele finale vor beneficia atât utilizatorii rețelelor sociale, cât și jurnaliștii, rețelele de fact-checking etc.

Read more