Indicele Perceperii Corupţiei 2017 atestă o povară înaltă a corupţiei în peste 2/3 din ţările incluse în clasament. În pofida încercărilor de a combate acest fenomen, eforturile multor ţări sunt insuficiente, iar rezultatele atinse – modeste. Represiunile contra ONG-urilor şi mass-mediei sunt caracteristice ţărilor cu un nivel înalt de corupţie.
Comentariile Transparency International-Moldova la proiectul de Lege cu privire la organizaţiile necomerciale
La solicitarea Ministerului Justiţiei, Transparency International-Moldova (TI-Moldova) a examinat proiectul Legii cu privire la organizaţiile necomerciale. În acest sens, TI-Moldova îşi exprimă reţinerea privind necesitatea modificării cadrului legal care reglementează activitatea organizaţiilor necomerciale în contextul tensionării relaţiilor dintre guvernanţi şi societatea civilă, încercându-se limitarea libertăţilor sectorului asociativ şi controlul acestuia.
Observatorul de politici publice Nr. 4
Ediția a patra (februarie 2018) a Observatorului cuprinde următorul titlu:
- Cesionarea contractelor de credit bancar/ipotecar: riscuri de migrare dirijată a creditelor şi imitare a recuperării mijloacelor
Descărcați: Observator_4
Observatorul de Politici Publice Nr. 3
Ediția a treia (ianuarie 2018) a Observatorului cuprinde următoarele titluri:
• Recuperarea ”miliardelor fraudate”: între declaraţii şi realităţi;
• Autorităţile locale: o nouă instrucţiune privind emisiunea şi modul de înregistrare a obligaţiunilor emise de autorităţile locale;
• Raportul TI-Letonia: Conexiuni – spălarea de bani în Letonia şi rolul sectorului financiar
Descărcați Observatorul Nr. 3: Observator_3
Transparency International Latvia: “CONNECTIONS: Money Laundering in Latvia and the role of trust and company service providers”
These have been labelled “laundromats” by investigative journalists across the world. In recent years, laundromats have been exposed involving Russia, Moldova and most recently Azerbaijan, with illicit funds totalling up to €90 billion from just these countries.
Case study – The Great Moldovan Bank Robbery: how UK shell companies with Latvian bank accounts allowed the ‘biggest theft of the century’
Report is here: Money Laundering in Latvia
Observatorul de Politici Publice Nr. 2
Edția a doua (ianuarie 2018) a Observatorului cuprinde următoarele titluri:
• Raportul Kroll 2: tot mai multe întrebări decât răspunsuri;
• Regulamentul privind evaluarea, administrarea şi valorificarea bunurilor infracţionale (sechestrate);
• Lista comună a Uniunii Europene privind paradisurile fiscal.
Observatorul de Politici Publice
Observatorul Transparency International Moldova cuprinde analiza unor proiecte de acte legislative si normative de sensibilitate publica din agendele Executivului si Legislativului din Republica Moldova in scopul identificarii potentialelor riscuri pentru interesul public.
Monitoring the process of resetting the anti-corruption system
Monitorizarea procesului de resetare a sistemului anticorupţie în ianuarie-septembrie 2017
Transparency International Moldova monitorizează resetarea sistemului anti-coruptie, în particular, procesul de înfiinţare a Autorităţii Naţionale de Integritate, adoptarea Legii integrităţii si implementarea Legii privind evaluarea integrităţii instituţionale.
Pe urmele miliardului: În buzunarele cui au ajuns banii statului
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, creată de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.