Communicate de Presa

Republica Moldova a aderat în anul 1995 la trei Convenții ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) referitoare la controlul și combatereatraficului ilicit de substanțe stupefiante și psihotrope:

  • Convenția unică asupra stupefiantelor ONU din 30.03.1961 cu amendamentele conform Protocolului din 25.03.1972[1];
  • Convenția ONU privind substanțele psihotrope din 21.02.1971[2];
  • Convenția ONU contra traficului ilicit de substanțe stupefiante și psihotrope din 20.12.1988[3];

Activitatea de control asupra circulației substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor, precum și de combatere a circualției ilegale ale acestora în Republica Moldova are la bază prevederile dintr-o serie de acte normative, inclusiv:

  • Legea RM nr.382 din 06.05.1999 cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor (Legea nr. 382/1999);
  • Hotărârea Guvernului RM nr.1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului (HG nr. 1088/2004);
  • Hotărârea Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora (HG nr. 79/2006);
  • Codul contravențional al RM nr.218 din 24.10.2008 (CC nr.218/2008);
  • Codul penal al RM nr.985 din 18.04.2022 (CP nr.985/2022).

În pofida acestui fapt, Republica Moldova se confruntă cu mai multe probleme ce țin de activitatea de control asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope, precum și de combatere a circulației ilegale a acestora. Punctul de pornire a acestor probleme ține de imperfecțiunea cadrului normativ național și, drept urmare, de divergențele dintre normele naționale și reglementările Convențiilor ONU sus-menționate.

Problemele cu care se confruntă Republica Moldova în acest domeniu se rezumă, cu precădere, la următoarele:

  • Conform Legii nr. 382/1999, în domeniul controlului asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope în Republica Moldova există, în esență, trei entități publice: Comisia Națională Antidrog, Agenția Medicamentului și Dispozitive Medicale și Comitetul permanent de control asupra drogurilor din cadrul acesteia. Cu toate acestea, entitățile publice respective nu-și asumă responsabilitatea deplină pentru situația nesatisfăcătoare din domeniu, existând neclarități, contradicții sau conflicte de interese.
  • În legislația națională nu sunt reglementate:
  • Un mecanism clar de modificare/completare a tabelelelor/listelor de substanțe stupefiante și psihotrope;
  • Principiile și criteriile de supunere controlului a circulației substanțelor stupefiante și psihotrope;
  • Criteriile de determinare a cantităților mici, mari și deosebit de mari ale substanțelor stupefiante și psihotrope, potrivit cărora este reglementată responsabilitatea penală sau contravențională;
  • Efectuarea periodică sau la necesitate a modificărilor/completărilor cu substanțe noi ale listelor de substanțe stupefiante și psihotrope.
  • În pofida faptului că Republica Moldova a aderat la cele trei Convenții ONU, mai multe substanțe stupefiante și psihotrope din Lista de substanțe stupefiante la Convenția ONU din 1961 și din Lista de substanțe psihotrope la Convenția ONU din 1971 nu sunt incluse în Tabelele/Listele de substanțe stupefiante/psihotrope aprobate prin Hotărâre de Guvern și, deci, nu sunt recunoscute pe teritoriul Republicii Moldova.
  • Multe substanțe stupefiante și psihotrope sunt indicate în Tabele/Liste doar într-o denumire prescurtată, fără alte denumiri sau formulă chimică, ceea ce oferă posibilități de interpretare diferită/eronată.
  • Multe substanțe se repetă la diferite poziții sub aceeași denumire sau sub denumiri diferite ale aceleeași substanțe, fiind în multe cazuri aceleași substanțe incluse în liste și ca substanțe stupefiante, și ca substanțe psihotrope, în privința cărora sunt reglementate diferite intervale de cantități mici, mari și deosebit de mari.
  • Multe substanțe psihotrope sunt incluse în Listele de substanțe stupefiante și, similar, unele substanțe stupefiante sunt incluse în Listele de substanțe psihotrope.
  • În listele de substanțe stupefiante/psihotrope sunt incluse unele substanțe care nu sunt substanțe stupefiante/psihotrope, întrucât nu provoacă dependență și au altă destinație de utilizare.
  • În listele de substanțe sunt incluse unele substanțe stupefiante/psihotrope cu altă denumire, dar nu sub denumirea recunoscută internațional.
  • Legea nr. 382/1999, Codul Contravențional nr.218/2008 și Codul penal CP nr.985/2022 stipulează așa-numitele substanțe „analog al substanțelor stupefiante sau psihotrope”, care nu sunt reglementate și contravin celor trei Convenții ONU din 1961, 1971 și 1988. Normele din legislația națională privind substanțele „analog al substanțelor stupefiante sau psihotrope” sunt imprevizibile și aplicarea acestora poate avea consecințe grave asupra drepturilor și libertăților omului.
  • În mai multe aspecte ce țin de controlul asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope și combaterea ciculației ilegale ale acestora există contradicții dintre legislația națională și prevederile Convențiilor ONU din 1961, 1971 și 1988, la care Republica Moldova este parte.

Situația din domeniul controlului asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope, precum și combaterii circulației ilegale ale acestora este alrmantă. În scopul soluționării întrebărilor menționate a fost înaintat un pachet de măsuri normative, care urmează a fi implementate.

În contextul celor relevate supra, considerăm necesară colaborarea cu Comitetul Internațional de Control asupra Drogurilor, susținerea din partea căruia ar putea contribui la înlăturarea problemelor sus-menționate și conformarea legislației naționale cu standardele ONU.

[1] https://www.incb.org/documents/Narcotic-Drugs/1961-Convention/convention_1961_en.pdf.  În vigoare pentru Republica Moldova din 17.03.1995.


[2] https://www.incb.org/documents/Psychotropics/conventions/convention_1971_en.pdf .  În vigoare pentru Republica Moldova din 16.05.1995.

[3] https://www.incb.org/documents/PRECURSORS/1988_CONVENTION/1988Convention_E.pdf.  În vigoare pentru Republica Moldova din 16.05.1995.

.

Read more

La 2 noiembrie curent, la sediul IGSU s-a desfășurat ceremonia oficială  de donație a echipamentului tehnic din partea Ambasadei SUA în Moldova. Donația   în valoare de peste 22 de mii de dolari fost posibilă grație proiectului  „Donare de echipament pentru Direcția relații cu publicul și Direcția generală prevenție a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și instruire în domeniul comunicării pe timp de criză”, implementat de TI-Moldova, fiind finanțat de Ambasada SUA în Republica Moldova.

La eveniment a participat conducerea IGSU, reprezentată de colonelul Alexandru Oprea, atașatul de presă în cadrul Ambasadei SUA în Republica Moldova, Susan Stancampiano Fortnam și directoarea executivă a Asociației Transparency International-Moldova, Lilia Zaharia-Cravcenco.

Aceștia au precizat că echipamentul tehnic care include imprimante, laptop, cameră foto și video și  accesorii etc., îi va ajuta pe angajații din cele două direcții din cadrul IGSU să comunice rapid și eficient în diverse situații de urgență.

Alexandru Oprea a mulțumit partenerii americani pentru suportul oferit în achiziționarea echipamentul tehnic performat pentru a asigura o bună funcționare a procesului de informare și prevenire a cetățenilor. Acesta a menționat că bunurile primite sunt destinate pentru consolidarea eforturilor de prevenție și sensibilizare publică, dar și pentru completarea nivelul de dotare a pompierilor și salvatorilor. Mai mult, oficialul a subliniat că orice investiție în domeniul prevenirii diminuează vulnerabilitățile țării, dar și contribuie pozitiv la  micșorarea indicatorilor de pierderi umane. 

Alexandru Oprea, directorul IGSU
Totodată, atașatul de presă în cadrul Ambasadei SUA, Susan Stancampiano Fortnam a subliniat importanța dotării cu instrumente și echipament specializat a direcțiilor responsabile de informarea populației privind măsurile de prevenire a riscurilor, precum și asigurarea comunicării eficiente a instituției cu publicul. Reprezentanta Ambasadei SUA la Chișinău a precizat că IGSU este un partener de lungă durată a SUA, iar împreună au reușit să implementeze mai multe programe, care au contribuit la consolidarea capacităților instituției, dar și la un viitor mai prosper pentru toți cetățenii Republicii Moldova.

Susan Stancampiano Fortnam, atașatul de presă în cadrul Ambasadei SUA
La rândul său, directoarea executivă Transparency International-Moldova, Lilia Zaharia Cravcenco, a mulțumit Ambasadei SUA pentru cooperarea cu IGSU, specificând că programul realizat prevede și desfășurarea activităților de instruire a angajaților IGSU privind comunicarea strategică în diverse situații de criză, dar și ateliere practice în domeniul comunicării cu mass-media, cu utilizarea echipamentului specializat.  Aceasta a spus că astfel de ateliere practice îi vor ajuta pe angajații IGSU să comunice mai eficient cu jurnaliștii.

Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă Transparency International-Moldova

Ajutați de jurnalista de televiziune Sorina Obreja, circa 30 angajați din subdiviziunile teritoriale ale IGSU au participat la un atelier de lucru, cu tematica: „Comunicare cu jurnaliștii: provocări și soluții”.

În cadrul instruirii, aceștia au deprins noi competențe în domeniul comunicării cu presa, formularea mesajelor clare în fața camerelor de luat vederi și au fost informați despre rolul jurnaliștilor care transmit publicului mesajul lor. 

Sursa info și foto: IGSU

Read more

Oportunitatea înființării instanțelor judecătorești specializate anticorupție trebuie examinată suplimentar

Informații generale despre inițiativa legislativă

În iunie 2023, Președintele Republicii Moldova a anunțat inițierea elaborării unui proiect de lege, prin care s-ar urmări înființarea unui Tribunal Anticorupție cu sediu în municipiul Chișinău (instanță de fond) și a unui Colegiu anticorupție în cadrul Curții de Apel Chișinău (instanță de apel), ce ar examina cauzele aferente competențelor Procuraturii Anticorupție (PA) și Autorității Naționale de Integritate (ANI)

Potrivit conceptului proiectului de lege, Tribunalul Anticorupție va număra până la 15 judecători, selectați prin concurs de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și numiți de către Președintele Republicii pentru un mandat de 5 ani. În scop de selecție, CSM va fi investit cu împuterniciri suplimentare de verificare a candidaților, criterii de selecție servind:

  • experiența de judecător, inclusiv într-o țară din străinătate (eventual – altă experiență relevantă);
  • reputație ireproșabilă;
  • anumite calități profesionale.

Pentru selecția și evaluarea candidaților, CSM ar putea institui o comisie specială, care ar fi asistată de către Secretariatul CSM și care ar activa în baza unui regulament aprobat de către CSM.


Concluzii și recomandări

Nu există standarde internaționale care ar obliga Republica Moldova să înființeze instanțe judecătorești specializate anticorupție. Fiecare stat deține discreția să-și asigure un cadru instituțional anticorupție cât mai potrivit specificului național. În acest exercițiu autoritățile trebuie să fie responsabile și să evite reforme nefundamentate și nejustificate. Inițiativa prezidențială necesită a fi justificată suplimentar, oportunitatea înființării instanțelor judecătorești specializate anticorupție fiind îndoielnică.

Read more

Platforma de dialog și participare civică în procesul decizional al Parlamentului

Recent, prin Hotărârea Parlamentului nr. 149/2023, a fost aprobată crearea Platformei de dialog și participare civică la procesul decizional al Parlamentului.

Platforma substituie Concepția privind cooperarea dintre Parlament și societatea civilă, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 373/2005.

Documentul are drept scop declarat încurajarea inițiativelor civice și eficientizarea aportului participativ al părților interesate la procesul decizional, astfel contribuind la asigurarea transparenței și creșterea credibilității acestuia.

Platforma definește principiile, misiunea, obiectivele, drepturile și obligațiunile, precum și formele de participare civică la procesul decizional al Parlamentului.

Platforma ar fi mai utilă, dacă ar veni cu reguli speciale, aplicabile deputaților/Parlamentului și care ar viza, pornind de la structura Legii nr. 239/2008:

  • transparența procesului de elaborare a deciziilor;
  • transparența procesului de adoptare a deciziilor.

Cu referire la transparența procesului de elaborare a deciziilor, ar fi important de stabilit reguli speciale în partea ce ține de asigurarea transparenței la toate etapele, așa cum acestea sunt concepute în art. 8 din Legea nr. 239/2008, și anume:

  • informarea publicului referitor la inițierea elaborării deciziei – ar fi necesare norme ce țin de inițierea de către deputați a inițiativelor legislative;
  • punerea la dispoziția părților interesate a proiectului de decizie și a materialelor aferente acestuia – ar fi necesare norme ce țin de conținutul dosarului proiectului de act normativ și disponibilitatea acestuia pe pagina web oficială a Parlamentului;
  • consultarea –  pornind de la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 239/2008, ar fi necesare reguli aplicabile tuturor modalităților de consultare a părților interesate: dezbateri publice, audieri publice, sondaj de opinie, referendum, solicitarea opiniilor experților în domeniu, crearea grupurilor de lucru permanente sau ad-hoc cu participarea reprezentanților societății civile;
  • examinarea recomandărilor –  ar fi necesare reguli din perspectiva specificului procesului parlamentar, inclusiv obligativitatea consemnării în sinteza recomandărilor și obiecțiilor a recomandărilor părților interesate și argumentelor pentru care acestea au fost respinse și au rămas nepreluate prin amendamente din partea deputaților;
  • informarea publicului referitor la deciziile adoptate – ar fi necesare reguli privind actualizarea, în timp util, a informațiilor privind parcursul unui proiect de act normativ, în special disponibilitatea versiunilor proiectului întocmite pentru dezbateri parlamentare în lecturile ulterioare.

În partea ce ține de transparența procesului de adoptare a deciziilor, ar fi importante, în special, norme care ar concretiza regulile de adoptare a actelor normative în regim de urgență.

  • Modalitățile de consultare/cooperare

Potrivit Platformei, se instituționalizează câteva modalități de consultare/cooperare, și anume:

  • audierile parlamentare;
  • consiliile de experți și grupurile de lucru;
  • conferința anuală;
  • memorandumul de cooperare.

Ar fi de recomandat revizuirea modalităților de consultare/cooperare propuse prin Platformă astfel încât să corespundă modalităților stabilite prin art. 11 alin. (1) în sensul art. 2 din Legea nr. 239/2008, acestea fiind:

  • dezbaterile publice;
  • audierile publice;
  • sondajul de opinie;
  • referendumul;
  • solicitarea opiniilor experţilor în domeniu;
  • crearea grupurilor de lucru permanente sau ad-hoc cu participarea reprezentanţilor societăţii civile.
Read more

Ce deficienţe a constatat Curtea de Conturi (CCRM) în timpul misiunilor de audit la autorităţile publice locale (APL); ce măsuri au întreprins APL pentru a realiza recomandările Curţii; cum a apreciat Curtea nivelul de implementare a recomandărilor; ce probleme întâmpină APL în acest proces şi cum ar putea fi ele depăşite? – la aceste şi alte întrebări se oferă răspuns în studiul TI-Moldova „Procesul bugetar şi gestionarea patrimoniului public în APL: cum (nu) se implementează recomandările Curţii de Conturi”,  lansat la 21 iunie 2023.

Scopul cercetării este de a analiza mersul implementării recomandărilor CCRM, identifica problemele pe care le întâmpină APL în acest proces şi formula propuneri de remediere a situaţiei. Cercetarea a fost realizată cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei SUA la Chişinău.

Recomandări:

  • îmbunătăţirea comunicării dintre CCRM şi APL auditate, fiind utilă elaborarea şi aplicarea unui mecanism simplu si explicit, în baza celui prevăzut în Decizia Prim ministrului nr. 39/2020;
  • organizarea de către CCRM a unor ateliere de lucru cu reprezentanţii APL pentru a-i familiariza cu SIA ”Audit CCRM” şi crea abilităţi de utilizare a acestui sistem;
  • antrenarea mai activă a Cancelariei de Stat (CS) în supravegherea implementării recomandărilor CCRM, în special, a celor, implementarea cărora trenează de mult timp (recomandări care vizează MF, SFS, ASP; 
  • îmbunătăţirea calităţii recomandărilor CCRM, evitarea formulărilor vagi şi complexe, specificarea unor măsuri concrete care urmează a fi realizate;
  • asigurarea accesului societăţii civile şi mass-media la SIA „Audit CCRM” în calitate de simpli utilizatori/vizualizatori externi ai informaţiilor din acest sistem;
  • plasarea pe paginile web ale APL, la o rubrică distinctă, a rezultatelor auditurilor CCRM, deciziilor consiliilor locale, planurilor de acţiuni şi a măsurilor concrete întreprinse în vederea remedierii abaterilor; 
  • organizarea unor întruniri comune ale reprezentanţilor CCRM, CS, SFS, MF, CALM şi APL pentru a discuta problemele de ordin financiar-contabil, de impozitare, etc. şi pentru a remedia situaţia în implementarea recomandărilor Curţii;
  • instruirea continuă a aleşilor locali la subiecte ce ţin de integritate şi anticorupţie, susţinută de ANI şi societatea civilă;
  • sistematizarea şi răspândirea bunelor practici de implementare a recomandărilor CCRM în rândul APL, eventual cu susţinerea CALM.

Read more

Ropote de aplauze au răsunat în seara zilei de 29 mai 2023,  la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, unde s-a jucat spectacolul „Alegerea Domnului Macabeț”. Piesa satirizează fenomenele negative care au loc în perioadele electorale – corupție, șantaj, demagogie. Spectatorii – studenți și pedagogi de la câteva universități și colegii din capitală – au apreciat, la final, că această comedie reflectă cu fidelitate tehnicile neoneste pe care le aplică unii candidați pentru a câștiga alegerile. Spectacolul a fost adus în fața studenților grație unui proiect implementat de Transparency International-Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.

Regizorul și actorii au scos în evidență un caz de corupție în perioada alegerilor. Personajul principal, Macabeț, care a fost jucat de  Ghenadie Gâlcă, nu a reușit să se opună unui act de corupție în procesul de alegere a unui președinte de bloc locativ, deși a încercat. Mizele acestor alegeri sunt de fapt ascunse în interese, mai exact semnarea unor contracte dubioase cu firme de gaz. Confortul și drepturile locatarilor blocului sunt neglijate, iar prin minciună, șantaj și lingușeală se fraudează alegerile. Magda Mărginean, personaja care-l propulsează pe Macabeț în cursa electorală și datorită căreia acesta învinge alegerile, este interpretată de Tinka Mardari.

Spectacolul face parte din proiectul „Democrația prin Teatru: Reflexia integrității în oglindă scenei, în prim plan tinerii”, inițiat de Centrul Național Anticorupție și Centrul de Teatru din Moldova. Aseară însă spectacolul a fost adus în fața studenților grație proiectului „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International-Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.

Prezent la spectacol, Kevin Lanigan, consilierul juridic superior din cadrul Ambasadei SUA la Chișinău, a precizat că subiectul se potrivește perfect cu climatul electoral din acest an, având în vedere că în toamnă  în Republica Moldova se vor desfășura alegeri locale generale. „Mă bucur să văd mulți studenți de la diverse universități. Voi, tânăra generație, veți fi următorii conducători ai acestei țări. Să lupți împotriva corupției în Moldova este foarte dificil, dar este foarte important, mai ales în momente critice, iar acest spectacol se potrivește în acest an, când se vor desfășura alegeri locale”.

La rândul său, Petru Hadârcă, directorul general al Teatrul Național „Mihai Eminescu”, i-a îndemnat pe studenți să tragă învățăminte din mesajul acestui spectacol, chiar dacă este o comedie, dar consecințele acțiunilor de corupție în perioada electorală sunt dramatice.

Spectatorii au fost fascinați de măiestria actorilor și a regizorului care a creionat în detaliu multe elemente de corupție din perioada electorală. Spectacolul mi-a plăcut foarte mult prin faptul că a ilustrat atât de viu o realitate socială. Este reliefată foarte bine această meteahnă a societății – corupția de la orice nivel, chiar dacă în piesă e vorba despre alegerea unui președinte de bloc. Comicul a avut un rol important în transmiterea mesajului”, a spus Valeria Paladi, studentă la Universitatea de Stat din Moldova.

Actorii au fost minunați, se vede că a fost pus mult suflet în regizarea piesei, iar mesajul este potrivit perfect în raport cu evenimentele din țară”, a precizat Laura Soltan, studentă la Universitatea Tehnică din Moldova.

A fost o distribuție minunată, iar morala spectacolului a ajuns către publicul larg. Sper să ne fie de învățătură”, a concluzionat Romina Cupcic, studentă la Academia de Studii Economice din Moldova.

Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă a TI-Moldova, i-a îndemnat pe spectatori să vină la teatru, iar de fiecare dată să știe că printre lacrimile de bucurie și aplauzele pentru actori, se ascund realități dure, cu care ne confruntăm zilnic.

Spectacolul de teatru este o activitate  din cadrul proiectului „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.

Text și foto: TI-Moldova

Read more

Proiectul de lege privind avertizorii de integritate ar putea să nu eficientizeze mecanismul avertizării

Proiectul de lege privind avertizorii de integritate a fost înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către Guvern, autor nemijlocit fiind Ministerul Justiției.

Potrivit Notei informative, Proiectul este impus, în special, de necesitatea: executării angajamentelor asumate, în special prin Planul de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, aprobat de către Comisia Națională pentru Integrarea Europeană pe data de 4 august 2022; armonizării cadrului normativ național cu prevederile Directivei Uniunii Europene (UE)2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii; tratării deficiențelor normative identificate în Legea nr. 122/2018 privind avertizorii de integritate.

Proiectul necesită a fi completat cu norme care ar clarifica:

  • statutul facilitatorului;
  • mecanismul de supraveghere și control al respectării prevederilor. Ar fi important de concretizat autoritatea care va veghea asupra implementării prevederilor, inclusiv prin colectarea și generalizarea statisticilor.
Read more

Activitatea autorităților anticorupție degradează în lipsa unui mecanism eficient de responsabilizare instituțională: cazul Autorității Naționale de Integritate

Contextul general

În conformitate cu Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (în continuare – Legea nr. 132/2016), Autoritatea Națională de Integritate (în continuare – ANI) trebuie să prezinte anual, până la data de 31 martie, în plenul Parlamentului raportul său de activitate. Atribuția revine nemijlocit președintelui ANI, după aprobarea, până la 25 martie, a raportului de către Consiliul de integritate (în continuare – CI).

Întocmirea, publicarea, prezentarea și examinarea rapoartelor anuale de activitate este unul din instrumentele care ar trebui să asigure responsabilizarea instituțională a ANI. În acest sens, actualul mecanism nu reușește să-și demonstreze eficiența.

Concluzii și recomandări

Rapoartele anuale ale ANI rămân inutile atât timp cât autoritățile nu monitorizează, constant și obiectiv, dinamica principalilor indicatori de performanță instituțională, cum ar fi:

  • numărul declarațiilor depuse în total și ponderea declarațiilor depuse repetat;
  • numărul declarațiilor depuse în total și ponderea declarațiilor verificate;
  • numărul proceselor-verbale privind controlul și rata de refuz în inițierea controlului;
  • numărul actelor de constatare și rata de clasare a controlului;
  • numărul încălcărilor constatate în funcție de regimul juridic vizat;
  • statutul persoanelor în privința cărora s-au constatat încălcări;
  • numărul proceselor-verbale contravenționale și valoarea totală a amenzilor aplicate;
  • numărul cazurilor în care s-a constatat și s-a confiscat averea nejustificată;
  • numărul persoanelor în privința cărora s-a aplicat interdicția de a exercita o funcție publică (funcție de demnitate publică) pentru o perioadă de 3 ani;
  • numărul hotărârilor judecătorești irevocabile emise pe cauze și ponderea celor emise în defavoarea ANI;
  • resursele alocate: buget și resurse umane.
Read more

Transparency International-Moldova continuă informarea autorităților publice și reprezentanților societății civile despre deosebirile dintre noțiunile de solicitare de informații și petițe, a căror confundare generează întârzieri nejustificate la furnizarea informației de interes public. La întâlnirile din orașul Căușeni și municipiul Bălți juristul Sergiu Bozianu, expert în domeniul protecției datelor cu caracter personal, a îndemnat reprezentanțiii societății civile să fie insistenți și să ceară informații de interes public, iar reprezentanților autorităților – să furnizeze răspunsuri rapide și clare și să nu lase loc de interpretări.

La discuția publică din sud-estul țării, desfășurată la 28 februarie 2023 la Primăria orașului Căușeni, au participat  circa 30 de funcționari publici dar și reprezentanți ai societății civile din satele Căinari, Ursoaia, Hagimus, Opaci, Grigorievca și Coșcalia.

Sergiu Bozianu le-a spus participanților că odată cu abrogarea Legii cu privire la petiționare și intrarea în vigoare a Codului administrativ, s-a lansat o serie de interpretări și neînțelegeri asupra unor prevederi ale Legii cu privire la accesul la informație: unii funcționari publici califică solicitările de acces la informații drept petiții. Răspunsul la o cerere de acces la informație trebuie furnizat în maxim 15 zile lucrătoare, cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu 5 zile lucrătoare, cu informarea prealabilă a solicitantului. În schimb, petiția trebuie soluționată în termen de 30 de zile (calendaristice), cu posibilitatea prelungirii cu încă 15 zile (maxim până la 90 de zile), cu informarea petiționarului”.

Vera Ciuchitu, activistă civică din Căușeni, a menționat că astfel de discuții, la care participă atât reprezentanții societății civile care sunt cei care solicită informații, cât și autoritățile publice, sunt foarte utile:  „Este foarte important ca astfel de discuții să fie organizate în cât mai multe localități și cu mai multe subiecte abordate, fiind aduse exemple practice de la experții care au analizat atât solicitări de informații, cât și răspunsuri”, a precizat activista.

La discuția de la Căușeni au participat funcționari și activiști civici.
Foto: TI-Moldova

Solicitantul nu este obligat să își justifice interesul pentru informaţiile oficiale solicitate

O discuție similară a avut loc și în incinta Primăriei municipiului Bălți la 16 martie 2023. Expertul Sergiu Bozianu le-a spus celor circa 50 de participanți că, în unele cazuri, autoritățile publice le cer solicitanților de informații să își justifice cererea de acces la informații, acțiune ce constituie o abatere.  „Dreptul de acces la informație presupune informarea publicului de către stat. Statul este reprezentat de angajații din instituțiile publice. Solicitantul este absolvit de obligaţia de a-şi justifica interesul pentru informaţiile oficiale solicitate. Cu cât este mai înaltă poziția persoanei, interesul pentru această persoană este mai mare. Când vorbim de un prim ministru și un alt funcționar public, desigur că interesul pentru premier e mai mare”, a mai adăugat expertul.

Sergiu Bozianu le-a spus participanților să facă o distincție clară dintre petiții și solicitări de informații.
Foto: TI-Moldova

Participanții la discuție au adresat diverse întrebări, în special legate de relațiile autorităților publice cu mass-media. Cristina Craevscaia-Derenova, consilieră municipală, a spus că, de multe ori, portaluri care se dau drept resurse informative independente, dar care ar fi afiliate politic, solicită informații de interes public, apoi denaturează și trunchiază răspunsurile, scoțând din context informația furnizată. „Ne confruntăm și aici cu problema fake-news-urilor, iar când așa-zisele surse independente publică o informație rău-intenționată, autoritățile publice nu știu cum să reacționeze. Am apelat de câteva ori și la poliție, dar e mai greu”, susține consiliera.


Cristina Craevscaia-Derenova apreciază organizarea unor astfel de discuții.
Foto: TI-Moldova

Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea Transparency International-Moldova, a precizat că în astfel de cazuri autoritățile publice pot sesiza Consiliul de Presă din Moldova, care va analiza conținutul materialului jurnalistic și va constata dacă sursa media a încălcat sau nu Codul Deontologic al jurnalistului. Ea le-a recomandat autorităților să furnizeze informațiile cât de repede pot, să nu tărăgăneze expedierea răspunsurilor.

Lilia Zaharia-Cravcenco spune că autoritățile trebuie să furnizeze informațiile rapid, pentru a nu lăsa loc de interpretări.
Foto: Primăria municipiului Bălți

Directoarea TI-Moldova a mai spus că, din practica sa anterioară de jurnalistă, unele autorităţi pun la dispoziția solicitanţilor doar informaţiile oficiale, în baza unei cereri scrise sau în format electronic, cu aplicarea semnăturii digitale, chiar dacă legea prevede expres că cererea de acces la informaţie poate fi înaintată și verbal sau prin e-mail. Ea a conchis că această confuzie creată de autorități îngreunează munca jurnaliștilor, care au nevoie de informații într-un termen scurt, având de suferit într-un final cetățeanul, care este consumator de media.

TI-Moldova

Discuțiile au fost organizate în cadrul proiectului „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.

Read more

Ridicarea imunității deputaților – între lege și practică

Proiectul de lege pentru modificarea art. 70 din Constituție și avizul Curții Constituționale

La 14 februarie 2023, Curtea Constituțională a adoptat avizul la Proiectul de lege pentru modificarea art. 70 din Constituție (Imunitatea deputatului).[1] La originea cauzei s-a aflat solicitarea depusă de către 34 de deputați la 9 decembrie 2022.


[Avizul Curții Constituționale nr. 1/2023 la proiectul de lege pentru modificarea articolului 70 din Constituție (imunitatea deputatului) (sesizarea nr. 211c/2022), Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr. 57-60, art. 37.

Ce-i de făcut?

Pornind de la actuala redacție a art. 70 alin. (3) din Constituție, în cazul mai multor infracțiuni de corupție, care, în buna lor parte, sunt infracțiuni flagrante, nu este necesară încuviințarea Parlamentului pentru reținerea, arestarea și percheziționarea deputatului. Astfel, implementarea recomandării GRECO în partea ce ține de imunitatea deputaților nu neapărat solicită modificări constituționale. GRECO insistă nu asupra excluderii regimului de imunități acordat deputaților, ci asupra necesității dezvoltării unor linii directorii și criterii, clare și obiective, care ar ghida procedurile parlamentare și deciziile privind ridicarea imunității. Acestea ar trebui să precizeze că parlamentarii nu trebuie să examineze fondul cauzei și că imunitatea trebuie interpretată și aplicată restrictiv. De altfel, acest lucru este esențial în cazul unei decizii privind încuviințarea trimiterii în judecată. Trimiterea în judecată este mai mult decât o măsură de constrângere. Prin această decizie, de fapt, se decide perspectiva nemijlocită a dosarului, finalizându-se urmărirea penală pe caz.

Read more