TI – Moldova lansează a XIII-a ediție a concursului „Reflectarea corupției în mass-media” pentru a încuraja reflectarea argumentată a fenomenului corupţiei de către jurnalişti şi diminua toleranţa faţă de acest fenomen. Cele mai bune articole vor fi incluse în publicația „Jurnaliștii contra corupției”, ediția a XIII-a, iar câștigătorii vor fi premiați.
Condiții de participare
La concurs pot participa jurnaliști sau grupuri de jurnaliști care au realizat și publicat în presa scrisă (ziare, reviste) și/sau în presa on-line (portaluri, bloguri) articole sau investigații jurnalistice în care au elucidat fenomenul corupţiei din Republica Moldova în perioada octombrie 2022 – septembrie 2024.
Participanţii la concurs pot prezenta câte cel mult 7 articole/investigații, în limbile română sau rusă.
Evaluare și premiere
Investigațiile prezentate la concurs vor fi evaluate de un juriu, format din experți în jurnalism și anticorupție, în baza următoarelor criterii: profunzimea documentării, calitatea argumentării, abordarea etică, dezvoltarea atitudinii intolerante faţă de corupţie.
Cele mai bune articole vor fi incluse în publicația „Jurnaliștii contra corupției”, ediția a XIII-a, iar câștigătorii vor fi premiați.
Depunerea dosarelor
Dosarele depuse la concurs vor include:
articolele prezentate la concurs (textul în format word), cu indicarea instituției mass-media, a datei publicării și a link-ului;
acordul autorului/autorilor pentru includerea articolelor în publicația „Jurnaliștii contra corupției XIII” (în cazul în care vor fi selectate de juriu);
CV-ul actualizat al autorului/autorilor.
Dosarele vor fi transmise în format electronic la adresa e-mail office@transparency.md, cu mențiunea „Reflectarea corupției în presa” până la data de 5 octombrie 2024, ora 18.00.
Acest concurs este organizat în cadrul proiectul „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.
Transparency International-Moldova(TI-Moldova) în colaborare cu Transparency International-Cehia(TI-Cehia) invită jurnaliștii și jurnalistele să se înscrie la un atelier special dedicat investigării conflictelor de interese. Acest atelier este conceput pentru a îmbunătăți abilitățile jurnaliștilor în identificarea, documentarea și raportarea conflictelor de interese. Jurnaliștii vor afla cum să investigheze conflictele de interese de la cei mai buni experți anticorupție din Republica Moldova și Cehia.
Obiectivele atelierului:
Înțelegerea conceptului de conflict de interese și a formelor sale de manifestare;
Dezvoltarea abilităților de investigare și documentare a cazurilor de conflict de interese;
Îmbunătățirea tehnicilor de expunere ale cazurilor de conflict de interese;
Schimb de bune practici între jurnaliști cu experiență în domeniul investigațiilor.
Criterii de eligibilitate:
Experiență în jurnalism (minim 2 ani);
Interes demonstrat în investigarea și raportarea cazurilor de corupție și conflict de interese;
Capacitatea de a participa activ la toate sesiunile atelierului.
Detalii logistice:
Data: 6 septembrie 2024
Locul: orașul Chișinău
Organizator: TI-Moldova și TI-Cehia
Costuri: Participarea este gratuită, iar costurile de transport vor fi acoperite de organizatori.
Cum aplicați:
Pentru a vă înscrie, trimiteți CV-ul d-voastră și o scurtă scrisoare de motivație la adresa de email: office@transparency.md până 2 septembrie 2024. Vă rugăm să includeți în scrisoarea de intenție motivul pentru care sunteți interesat/ă să participați la acest atelier.
Nu ratați această oportunitate unică de a vă dezvolta abilitățile de investigare a conflictelor de interese și de a contribui la o societate mai transparentă și mai corectă!
Pentru mai multe detalii, vă rugăm să ne contactați la adresa de email: office@transparency.md.
Acest atelier se desfășoară în cadrul proiectului ”Prevenirea conflictului de interese la nivel local. Preluarea bunelor practici din Republica Cehă în Republica Moldova”, implementat de TI-Cehia în colaborare cu TI-Moldova și finanțat de Ministerul de Externe al Republicii Cehe.
La atelierul organizat de Transparency International-Moldova (TI-Moldova) au participat 23 de profesori din 18 raioane din țară.
Foto: TI-Moldova
Corupția în sistemul educațional poate afecta calitatea educației și egalitatea de șanse între elevi. Profesorii integri identifică și previn aceste practici, promovând un mediu educațional echitabil și transparent. Aceasta este concluzia atelierului desfășurat la 9-10 august 2024, de către Transparency International-Moldova (TI-Moldova) la care au participat 23 de profesori din 18 raioane din țară. Cadrele didactice, managerii de instituții educaționale, dar și funcționari publici din cadrul direcțiilor raionale de învățământ au fost implicați în activități și discuții interactive, alături de trainerii și experții anticorupție.
În prima parte a atelierului, experta anticorupție Mariana Kalughin a prezentat cadrul normativ și instituțional anticorupție la nivel de țară, precum și instrumentele necesare combaterii acestui fenomen. La rândul său, experta TI-Moldova, Ianina Spinei, le-a vorbit participanților despre integritatea în sistemul educațional, conflictul de interese, declarațiile de avere și interesele personale. La atelier a fost invitată și reprezentanta Ministerului Educației și Cercetării, Rodica Brăguța, șefa Direcției Juridice, care le-a arătat participanților Codul de etică a cadrelor didactice, precum și planurile sectoriale anticorupție din domeniul educației, în contextul ultimilor modificări survenite Codul de Etică. În continuare, șefa Inspectoratului de Integritate de la Autoritatea Națională de Integritate (ANI), Ala Timoftică, le-a a prezentat aspectele practice din domeniul integrității, cu spețe analizate de către inspectorii de integritate pentru subiecții declarării din domeniul educației.
Experta TI-Moldova, Ianina Spinei, le explică participanților despre despre conflictul de interese, declarațiile de avere și interesele personale.
În cea de-a doua parte a atelierului, participanții au fost invitați să realizeze un proiect didactic, prin care vor prezenta tema anticorupție în instituțiile unde activează, având diferite grupuri țintă: profesori, colegi, părinți sau elevi. Majoritatea au folosit resursele și informațiile prezentate la atelier, acestea reprezentând un punct de reper important în activitatea lor pedagogică.
Promovând integritatea în sistemul educațional, cadrele didactice devin exemple pentru elevi
Ruslan Crețu, profesor la gimnaziul din satul Bocani, raionul Fălești care este și președintele Comisiei de Etică din școală a menționat că este foarte important ca un pedagog să sesizeze orice ilegalitate și să fie imparțial și cinstit, atunci când activează în domeniul educației. „Atelierul m-a ajutat să înțeleg că nu sunt singurul profesor cu o astfel de părere și că împreună suntem o forță care poate schimba sistemul educațional din interior”, a adăugat profesorul.
Directoarea școlii din satul Lărguța, Nina Bagrin, a vorbit despre rolul cadrului didactic în comunitate, acesta fiind un model de comportament prin onestitatea și integritatea lui. „Profesorul trebuie să participe la minimalizarea fenomenului de corupție, împreună cu elevii săi. Astfel de evenimente sunt foarte utile prin noutatea și actualitatea informațiilor, dar și prin faptul că se creează o conectivitate între colegii de breaslă”, a specificat directoarea instituției de învățământ.
Participanții au fost implicați în activități practice de prezentare a unui proiect didactic în domeniul prevenirii corupției și promovarea integrității.
Foto: TI-Moldova
La rândul său, Ludmila Tcaci, profesoară la gimnaziul din satul Răciula, raionul Călărași, a subliniat importanța acestor cunoștințe pentru un cadru didactic : „Educația nu este doar despre transmiterea cunoștințelor, ci și despre modelarea caracterului și a valorilor viitoarelor generații. Când cadrele didactice promovează integritatea, ei devin exemple demne de urmat pentru elevi, contribuind astfel la construirea unei societăți bazate pe corectitudine și respect pentru lege. În plus, o bună înțelegere a conceptelor de anticorupție ajută la prevenirea abuzurilor și la crearea unui climat de încredere și transparență în instituțiile educaționale”.
Lupta cu fenomenul corupției – responsabilitate comună
După acest atelier, participanții vor merge în comunitățile lor și vor organiza activități pentru a promova integritatea printre elevi, profesori sau părinți. Activitățile anticorupție îi vor ajută pe elevi să își dezvolte gândirea critică, să recunoască și să analizeze situațiile corupte, să înțeleagă cum pot contribui la combaterea acestora. Aceste practici le va forma elevilor din mai multe raioane ale țării abilități esențiale pentru a naviga în mod etic în diverse contexte sociale și profesionale. Aceasta îi motivează să fie mai responsabili în acțiunile lor și să contribuie la binele comun.
Jurista Rodica Brăguță le-a prezentat participanților modificările recente ale Codului de Etică.
Foto: TI-Moldova
Jurista Participanții au conchis că și implicarea părinților în activități anticorupție îi va ajuta să înțeleagă că lupta împotriva corupției este o responsabilitate comună și că fiecare individ, indiferent de rolul său în societate, poate contribui la acest efort.
Atelierul din 9-10 august 2024 s-a desfășurat în cadrul proiectului ”EduIntegrity for future” implementat de Transparency International – Moldova în parteneriat cu Transparency International Georgia, beneficiar de subgrant în cadrul unui proiect susținut de Ministerul de Externe al Danemarcii și Transparency International.
Recomandări în vederea sporirii transparenței autorităților anticorupție
Asigurarea accesului la informații de interes public constituie una din măsurile de cultivare a climatului de integritate instituțională. Relativ recent, a intrat în vigoare Legea nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public, aceasta constituind lege specială menită să asigure transparența activităților din sectorul public. Legea prevede două forme de acces la informațiile de interes public: transparență proactivă și comunicarea informațiilor de interes public la cerere. Prin transparență proactivă se înțelege diseminarea, din oficiu, a informațiilor de interes public, în special prin publicarea acestora pe paginile web oficiale ale furnizorilor de informații. Cum poate fi sporită transparența autorităților anticorupție – aceasta este întrebarea la care răspunde prezentul Observator.
Legea integrității despre asigurarea accesului la informații
Asigurarea accesului la informații de interes public, în conformitate cu art. 10 alin. (1) lit. k) din Legea integrității, nr. 82/2017, constituie una din măsurile de cultivare a climatului de integritate instituțională.
Potrivit art. 21 din legea citată, accesul la informații de interes public cu privire la activitatea entității publice se garantează întru eficientizarea procesului de informare a populației și a controlului efectuat de către cetățeni asupra activității entităților publice, stimularea formării opiniilor și participării active a populației la procesul de luare a deciziilor. În acest scop conducătorii entităților publice și agenții publici trebuie să asigure accesul liber la informațiile oficiale, inclusiv informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal pentru ei. În acest sens, conducătorii entităților publice trebuie:
să asigure un spațiu amenajat pentru documentare, accesibil solicitanților;
să desemneze agenții publici responsabili pentru efectuarea procedurilor de furnizare a informațiilor oficiale și să asigure instruirea acestora;
să aprobe regulamente cu privire la drepturile și obligațiile agenților publici în procesul de furnizare a documentelor, informațiilor oficiale.
În conformitate cu prevederile menționate, conducătorii entităților publici și agenții publici desemnați responsabili pentru efectuarea procedurilor de furnizare a informațiilor oficiale, în funcție de competențele stabilite, trebuie:
să acorde asistență și sprijinul necesar solicitanților pentru căutarea și identificarea informațiilor;
să asigure accesul efectiv la registrele de informații deținute, care vor fi completate în conformitate cu legislația cu privire la registre;
să asigure desfășurarea întrunirilor și ședințelor în mod public, în conformitate cu legislația care reglementează activitatea entității publice;
să asigure publicarea informațiilor privind structura entității publice și adresa acesteia, funcțiile, direcțiile și formele de activitate ale entității publice, subdiviziunile cu competențele lor, programul de lucru al acestora, cu indicarea zilelor și orelor de audiență a agenților publici responsabili de furnizarea informațiilor și a documentelor oficiale, privind deciziile finale asupra principalelor probleme examinate;
să asigure examinarea solicitărilor de acces la informații și să respecte termenul prevăzut de lege pentru furnizarea informației, cu posibilitatea prelungirii acestui termen, în condițiile legii, după informarea prealabilă a solicitantului despre prelungire;
să dea publicității actele entității publice, adoptate în conformitate cu legislația ce reglementează activitatea entității respective;
să păstreze, în termenele stabilite de lege, actele entității publice din care fac parte, actele entității publice a cărei succesoare este entitatea respectivă, actele ce stabilesc statutul juridic al entității;
să asigure protecția informațiilor ce se află la dispoziția entității publice împotriva accesului, distrugerii sau modificărilor nesancționate;
să mențină în formă actualizată informațiile și documentele aflate la dispoziția lor.
În corespundere cu normele prenotate, conducătorii entităților publice și agenții publici sunt în drept să difuzeze de urgență pentru publicul larg informația care le-a devenit cunoscută în cadrul activității entităților publice dacă această informație poate preîntâmpina sau diminua pericolul pentru viața și sănătatea oamenilor sau pericolul producerii unor prejudicii de orice natură, poate opri răspândirea informației neveridice sau diminua consecințele negative ale răspândirii acesteia ori dacă această informație are o deosebită importanță socială.
Evident, asigurarea de către conducătorii entităților publice și agenții publici a realizării dreptului de acces la informație trebuie să se efectueze cu respectarea limitărilor prevăzute de lege.
Legea privind accesul la informațiile de interes public despre transparența proactivă
Relativ recent, la 8 ianuarie 2024, a intrat în vigoare Legea nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public, aceasta constituind lege specială menită să asigure transparența activităților din sectorul public.
Legea nr. 148/2023 reglementează:
modalitatea de exercitare și apărare a dreptului de acces la informațiile de interes public;
obligațiile furnizorilor de informații în asigurarea accesului la informațiile de interes public;
răspunderea juridică pentru încălcarea prevederilor privind accesul la informațiile de interes public;
mecanismul de monitorizare și control al implementării legii.
Conform art. 7 din Legea nr. 148/2023, accesul la informațiile de interes public se realizează prin:
transparență proactivă – diseminarea, din oficiu, a informațiilor de interes public, în special prin publicarea acestora pe paginile web oficiale ale furnizorilor de informații;
comunicarea informațiilor de interes public la cerere.
Legea nr. 148/2023, în art. 10, enumeră informațiile care trebuie să fie publicate pe paginile web oficiale ale autorităților publice, acestea fiind:
datele privind structura organizatorică și bugetul autorității publice, numărul angajaților/membrilor, obiectivele, domeniile de competență și funcțiile sale, adresele poștale, numerele de telefon și alte date privind adresa autorității publice, datele privind autoritățile subordonate (cu indicarea și/sau referirea la paginile web oficiale ale acestora), numerele de telefon ale serviciilor de informație;
datele privind conducerea autorității publice, privind membrii organelor colegiale, inclusiv studiile, experiența profesională, modul de accedere în funcția deținută, adresa poștei electronice și numărul de telefon;
datele privind persoanele juridice cărora le este transmisă, în modul stabilit, o parte din funcțiile autorității publice (denumirea organizației, adresa poștală și juridică, numărul de telefon și adresa poștei electronice);
actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității publice, cu referințe la paginile web ale actelor din Registrul de stat al actelor juridice;
raportul anual privind activitatea autorității publice;
datele privind achizițiile publice planificate, privind achizițiile publice efectuate, rapoartele de monitorizare a contractelor de achiziții publice, alte informații relevante;
datele privind evenimentele publice organizate de autoritatea publică (ședințe, întâlniri, conferințe de presă, colegii etc.), precum și privind deciziile adoptate la aceste evenimente;
datele privind vizitele oficiale și deplasările de serviciu în străinătate ale personalului autorității publice, inclusiv costul și sursa de finanțare a cheltuielilor;
zilele și orele de primire în audiență, precum și datele privind modul depunerii petițiilor și cererilor de comunicare a informațiilor de interes public, inclusiv, după caz, plățile percepute pentru comunicarea informațiilor de interes public;
datele privind programele și proiectele, inclusiv de asistență tehnică, al căror beneficiar sau executant este autoritatea publică (denumirea, scopurile și sarcinile de bază, beneficiarii și executorii principali de program, termenele și rezultatele de realizare scontate, volumul și sursele de finanțare);
datele privind planificarea și executarea bugetelor de către autoritatea publică;
referințe la portalul guvernamental al serviciilor publice și la alte sisteme informaționale destinate pentru obținerea informațiilor cu privire la serviciile publice prestate de autoritatea publică;
referința la aplicația web a Sistemului informațional „Registrul resurselor și sistemelor informaționale de stat” sau la alte sisteme informaționale de stat care consumă date din registrul respectiv, pentru accesarea informațiilor de interes public privind resursele și sistemele informaționale de stat din posesia sau administrarea autorității publice;
datele privind încadrarea persoanelor în serviciul public: lista concursurilor pentru funcțiile vacante existente, datele de contact ale persoanei responsabile de organizarea concursurilor, cerințele de calificare față de candidații la funcțiile vacante, formularul de participare la concurs, lista actelor care urmează a fi depuse și termenul-limită pentru depunerea acestora, lista persoanelor admise la concurs, precum și lista persoanelor care au promovat și au câștigat concursul;
datele privind desfășurarea procesului decizional, în conformitate cu prevederile privind transparența în procesul decizional;
informațiile de interes public prevăzute de alte acte normative. Vedeți aici care sunt recomandările de îmbunătățire a transparenței autorităților anticorupție.
Trecere în revistă a eforturilor anterioare de reformare
Justiția constituie unul din cele mai des reformate sectoare. Inițial, sectorul era abordat segmentar – prin documente de politici publice care vizau separat instituții și aspecte. Ulterior, s-a încercat o abordare mai cuprinzătoare – printr-un cadru de politici unificat. Primul document de o asemenea anvergură a constituit Strategia de consolidare a sistemului judecătoresc și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr. 174/2007. Cu referire la acest document de politici, este de menționat că intențiile de reformă au vizat doar sistemul judecătoresc, celelalte componente ale sectorului justiției fiind tratate în continuare separat. Cu titlu de exemple pot servi:
Strategia de dezvoltarea a sistemului de executare, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1393/2007;
Concepția Sistemului informațional automatizat „Registrul procedurilor de executare”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1520/2007. Nivelul de implementare a SAIISJ Cel mai recent raport furnizat de autorități constituie Raportul de monitorizare a gradului de realizare în anul 2023 a măsurilor din Planul de acțiuni pentru implementarea SAIISJ.[1] Raportul cuprinde informații privind monitorizarea acțiunilor scadente în perioada de referință, dar și a acțiunilor restante din anul 2022 – în total, 91 de acțiuni. Potrivit autorităților din 91 de acțiuni monitorizate:
Transparency International-Moldova (TI-Moldova) desfășoară cu regularitate sondaje în rândul funcționarilor publici din autorităţile publice centrale (APC) pentru a analiza opiniile şi experienţele acestora privind calitatea politicilor anticorupţie în APC, identifica eventuale probleme în aplicarea politicilor şi formula propuneri de îmbunătăţire a situaţiei. Sondajul realizat recent a cuprins toate ministerele şi câteva entităţi publice cu risc sporit de corupţie din subordinea acestora[1], fiind intervievate cca 600 de persoane (29% din efectivul aparatelor centrale ale entităţilor incluse în sondaj).Respondenţii au fost selectaţi aleator din listele personalului cu respectarea structurii de state, oferită de responsabilii serviciilor resurse umane. Intervievarea s-a efectuat în februarie 2024, perioada de referinţă: anul 2023.
La baza sondajului a fost un chestionar cu întrebări ce ţin, în special, de familiarizarea funcționarilor publici cu legislaţia anticorupție, opiniile privind subdiviziunile cu risc sporit de conflicte de interese şi corupţie; percepţiile şi experienţele în aplicarea politicilor anticorupţie; opiniile privind existenţa corupţiei în instituţia în care activează; disponibilitatea de a denunţa cazuri de corupţie şi de a colabora în prevenirea acesteia; propunerile de îmbunătăţire a climatului de lucru.
Rezultatele sondajului relevă că autorităţile publice monitorizate întreprind măsuri pentru a aplica politicile publice anticorupţie, însă acest proces lasă de dorit şi trebuie îmbunătăţit.
Astfel, în ceea ce privește familiarizarea funcționarilor cu legislația anticorupție, în medie, 58% din respondenţi susţin că au participat la atare instruiri în 2023, ceea ce ar părea îmbucurător. Totuşi, în MAE, MS, MM, MA, MC, IGP mai puţin de 40% din respondenţi ar fi antrenaţi în asemenea instruiri.
Chiar dacă respondenţii şi-au autoevaluat destul de înalt cunoştinţele în materie de integritate (în medie, 7,9 puncte din 10 posibile), nivelul de cunoaştere a cadrului legal este insuficient. Astfel, doar circa jumătate din respondenţi (53%) înţeleg corect ca un funcţionar public, ca şi oricare altă persoană, are interese personale. La solicitarea de a indica exemple de interese personale doar unii respondenţi s-au referit la interese fireşti pe care le poate avea un funcţionar public, de ex., evoluţia în carieră, asigurarea unor condiţii decente de trai, suplinirea veniturilor familiei etc. Majoritatea exemplelor au o conotaţie negativă, reflectând cazuri de încălcare a legislaţiei ce ţine de conflicte de interese, restricţii şi incompatibilităţi, etc. Unii interlocutori au remarcat că nu au interese personale sau că nu ştiu/nu cunosc despre asemenea interese.
Nici noţiunea de persoană apropiată, foarte importantă la identificarea şi declararea situaţiilor de conflicte de interese, nu este cunoscută satisfăcător de către respondenţi. Deși majoritatea interlocutorilor au atribuit corect la persoane apropiate soţul/soţia, părinţii şi copiii, o parte considerabilă dintre ei n-a referit la atare persoane bunicii, nepoţii, unchii/mătuşele, concubinii/concubinele şi socrii.
Respondenţii nu întotdeauna văd diferenţa dintre conflictele de interese reale, potenţiale şi consumate – noţiuni stipulate în legislaţie, nu cunosc ce sancţiuni riscă persoanele în cazul nerespectării cerinţelor de declarare a averilor şi intereselor personale şi de raportare a conflictelor de interese.
În acest context Autoritatea Națională de Integritate (ANI), Centrul Național Anticorupție (CNA), precum şi conducerea APC ar trebui să întreprindă măsuri pentru a îmbunătăţi procesul de familiarizare a funcţionarilor publici cu prevederile cadrului legal anticorupţie, pentru ca funcţionarii să le înţeleagă şi să le aplice corect.
[1] Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale (MIDR), Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Ministerul Justiţiei (MJ), Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS), Ministerul Finanţelor (MF), Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitizării (MDED), Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), Ministerul Apărării (MA), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC), Ministerul Culturii (MC), Ministerul Sănătăţii (MS), Ministerul Mediului (MM), Ministerul Energiei (MEn), Serviciul Fiscal de Stat (SFS), Serviciul Vamal (SV), Inspectoratul General de Poliţie (IGP), Poliţia de Frontieră (PF).
Republica Moldova în runda a V-a de evaluare de către GRECO
Despre GRECO Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) a fost instituit în anul 1998 de către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei. GRECO monitorizează conformitatea statelor membre (în prezent – 49 țări) cu instrumentele anticorupție ale Consiliului Europei. Monitorizarea GRECO startează cu procedura de evaluare care se bazează pe răspunsurile țării evaluate la un chestionar și pe vizitele grupului de evaluare la fața locului. Procedura de evaluare este urmată de o procedură de conformitate, în cadrul căreia se examinează măsurile luate de către țara evaluată pentru a implementa recomandările GRECO rezultate din evaluare. În așa fel, se aplică un proces dinamic de evaluare și presiune reciprocă, combinând expertiza practicienilor care acționează ca evaluatori și a reprezentanților statelor care participă în sesiunea plenară la examinarea și adoptarea rapoartelor de evaluare și de conformitate.
Republica Moldova a implementat recomandările GRECO în proporție de 93% în runda I de evaluare, 67% – în a II-a rundă, 88% – în a III-a rundă și 33% – în a IV-a rundă.
Restanțele Republicii Moldova din runda a IV-a de evaluare În a IV-a rundă de evaluare, care a tratat prevenirea corupției în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor, doar 33% din toate recomandările adresate au fost complet implementate până în prezent. În ultimul raport de conformitate disponibil publicului, GRECO a concluzionat că nivelul de conformitate cu recomandările adresate este în general nesatisfăcător. Din cele 18 recomandări adresate:
6 recomandări au fost calificate ca tratate sau implementate satisfăcător;
10 recomandări au fost calificate ca parțial implementate;
2 recomandări au fost calificate ca neimplementate. Au rămas neimplementate recomandările II și III, ambele recomandări vizând prevenirea corupției în rândul parlamentarilor. Recomandarea a II-a prevede: (i) adoptarea unui cod de conduită pentru deputați, garantând că viitorul cod este accesibil pentru public;
(ii)instituirea unui mecanism adecvat pentru promovarea codului și sensibilizarea deputaților asupra normelor cărora trebuie să corespundă, dar și, de asemenea, dacă va fi necesar, pentru asigurarea aplicării efective a acestuia. În ceea ce privește cea de-a III-a recomandare, aceasta solicită introducerea normelor care ar defini modalitățile de interacțiune a deputaților cu terții intenționați să influențeze procesul legislativ.
La 24 iunie 2024, Transparency International – Moldova (TI-Moldova) a prezentat rezultatele monitorizării achiziţiilor publice efectuate de către Primăria mun. Chişinău, unele entităţi din subordine (Direcţia educaţie, tineret şi sport, sectoarele Botanica și Ciocana; Direcţia generală cultură şi patrimoniu cultural; Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare) şi întreprinderi municipale (ÎM „Autosalubritate”, ÎM „Parcul urban de autobuze”, ÎM Regia „EXDRUPO”) în anii 2023 – 2024. Scopul monitorizării a constat în analiza procedurilor de achiziții efectuate, identificarea eventualelor deficienţe/probleme şi formularea propunerilor de îmbunătăţire a situaţiei.
În cadrul conferinței de presă de prezentare a rezultatelor monitorizării, reprezentantele TI-Moldova: Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă și expertele anticorupție, Ianina Spinei și Mariana Calughin au menționat că au fost analizate achizițiile ce țin de domenii cu factori de vulnerabilitate/riscuri sporite de corupție; achizițiile referitoare la aspecte controversate și problematice, care au fost anterior subiecte de dezbateri publice/mediatice; valoarea semnificativă a achizițiilor. În procesul de monitorizare au fost urmărite diferite etape ale achiziţiilor: planificarea şi elaborarea documentaţiei de atribuire; lansarea procedurii de achiziţie; evaluarea ofertelor şi atribuirea contractului; după caz, în funcţie de disponibilitatea informaţiilor, – implementarea şi monitorizarea contractului.
Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă și expertele anticorupție, Ianina Spinei și Mariana Calughin.
Drept surse de informaţii au servit datele de pe paginile web ale autorităţilor contractante (în speţă, referitoare la planurile de achiziţii publice pe ani, bugetele planificate, deciziile conducerii, etc.), Agenţiei Achiziţii Publice (AAP) privind contractele atribuite şi datele din Buletinul achiziţiilor publice, Agenţiei Naţionale de Soluţionare a Contestaţiilor (ANSC) privind deciziile emise în privinţa contestaţiilor, Curţii de Conturi (CCRM) referitoare la constatările şi recomandările misiunilor de audit; Centrului Național Anticorupție; informaţiile plasate în SIA RSAP MTender şi pe platformele utilizate de autorităţile contractante. În cadrul monitorizării au fost utilizate diferite instrumente, inclusiv solicitarea oficială a informaţiilor publice; sesizarea autorităţilor publice (Inspectoratul General de Poliţie; Inspectoratul de Poliţie Centru, Chişinău); analiza conţinutului paginilor web (ale autorităţilor contractante, AAP, ANSC, CCRM).
Raportul a fost structurat pe aspecte ce ţin de asigurarea accesului la informaţii, informarea proactivă, analiza procedurilor de achiziții, implementarea recomandărilor CCRM referitoare la achizițiile publice.
Rezultatele monitorizării relevă că în activitatea autorităților contractante există multiple nereguli/deficiente în asigurarea accesului la informațiile despre achizițiile publice, în informarea proactivă (prin intermediul paginilor web) și în desfășurarea procedurilor de achiziţii publice.
Accesul la informaţii de interes public.Autorităţile contractante, în perioada monitorizării, nu au respectat întocmai cadrul legal din domeniu, unele solicitări de informaţii adresate Primăriei mun. Chişinău şi întreprinderilor municipale, în speță, ÎM „Autosalubritate” au fost ignorate, iar răspunsurile primite au fost superficiale şi evazive, expediate cu depăşirea termenului stabilit în legislaţie. Reprezentanţii primăriei au dat dovadă de ignoranţă şi/sau interpretare eronată a legislaţiei privind accesul la informaţii şi privind achiziţiile publice (a se vedea raportul de monitorizare). În acest context, TI-Moldova a sesizat poliţia privind încălcarea de către Primăria mun. Chişinău și ÎM „Autosalubritate”a legislaţiei privind accesul la informaţie, în rezultatul examinării uneia din sesizări în privința responsabilului primăriei fiind aplicate sancțiuni contravenționale.
Informarea proactivă. Deşi Primăria mun. Chișinău oferă utilizatorilor, prin intermediul paginii sale web, multiple informaţii despre achiziţiile publice planificate şi efectuate, precum şi asigură redirecţionarea către SIA MTender, multitudinea rubricilor şi portalurilor destinate acestui subiect (Economie; Portalul transparenţei; Informaţii publice) poate crea confuzii în căutarea şi selectarea informaţiilor, întrucât unele dintre ele se dublează, altele sunt incomplete şi neactualizate. Unele motoare de căutare nu au facilitat căutarea şi analiza datelor despre achiziţiile publice.
Informaţiile despre achiziţii publice de pe paginile web ale întreprinderilor municipale monitorizate au fost, de regulă, sumare. Datele despre buget, atribuţiile membrilor grupului de lucru pentru achiziţii, informaţiile despre achiziţiile de valoare mică, rapoartele despre monitorizarea contractelor de achiziţii nu au fost plasate pe pagina web. Întreprinderile nu au asigurat, de regulă, publicarea datelor prevăzute de Legea cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală nr. 247/2017, inclusiv statutul, regulamentele interne, situaţiile financiare, rezultatele controalelor efectuate de organele abilitate, raportul conducerii.
Desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice.S-au atestat carențe/abateri la diferite etape ale achiziţiilor publice monitorizate. În partea ce ţine de planificarea achiziţiilor publice sunt de remarcat neîntocmirea şi nepublicarea anunţurilor de intenţie în Buletinul achizițiilor publice, neindicarea codurilor CPV[1] în planurile de achiziţii. Unele autorități contractante au actualizat excesiv de des planurile de achiziţii (Direcţia generală economie, comerţ, turism – de 20 de ori în anul 2022 şi de 26 ori în 2023; Direcţia generală asistenţă medicală şi socială – de 14 ori în anul 2022 şi de 9 ori în 2023), ceea ce presupune existenţa unor probleme în procesul de planificare, care conduc la creşterea manoperei membrilor grupului de lucru pentru achiziţii şi irosirea timpului de lucru al acestora.
Deși, în mare parte, achizițiile publice au fost lansate conform planurilor anuale, există cazuri de discrepanțe, când achiziția nu a fost prevăzută în plan sau procedurile au fost cumulate, întârziate, anunțate într-o altă valoare. Trezește nedumerire și externalizarea de către autoritățile contractante a unor servicii, de ex., oferirea consultațiilor juridice, elaborarea proiectelor unor regulamente – activități care ar trebui să fie realizate cu forțe proprii.
Au existat cazuri de supraestimare a valorii achiziţiei, printre cele mai vizibile – achiziţia de către ÎM „Autosalubritate” a serviciilor de promovare a imaginii, valoarea inițială fiind redusă de circa 4 ori pe parcursul anului 2023. Aceeași întreprindere, după inițierea procedurii de achiziție a acestor servicii, a anulat-o ulterior „din cauza dispariției necesității”.
Autoritățile contractante nu întotdeauna au păstrat corectitudinea la etapa de clarificări, întrebările eventualilor operatori nefiind tratate corespunzător (nu s-a explicat de ce s-a recurs la condiții diferite în cazul unor proceduri similare; nu s-au justificat anumite cerințe, care par disproporționate în raport cu specificul lucrărilor; eventualilor operatori li s-a răspuns cu aroganță și chiar depreciativ).
Au fost frecvente cazurile când autoritațile contractante nu au făcut referinţe clare şi concrete la motivul anulării procedurilor de achiziţii. Au existat situaţii de anulare nefondată a procedurilor, cu indicarea unor motive formale, apreciate de către ANSC ca o lipsă de diligenţă a grupului de lucru în raport cu obligaţiile prevăzute de legislație.[2]
O parte din autoritățile contractante nu au plasat în SIA MTender informaţiile cu privire la achiziţiile publice de valoare mică realizate în baza contractelor directe şi facturilor, așa cum prevede HG 870/2022. Au fost cazuri când autoritățile contractante au ignorat prevederile HG 10/2021 și nu au publicat pe pagina lor web rapoartele de monitorizare a contractelor de achiziții, ceea ce conduce la incertitudine privind respectarea cerinţelor de monitorizare şi de asigurare a executării contractelor de achiziţii în termenele şi condiţiile prevăzute.
Deşi SIA MTender a fost îmbunătăţit continuu, inclusiv prin introducerea unor noi module de raportare, informațiile din acest sistem nu întotdeauna sunt cuprinzătoare și actualizate, inclusiv din cauză că autoritățile contractante nu sunt suficient de diligente în furnizarea informațiilor și nu sunt responsabilizate pentru nepublicarea/neactualizarea informațiilor. Căutarea informaţiilor în SIA MTender rămâne destul de dificilă, există confuzii între datele privind anularea unor proceduri de achiziţii din acest sistem şi informaţiile privind contractele încheiate la procedurile respective din tender.gov.md.
Potrivit Curții de Conturi, chiar dacă Primăria mun. Chișinău a iniţiat măsuri de prevenire a neregulilor ce ţin de achiziţiile publice, specificate în Raportul auditului conformităţii asupra procesului bugetar şi gestionării patrimoniului public în aa. 2018-2020 (HCC 53/2022), aceasta n-a prezentat documente care să confirme implementarea recomandărilor Curții.
Deși Consiliul municipal Chișinău a aprobat Planul Local Anticorupție (PLA) a mun. Chișinău pentru 2022-2025 și a prezentat unele date despre realizarea acestuia la CNA, primăria n-a oferit la solicitarea TI-Moldova suficiente informații care să ateste implementarea acțiunilor planificate. Rapoartele semestriale și anuale despre implementarea PLA 2022-2025 (pentru anii 2022 și 2023) n-au fost plasate pe pagina web a primăriei.
Ca rezultat al activităților de monitorizare, autorii raportului recomandă:
familiarizarea conducerii Primăriei mun. Chișinău, a subdiviziunilor acesteia şi a întreprinderilor municipale, cu subiecte ce ţin de efectuarea achiziţiilor publice, accesul la informaţii de interes public și petiţionarea;
respectarea de către Primăria Chișinău a angajamentelor asumate în PLA 2022-2025, în special ce țin de elaborarea și publicarea pe pagina web a rapoartelor semestriale/anuale privind implementarea planului și componența grupului de monitorizare;
efectuarea de către Inspectoratul Control Financiar a unui control privind respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice de către Primăria Chişinău, cu plasarea rezultatelor acestui control pe pagina web a inspectoratului;
discutarea în comun de către reprezentanții Ministerului Finanțelor, Agenției Achiziții Publice, Inspectoratului Control Financiar, Curții de Conturi și a Primăriei Chișinău a problemelor sistemice identificate în efectuarea achizițiilor publice în vederea remedierii situației;
responsabilizarea autorităților contractante pentru neprezentarea în SIA MTender a informațiilor despre achizițiile publice de valoare mică efectuate, precum și pentru nepublicarea rapoartelor despre monitorizarea contractelor de achiziții;
iniţierea de către Primăria Chişinău a unor misiuni de audit intern la subiectul achiziţiilor publice care să acopere entităţile specificate în HCC 53/2022, cu informarea despre rezultate a CMC şi a publicului, prin plasarea rapoartelor de audit intern pe pagina sa web;
dezvoltarea paginii web a primăriei la capitolul achiziții publice: concentrarea datelor la o singură rubrică/portal pentru a exclude dublarea informaţiilor la diferite rubrici, actualizarea continuă a datelor;
îmbunătățirea paginilor web ale întreprinderilor municipale: crearea/completarea unor rubrici speciale destinate achiziţiilor publice, plasarea informaţiilor prevăzute de Legea cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală nr. 247/2017;
dezvoltarea continuă a capacităţilor funcţionale ale SIA MTender, introducerea opţiunii de plasare a deciziilor grupurilor de lucru pentru achiziţii la compartimentul Evaluarea ofertelor; excluderea neconformităților dintre informațiile privind anularea procedurii de achiziţii pe MTender și de atribuire a contractului la aceeași procedură pe tender.gov.md.
Acest comunicat de presă a fost realizat în cadrul proiectului „Achiziţiile publice din Primăria municipiul Chişinău sub lupa transparenţei”, desfăşurat de către Transparency International – Moldova, în calitate de beneficiar de sub-grant al proiectului „Consolidarea integrităţii în achiziţiile publice”. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparenţă (SUA). Proiectul urmăreşte susţinerea reformelor în domeniul achiziţiilor publice în Moldova, care vor spori transparenţa şi corectitudinea achiziţiilor publice prin abilitarea cetăţenilor de a responsabiliza instituţiile relevante. Opiniile exprimate în comunicat şi responsabilitatea pentru conţinutul acestuia aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat opinia IDIS „Viitorul” şi a donatorului.
[1] Simboluri numerice specifice produselor sau serviciilor.
[2] De ex., decizia ANSC nr.03D-465-23 din 18.07.2023 privind anularea de către Primăria mun. Chișinău a procedurii de achiziție a echipamentului tehnic.
Prezentul raport cuprinde rezultatele monitorizării achiziţiilor publice efectuate de către Primăria municipiului Chişinău, unele entităţi din subordinea acesteia (Direcţia educaţie, tineret şi sport (sectoarele Botanica și Ciocana), Direcţia generală cultură şi patrimoniu cultural, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare) şi întreprinderi municipale (ÎM „Autosalubritate”, ÎM „Parcul urban de autobuze”, ÎM Regia „EXDRUPO”) în anii 2023 şi 2024. Scopul monitorizării constă în identificarea eventualelor deficienţe la diferite etape de efectuare ale achiziţiilor publice şi formularea propunerilor de îmbunătăţire a situaţiei. Raportul este structurat în profilul autorităţilor contractante şi focusat pe aspecte ce ţin de asigurarea accesului la informaţii, informarea proactivă şi analiza pas cu pas a procedurilor selectate pentru monitorizare. De asemenea, întrucât activitatea Primăriei Chişinău, inclusiv efectuarea achiziţiilor publice, a fost obiectul unei misiuni de audit a Curţii de Conturi în anul 2022, în raport este analizat modul în care au fost implementate recomandările Curţii la acest capitol.
Monitorizarea a fost realizată de Transparency International – Moldova în cadrul proiectului „Achiziţiile publice din Primăria municipiul Chişinău sub lupa transparenţei”, subgrant alproiectului „Consolidarea integrităţii în achiziţiile publice” implementat de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparenţă (SUA).
Transparency International – Moldova (TI-Moldova) lansează un concurs de granturi mici pentru organizaţiile neguvernamentale (ONG) locale și regionale în vederea monitorizării politicilor publice anticorupţie la nivel local. În cadrul concursului vor fi acordate două granturi a câte 8000 de dolari SUA fiecare, iar perioada implementării proiectelor este de circa 6 luni.
Scopul Concursului: Facilitarea și promovarea eforturilor organizațiilor neguvernamentale locale și regionale în monitorizarea politicilor publice anticorupție la nivel local, contribuind astfel la consolidarea transparenței și responsabilității în administrația publică.
Eligibilitate:
Pentru a participa la concurs, ONG-urile interesate vor depune cereri de granturi care vor include:
aplicaţia narativă(formular atașat)
bugetul detaliat al proiectului (în MDL) (formular atașat)
certificatul de înregistrare al organizației şi informaţiile despre organizaţie
Cererile de granturi vor fi depuse în variantă electronică la adresa e-mail office@transparency.md, zaharia_lilia@yahoo.com în limba română sau rusă, inserând mesajul „Proiect anticorupție”. La evaluarea propunerilor de proiect, se va ține cont de relevanța și impactul proiectului, bugetul solicitat și capacitățile de monitorizare a echipei proiectului. De asemenea, membrii grupului de evaluare vor lua în considerare experiență anterioară a organizației în domeniul anticorupție sau dacă organizația a fost implicată în procesul de monitorizare a politicilor publice la nivel local.
Termenul limită de prezentare a propunerilor de proiect este 24 martie 2024. Aplicațiile vor fi evaluate de experți anticorupție.
Procesul de selectare: 25 – 28 martie 2024. Anunțarea rezultatelor:29 martie 2024.
Pe parcursul realizării proiectelor, beneficiarii vor primi consultații și mentorat din partea TI-Moldova.
În cadrul concursului vor fi acordate două granturi a câte 8000 de dolari SUA fiecare, iar perioada implementării proiectelor este de circa 6 luni (aprilie – prima lună de implementare).
Pentru mai multe detalii, puteți expedia mesaj la adresa de email: i_spinei@yahoo.com (experta TI-Moldova, Ianina Spinei), tel: 079412909.
Granturile vor fi finanțate în cadrul proiectului „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.
