Transparency International – Moldova (TI-Moldova) lansează un concurs de granturi mici pentru organizaţiile neguvernamentale (ONG) locale și regionale în vederea monitorizării politicilor publice anticorupţie la nivel local. În cadrul concursului vor fi acordate două granturi a câte 8000 de dolari SUA fiecare, iar perioada implementării proiectelor este de circa 6 luni.
Scopul Concursului: Facilitarea și promovarea eforturilor organizațiilor neguvernamentale locale și regionale în monitorizarea politicilor publice anticorupție la nivel local, contribuind astfel la consolidarea transparenței și responsabilității în administrația publică.
Eligibilitate:
Pentru a participa la concurs, ONG-urile interesate vor depune cereri de granturi care vor include:
aplicaţia narativă(formular atașat)
bugetul detaliat al proiectului (în MDL) (formular atașat)
certificatul de înregistrare al organizației şi informaţiile despre organizaţie
Cererile de granturi vor fi depuse în variantă electronică la adresa e-mail office@transparency.md, zaharia_lilia@yahoo.com în limba română sau rusă, inserând mesajul „Proiect anticorupție”. La evaluarea propunerilor de proiect, se va ține cont de relevanța și impactul proiectului, bugetul solicitat și capacitățile de monitorizare a echipei proiectului. De asemenea, membrii grupului de evaluare vor lua în considerare experiență anterioară a organizației în domeniul anticorupție sau dacă organizația a fost implicată în procesul de monitorizare a politicilor publice la nivel local.
Termenul limită de prezentare a propunerilor de proiect este 24 martie 2024. Aplicațiile vor fi evaluate de experți anticorupție.
Procesul de selectare: 25 – 28 martie 2024. Anunțarea rezultatelor:29 martie 2024.
Pe parcursul realizării proiectelor, beneficiarii vor primi consultații și mentorat din partea TI-Moldova.
În cadrul concursului vor fi acordate două granturi a câte 8000 de dolari SUA fiecare, iar perioada implementării proiectelor este de circa 6 luni (aprilie – prima lună de implementare).
Pentru mai multe detalii, puteți expedia mesaj la adresa de email: i_spinei@yahoo.com (experta TI-Moldova, Ianina Spinei), tel: 079412909.
Granturile vor fi finanțate în cadrul proiectului „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.
La nivel mondial, majoritatea guvernelor nu reușesc să reducă corupția
Berlin, 30 ianuarie 2024. Indicele Percepției Corupției 2023 (IPC 2023), lansat astăzi de Transparency International, arată că majoritatea țărilor incluse în clasament au progresat puțin sau nu au progresat deloc în combaterea corupției din sectorul public.
Clasamentul IPC 2023 cuprinde 180 ţări şi teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 surse externe (cercetări/studii ale unor organizaţii notorii, inclusiv 7 cercetări – pentru Republica Moldova[1]). IPC reflectă nivelul corupţiei din sectorul public perceput de către experţi şi oamenii de afaceri şi este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.[2]
Aspecte generale
Media globală a IPC 2023, de 43 puncte, rămâne neschimbată pentru al doisprezecelea an consecutiv. Circa 2/3 din țări au înregistrat scoruri ale indicelui sub 50 de puncte, ceea ce indică probleme grave în combaterea corupției.
În fruntea clasamentului se află Danemarca cu un scor de 90 de puncte (pentru al șaselea an consecutiv), Finlanda și Noua Zeelandă urmând cu scoruri de 87 și, respectiv, 85 de puncte. La polul opus al clasamentului sunt Somalia (11), Venezuela (13), Siria (13), Sudanul de Sud (13) și Yemenul (16), afectate de crize prelungite și de conflicte armate.
23 de țări – printre ele unele democrații avansate precum Islanda (72), Țările de Jos (79), Suedia (82) și Regatul Unit (71) se află la minime istorice în acest an. Au înregistrat minime istorice și state autoritare precum Iran (24), Rusia (26), Tadjikistan (20) și Venezuela (13).
Din anul 2018, 12 țăriau scăzut semnificativ în clasamentul IPC, printre ele fiind atât țări cu venituri mici și medii precum El Salvador (31), Honduras (23), Liberia (25), Myanmar (20), Nicaragua (17), și Venezuela (13), cât și țări cu venituri care le depășesc pe cele medii și cu venituri mari, cum ar fi Argentina (37), Austria (71), Polonia (54), Turcia (34) și Regatul Unit (71). Opt țări au îmbunătățit IPC în această perioadă: Irlanda (77), Coreea de Sud (63), Armenia (47), Vietnam (41), Maldive (39), Moldova (42), Angola (33) și Uzbekistan (33).
Războiul Federației Rusiei împotriva Ucrainei (36) a adus provocări imense guvernării, sporind riscurile de corupție. Cu toate acestea, Ucraina a continuat creșterea de 11 ani a IPC, concentrându-se pe reforme în sistemului judiciar, inclusiv restructurarea organelor de autoguvernare judiciară, creșterea independenței sectorului judiciar și consolidarea capacității organului de urmărire penală anticorupție. Totuși, existența unui număr semnificativ de cazuri de corupție la nivel înalt rămâne o preocupare majoră.
Corupția și injustiția
În centrul atenţiei IPC 2023 sunt aspectele referitoare la corupție și injustiție. Potrivit Indicelui statului de drept, lumea se confruntă cu un declin în funcționarea sistemelor de justiție. Țările cu cele mai mici scoruri în acest indice au, de asemenea, scoruri foarte scăzute ale IPC, existând o legătură clară între accesul la justiție și corupție. Atât regimurile autoritare, cât și liderii democratici care subminează justiția contribuie la creșterea impunității față de corupție și, în unele cazuri, chiar o încurajează prin eliminarea consecințelor pentru infractori. Președintele Transparency International, François Valérian, a menționat: „Corupția va prospera atâta timp cât sistemele de justiție nu vor sancționa infracțiunile și nu vor ține guvernanții sub control. Când justiția este cumpărată sau este obiectul ingerințelor politice, oamenii sunt cei care suferă. Liderii ar trebui să investească pe deplin și să garanteze independența instituțiilor care respectă legea și luptă împotriva corupției. E timpul să punem capăt impunității pentru corupție.”
Instituțiile judiciare și de poliție independente, transparente și bine dotate cu resurse sunt esențiale pentru a ține corupția sub control. Mai mult, pentru a asigura eficiența acestor instituții, este esențial de a preveni ingerința în activitatea acestora, abuzul de putere politică, mita și alte forme de corupție.
„Corupția agravează nedreptatea socială și îi afectează în mod disproporționat pe cei mai vulnerabili. În multe țări, persistă obstacole în calea justiției pentru victimele corupției. Este timpul să spargem barierele și să ne asigurăm că oamenii pot avea acces efectiv la justiție. Toată lumea merită sisteme juridice echitabile și favorabile incluziunii, în care vocea victimelor să fie ascultată în fiecare etapă. Orice altceva este un afront adus justiției” a declarat Daniel Eriksson, directorul general al Transparency International.
Transparency International face apel la guverne să ofere sistemelor de justiție independența, resursele și transparența necesare pentru a pedepsi efectiv infracțiunile de corupție și pentru a asigura controlul și echilibrul puteriilor în stat. Acolo unde este necesar, trebuie să fie introduse proceduri și legi mai bune.
Republica Moldova în clasamentul IPC 2023
Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC 2023 de 42 de puncte, fiind pe locul 80 din 180 ţări incluse în clasament și înregistrând o creștere de 10 puncte pe parcursul ultimilor cinci ani (2019 – 32, 2020 – 34, 2021 – 36, 2022 – 39, 2023 – 42 puncte). Printre „vecinii de clasament” ai Republicii Moldova sunt: China, Ungaria, Macedonia de Nord (cu scoruri ale IPC de 42 de puncte), Cosovo (41) și Africa de Sud (41). Pentru comparație: România a înregistrat un scor al IPC de 46 puncte, Bulgaria (45), Cehia (57), Estonia (76), Lituania (61), Letonia (60).
În Republica Moldova anul 2023 a fost marcat de adoptarea mai multor legi și documente de politici publice anticorupție importante. Printre acestea: Legea privind accesul la informații de interes public, care a adus cadrul normativ național în conformitate cu standardele internaționale; Programul Național de Integritate și Anticorupție pentru anii 2024-2028, care după mai mulți ani de lipsă a unui document strategic nou în domeniu, oferă o viziune asupra modului în care vor fi abordate activitățile anticorupție în următorii ani. A fost modificat Codul de Procedură Penală, inclusiv pentru a asigura Procuratura Anticorupţie cu suficiente capacităţi de a detecta, investiga și urmări corupţia mare. A fost aprobată crearea Platformei de dialog și participare civică la procesul decizional al Parlamentului. Pe parcursul anului a fost constituită o nouă componență a Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor, precum și au fost îmbunătățite unele aspecte din cadrul normativ aferent.
Cu toate acestea, reforma în sistemul judiciar trenează, restanțele la acest capitol fiind recunoscute de guvernanți. Rămân tratate necorespunzător mai multe recomandări înaintate de Grupul de state contra corupției în cadrul rundei a IV-a de evaluare a Republicii Moldova. Deși a crescut numărul dosarelor împotriva funcționarilor de rang înalt, rata de condamnare rămâne modestă. Protagoniștii „furtului miliardului” nu-și ispășesc pedeapsa. Nici un leu din banii extrași fraudulos din sectorul bancar așa și n-a fost întors în vistieria statului.
Astfel, urmează a fi depuse eforturi substanțiale în realizarea efectivă a sarcinilor asumate în combaterea corupției și reformarea sistemului justiției, sarcini care devin și mai importante din perspectiva lansării negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
[1] Bertelsmann Foundation Transformation Index, Economist Intelligence Unit Country Ratings, Freedom House Nations in Transit, Global Insights Country Risk Ratings, PRS International Country Risk Guide, Varieties of Democracy Project, World Justice Project Rule of Law Index.
[2] De la crearea în 1995, IPC a devenit principalul indicator al nivelului corupției din sectorul public la nivel mondial. IPC este calculat în baza a mai multe cercetări, scorurile atribuite reflectând opiniile experților și ale personalităților din mediul de afaceri, nu ale publicului. Metoda de calcul al IPC este revizuită cu regularitate pentru a asigura ca indicele să fie cât mai robust și mai coerent. Revizuirea cea mai recentîă, efectuată de Centrul comun de cercetări al Comisiei Europene a fost efectuată în 2017. Scorurile IPC începând cu 2012 pot fi comparate de la an la an. Pentru mai multe informații, a se consulta: https://www.transparency.org/en/news/how-cpi-scores-are-calculated
Trei din cele 11 echipe participante la hackatonul „Nistru TruthBridge”, organizat de Transparency International Moldova și PNUD, au câștigat marile premii în valoare de 5500 de dolari fiecare. Echipele câștigătoare vor dezvolta soluții digitale de combatere a dezinformării și a discursului instigator la ură, precum și de promovare în mediul online a conținutului verificat și credibil. Ele urmează să utilizeze instrumente și algoritmi de analiză pentru a evalua conținutul informațiilor, identificând eventuale dezinformări.
Timp de două zile, 26 și 27 ianuarie 2024, peste 50 de persoane de pe ambele maluri ale Nistrului, care provin din domenii precum IT, jurnalism, comunicare, business, sectorul bancar și marketing au lucrat intens pentru identificarea instrumentelor digitale care permit descoperirea și contracararea dezinformării în timp real, înainte ca aceasta să se răspândească prea mult.
Participanții au fost ghidați de mentori din Republica Moldova, România și Georgia și au experimentat diferite prototipuri și concepte digitale, pentru a face față dezinformării, dar și pentru a monitoriza și verifica informațiile de pe rețelele sociale.
De asemenea, echipele au fost ghidate de mentori cum să prezinte conceptele într-un mod atractiv și să convingă publicul de utilitatea proiectelor.Juriul, format din experți din domenii conexe, a analizat conceptele în baza unui set de criterii, care au fost aduse la cunoștința participanților, și a ales următorarele echipe câștigătoare:
„Providence Lab” urmează să elaboreze o extensie care va analiza și detecta știrile adevărate de cele false. Una dintre membrele echipei, Elena Gaidău, analistă de date, a explicat că acest instrument îi va ajuta pe utilizatorii de Internet să filtreze informațiile: „Instrumentul va fi destinat publicului larg și va contribui la combaterea dezinformării”.
„DDK”, o echipă formată din jurnaliști și fact-checkeri, a prezentat conceptul unui instrument de monitorizare a informaţiilor din surse oficiale pe o singură platformă, fără o căutare separată pe fiecare site guvernamental.„Jurnaliștii vor putea accesa informațiile mai rapid și mai eficient și, astfel, vor putea reacţiona mai rapid la potențialele dezinformări. Sperăm că proiectul nostru va deveni un instrument folositor pentru alți jurnaliști și utilizatori și că va funcționa destul de mult timp. Pentru noi este important să vedem că ideea noastră va aduce beneficii reale. Suntem recunoscători tuturor organizatorilor și donatorilor pentru că sprijină astfel de inițiative”, a menționat Konstantin Hairedtinov, jurnalist la portalul Esp.md din municipiul Bălți.
„Get Innovation”, membrii căreia au prezentat conceptul aplicației E-stiri.md, un instrument care va permite utilizatorilor de Internet să evalueze conținutul unei știri după narațiunile transmise, validând sau invalidând informațiile. „În aceste două zile, am avut marea dificultate pe care idee sa o alegem și să o dezvoltăm ca prototip. Am reușit să creăm proiectul cu ajutorul mentorilor noștri care ne-au împărtășit din experiența lor, în același timp am fost susținuți de îndemnurile acestora pentru împachetarea unui proiect câștigător. Mulțumim mentorilor și tuturor celor care au depus efort in organizarea acestui hackathon”, a spus Pavel Vintilă, unul din membrii echipei.
Echipele câștigătoare vor primi banii în două tranșe – jumătate de sumă la început de proiect, iar restul – după dezvoltarea soluției. Timp de aproape trei luni, echipele vor fi ghidate de experți în domeniul IT.
Expertul georgian Jubo Berdzenishvili, care a fost unul dintre mentori la hackaton, a declarat că organizarea de astfel de evenimente care aduc oamenii împreună pentru a-și împărtăși ideile de combatere a dezinformării facilitează interacțiunile sociale pozitive și oferă oportunități pentru colaborări ulterioare.
Livia Țurcanu, una dintre membrele juriului, a menționat că, în contextul actual al creșterii amenințărilor aduse de dezinformare, este vital să recunoaștem importanța eforturilor colective în combaterea acestui fenomen. „La acest hackathon mi-a plăcut mult ideea echipei „Get Innovation”care își propune să dezvolte un program ce va identifica diferite narațiuni utilizate pentru dezinformare în articolele din media. De-a lungul anilor am putut observa tendința că aceleași narațiuni false sunt reutilizate în diferite campanii electorale. De aceea este important ca oamenii să le poată identifica și să nu creadă sursele de informare cu conținut înșelător”, a conchis Livia Țurcanu, consilieră pe domeniul tehnologii în cadrul proiectului „Tehnologiile Viitorului”.
Hackatonul „Nistru TruthBridge” a fost organizat de Transparency International-Moldova și PNUD, cu susținerea proiectului „Construirea păcii durabile și incluzive, consolidarea încrederii și a coeziunii sociale în Moldova”, finanțat de Fondul ONU pentru Consolidarea Păcii, implementat de OHCHR, PNUD și UN Women.
Proiectul Programului național de integritate și anticorupție pentru anii 2024-2028 poate fi îmbunătățit
În decembrie 2023, Parlamentul a supus consultării publice Proiectul de hotărâre privind aprobarea Programului național de integritate și anticorupție pentru anii 2024-2028 și a Planului de acțiuni pentru implementarea Programului național de integritate și anticorupție pentru anii 2024-2028.1 Potrivit autorilor, mai mulți deputați din Fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate”, Programul a fost elaborat de către Centrul Național Anticorupție. Elaborarea și promovarea Programului a fost condiționată de necesitatea asigurării continuității politicilor de prevenire și combatere a corupției la nivel național. Actuala Strategie națională de integritate și anticorupție pentru anii 2017-2023, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 56/2017 și modificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 241/2021, ajunge la termen și, începând cu anul 2024, nu există un alt document de politici anticorupție aplicabil la nivel național.
Programul este constituit din 10 capitole, și anume:
Introducere;
Analiza situației;
Standarde internaționale și exemple de bune practici;
Scopul Programului și obiective generale;
Impactul;
Estimarea costurilor;
Sursa de finanțare;
Riscuri de implementare;
Autorități și instituții responsabile;
Proceduri de raportare.
Planul concretizează:
Acțiunile;
Indicatorii de monitorizare;
Costuri de implementare;
Sursa de finanțare;
Termen de realizare;
Autorități/instituții responsabile.
Atât proiectul Programului, cât și proiectul Planului pot fi îmbunătățite. În acest scop, este importantă tratarea corespunzătoare a aspectelor nuanțate în cele ce urmează.
Este de remarcat că, în diferite capitole ale Programului, obiectivele generale și specifice sunt formulate diferit de redacția reținută în Plan. În opinia noastră, obiectivele ar trebui să fie revăzute astfel încât acestea să fie clare și cuprinzătoare, fără a se suprapune. În același sens, este necesară o reexaminare suplimentară în privința acțiunilor și indicatorilor. Este important ca în acest exercițiu să se respecte abordarea SMART – obiectivele, acțiunile și indicatorii trebuie să fie specifice, măsurabile, aplicabile (realizabile), relevante, încadrate în timp.
În procesul de revizuire a acțiunilor, ar trebui:
să se evite includerea acțiunilor prevăzute sau care ar trebui să fie prevăzute de alte documente de politici publice. Cu titlu de exemplu, ne referim la acțiunile care se află sau trebuie să se afle sub egida Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025, aprobată prin Legea nr. 211/2021, sau sub egida Programului național de dezvoltare a sistemului de achiziții publice pentru anii 2023-2026, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 625/2023. Paralelismele în documentele de politici publice generează confuzii, inclusiv – din perspectiva termenului de realizare, și duble eforturi în raportare;
să se evite includerea acțiunilor fără conotație strategică (acțiuni cu un caracter permanent care derivă nemijlocit din atribuțiile autorităților implementatoare), acțiuni irelevante și inoportune, acțiuni care nu pot fi realizate în esență sau nu pot fi realizate de către entitățile cărora le-au fost atribuite, acțiuni supra-segmentate. Aceste practici, pe de o parte, generează statistici impunătoare, care, însă, nu au impact strategic asupra domeniului. Pe de altă parte, dacă nu sunt asigurate premise pentru realizare, acțiunile rămân nerealizate. Pornind de la aceste argumente, este importantă avizarea proiectelor de Program și Plan de către toate entitățile implementatoare;
să se efectueze o inventariere a măsurilor de asigurare a integrității instituționale și să se includă acțiuni de îmbunătățire a cadrului normativ și practicilor aplicate în testarea la detectorul comportamentului simulat (poligraf), verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice, evaluarea integrității instituționale a Centrului Național Anticorupție etc.
La 30 noiembrie 2023, Transparency International-Moldova a prezentat rezultatele unui nou sondaj al APC privind comunicarea cu Curtea de Conturi, profesionalismul, integritatea auditorilor şi implementarea recomandărilor Curţii. La eveniment au fost prezenți atât reprezentanți ai CCRM, cât și ai entităților auditate: ministere şi entităţi din subordine. După prezentarea rezultatelor, participanții au concluzionat că o comunicare eficientă între Curtea de Conturi și entitățile auditate este crucială pentru buna funcționare a sistemului financiar și pentru asigurarea transparenței și responsabilității în gestionarea resurselor publice.
Experta TI-Moldova, autoarea Studiului, Ianina Spinei, a specificat că la baza sondajului a fost un chestionar adresat conducerii entităţilor publice şi responsabililor de comunicarea cu CCRM. Chestionarul a fost dezvoltat în comun cu CCRM și testat în APC, fiind desfăşurat în perioada 10 septembrie – 30 octombrie 2023, la el participând reprezentanți ai 20 APC (ministere şi entităţi din subordine). Perioada de timp vizată în sondaj a fost anul 2022 – septembrie 2023.
Printre recomandările expertei în cadrul evenimentului au fost ca reprezentanții Cancelariei de Stat și cei de la CCRM să mențină un schimb de experienţă între entităţile publice la subiectul implementării recomandărilor auditorilor, fiind promovate bune practici. De asemnenea, Ianina Spinei a recomandat elaborarea şi aplicarea unor reguli interne de comunicare cu auditorii CCRM de către entităţile publice care nu dispun de asemenea reguli, remiterea acestor documente entităților din subordine pentru informare.
Rezultatele succinte ale sondajului
Existența regulilor interne privind comunicarea cu CCRM și a responsabililor de acest proces. Deși acum trei ani APC li s-a recomandat să elaboreze și aplice reguli interne care ar asigura şi facilita comunicarea cu CCRM[1], în prezent doar 44% din respondenţi relevă că entitatea în care activează dispune de atare reguli. Circa 2/3 din respondenţi susţin că în cadrul entităţii publice există o subdiviziune/persoană responsabilă de comunicarea cu CCRM. Comparativ cu sondajul anterior (2021), ponderea respondenţilor care confirmă existența regulilor interne de comunicare cu CCRM, precum și desemnarea responsabililor de acest proces a scăzut, o eventuală explicație ar fi fluctuația de cadre și informarea insuficientă, în unele entități publice, a persoanelor antrenate în comunicarea cu CCRM.
Informarea APC despre informațiile care trebuie prezentate în timpul misiunilor de audit. Deși circa 2/3 din respondenţi au remarcat că auditorii Curţii i-au informat pe deplin despre informaţiile şi documentele care urmau să le prezinte, 1/3 din respondenţi consideră că au fost informaţi parţial şi n-au fost informați deloc. Comparativ cu 2021, ponderea respondenţilor care susţin că au fost informaţi pe deplin s-a redus. În opinia unor respondenţi, auditorii solicită documente în exces, iar întrucât volumul de muncă este mare şi echipamentul învechit, procesul de copiere şi expediere a informaţiilor ocupă foarte mult timp.
Eventuale nereguli/abateri identificate pe parcursul misiunilor de audit extern. Aproape ¾ din respondenţi susțin că auditorii au identificat nereguli/abateri în activitatea entității publice, 7% – că nereguli n-au fost identificate, iar 18% au evitat să răspundă la întrebare. Circa 40 % din respondenţii care au confirmat identificarea neregulilor/abaterilor susţin că asemenea cazuri au avut loc deseori şi 60% – rareori.
Propuneri/sugestii ale APC privind activitatea CCRM
Respondenţii au venit cu o serie de propuneri, solicitând o mai mare atenţie a auditorilor la explicaţiile entităților auditate; discutarea în comun cu APC despre abaterile tipice identificate în timpul auditurilor; diseminarea bunelor practici de implementare a recomandărilor; excluderea dublărilor în raportarea la Cancelaria de Stat şi CCRM despre implementarea recomandărilor; dezvoltarea continuă a abilităţilor de utilizare a SIA „Audit CCRM”.
RECOMANDĂRI:
Luarea în consideraţie de către CCRM şi CS a opiniilor/sugestiilor APC expuse în cadrul sondajului, inclusiv pentru a facilita procesul de monitorizare și raportare a implementării recomandărilor Curţii;
Creşterea calităţii recomandărilor de audit: evitarea formulărilor vagi şi complexe, specificarea măsurilor concrete care urmează a fi realizate;
Simplificarea procesului de raportare a entităţilor auditate la adresa CS, sincronizarea lui cu uzanțele CCRM în vederea reducerii manoperei entităților publice;
Susţinerea de către CS și CCRM a schimbului de experienţă între entităţile publice la subiectul implementării recomandărilor CCRM, promovarea bunelor practici;
Plasarea pe pagina web a CS a documentelor ce țin de comunicarea APC cu CCRM și CS, precum și raportarea despre implementarea recomandărilor (în speţă, Dispoziţia Prim ministrului nr. 39/2020, Ghidul privind monitorizarea, evaluarea şi acordarea suportului metodologic în implementarea recomandărilor Curţii);
Elaborarea şi aplicarea unor reguli interne de comunicare cu auditorii CCRM de către entităţile publice care nu dispun de asemenea reguli, remiterea acestor documente entităților din subordine pentru informare;
Publicarea pe paginile web ale entităţilor publice a informațiilor despre măsurile întreprinse în vederea implementării recomandărilor CCRM, cu eventuala redirecţionare la pagina web a Curții;
Supravegherea continuă a respectării normelor etice de către auditorii CCRM, implicit a exigenţelor ce ţin integritate, confidenţialitate a informaţiilor, atitudine respectuoasă faţă de angajaţii entităţilor auditate;
Examinarea de către CCRM a posibilității de a asigura accesul la datele din ”cabinetul personal” al APC pentru entitățile din subordinea acestora, precum și pentru alte autorități publice, vizate concomitent în realizarea recomandărilor Curții;
Continuarea instruirii reprezentanţilor APC şi entităţilor din subordine cu funcţionalităţile SIA ”Audit CCRM” şi crearea abilităţilor de utilizare a acestui sistem.
Mai multe constatări și recomandări, vedeți în NOTA INFORMATIVĂ (limba română)
Evenimentul s-a desfășurat în proiectul „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia donatorului.
Autoritățile recunosc importanța investigațiilor jurnalistice bine documentate pentru inițierea controalelor și a cauzelor penale iar în Strategia națională de integritate și anticorupție pentru perioada 2017-2020, anchetele realizate de jurnaliști sunt fixate ca unul din indicatorii de rezultat la dezvăluirea beneficiarilor efectivi ai concesionărilor, privatizărilor și achizițiilor publice ilegale. Cu toate acestea, experții constată o eficiență redusă a controalelor și un număr mic de sancțiuni aplicate persoanelor despre care au relatat jurnaliștii în investigații. Acestea și alte constatări relevante se conțin în studiul „Reacția autorităților la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate și corupție”, realizat de Asociația Presei Independente (API) și Transparency International (TI) – Moldova, prezentat public în cadrul unei mese rotunde miercuri, 1 noiembrie 2023.
La deschiderea evenimentului au adresat cuvinte de salut Janine Baudach, directoare de proiect, Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în Republica Moldova, Kevin Laningan, consilier juridic superior și Andrei Țurcan, coordonator de programe juridice în Secția Justiție Penală şi Aplicarea Legii a Ambasadei SUA, Lilia Zaharia-Cravcenco, directoare TI – Moldova. Vorbitorii au menționat rolul jurnaliștilor de investigație la dezvăluirea cazurilor de corupție și a lipsei de integritate a unor persoane cu funcții publice. La fel, au făcut apel la conjugarea eforturilor ONG-urilor anticorupție, a jurnaliștilor de investigație, instituțiilor statului și donatorilor pentru consolidarea statului de drept în Republica Moldova.
Autorii studiului – jurnaliștii de investigație Viorica Zaharia și Victor Moșneag, au prezentat metodologia și rezultatele cercetării. Ei au menționat că din cele peste 100 de materiale jurnalistice analizate inițial, au fost selectate doar 38 de investigații jurnalistice publicate în perioada ianuarie 2021 – iulie 2023, care întrunesc atât criteriile tematice, cât și cele profesionale. „Ne-am propus să analizăm dacă organele de drept într-adevăr iau în calcul investigațiile jurnalistice și pornesc propriile anchete, dar să vedem și finalitatea acestora. Astfel, din cele 38 de investigații analizate, s-a reacționat în mai mult de jumătate din cazuri (22), doar că ulterior, în 13 cazuri ancheta sau controlul pornit a fost sistat. Cu alte cuvinte, a fost o reacție și un anumit impact pe termen scurt, însă pe termen lung lucrurile nu s-au schimbat și nu există o finalitate”, a menționat Viorica Zaharia.
În calitate de exemplu a fost prezentat cazul lui Ghenadie Tanas, fost șef de direcție la Centrul Național Anticorupție, trimis recent în judecată pe mai multe capete de acuzare, vizat pentru prima dată într-o investigație jurnalistică din anul 2017. După acea investigație, organele de drept au afirmat că în acțiunile lui Tanas nu sunt elemente constitutive de încălcare a legislației. „Abia în 2021, după ce despre el s-a discutat în Parlament, iar ulterior a fost publicat un alt articol, organele de drept au reacționat altfel, l-au reținut, investigat și trimis în judecată. E un caz care arată că se acționează discreționar”, a spus Victor Moșneag. El s-a referit și la accesul problematic la informații: „De multe ori am solicitat informații în mod repetat, deoarece în primul răspuns erau inexactități sau nu se regăseau informații cu privire la dosarele despre care știam sigur că au fost pornite controale. O altă problemă este că unele autorități au răspuns la solicitările de informații pentru acest studiu cu încălcarea termenului stabilit de lege, iar acesta e un lucru trist”. Autorii studiului au mai constatat că nu există o bază de date automatizată care ar integra informațiile despre persoanele figurante în procese sau dosare penale.
O altă autoare a studiului, Mariana Kalughin, expertă TI-Moldova, a evaluat finalitatea actelor de constatare a conflictelor de interese, emise de către Autoritatea Națională de Integritate (ANI), în special a controalelor pornite în baza informațiilor din mass-media. „În șapte ani, doar 10 acte emise/adoptate/încheiate cu încălcarea regimului conflictelor de interese au fost constatate ca lovite de nulitate absolută și anulate prin hotărâre judecătorească, la cererea ANI. După constatarea încălcării regimului conflictelor de interese, 77 de persoane au fost decăzute din dreptul de a exercita funcții publice pentru o perioadă de 3 ani, iar 73 de persoane au fost sancționate contravențional. Până în prezent, nu a fost emisă nicio sentință definitivă și irevocabilă pentru exercitarea atribuțiilor în sectorul public în situație de conflict de interese. De asemenea, nu există hotărâri judecătorești prin care, la cererea ANI, s-ar fi dispus încasarea în folosul statului a prejudiciilor cauzate și beneficiilor obținute urmare a actelor și deciziilor luate cu încălcarea regimului conflictelor de interese”, a spus experta. În opinia ei, aceste rezultate foarte modeste indică asupra eficienței scăzute a ANI și relevă faptul că în țara noastră principiul integrității în funcția publică nu este respectat.
Autorii studiului au prezentat un set de recomandări pentru instituțiile anticorupție, ONG-uri și jurnaliștii de investigație, iar apoi a avut loc un schimb de opinii despre necesitatea amplificării impactului investigațiilor jurnalistice în lupta cu corupția. Alina Munteanu, inspectoare de integritate la ANI, a explicat motivele creșterii ratei de refuz de inițiere a controalelor în cazul unor presupuse conflicte de interese, semnalate de mass-media. Ea a menționat că, după modificările în legislație, inspectorii de integritate nu pot verifica cazurile mai vechi de 3 ani, iar termenele de verificare prealabilă au fost extinse de la 15 la 30 zile, ceea ce le permite inspectorilor să adune mai multe informații probatorii și să ia o decizie corectă. La rândul său, Sergiu Doina, inspector de investigație la Centrul Național Anticorupție (CNA), a explicat de ce unii angajați CNA continuă să activeze chiar dacă au fost vizați în investigațiile jurnalistice, menționând că în fiecare caz este nevoie de dovezi suplimentare pentru a fi luate măsuri legale de sancționare sau pentru a intenta procese penale. Pentru a garanta reacția după publicarea investigațiilor jurnalistice, el i-a îndemnat pe autori să transmită demersuri către instituțiile anticorupție și să ceară informații despre inițierea controalelor și rezultatele acestora. Reprezentanții ANI, ai CNA și ai Procuraturii Anticorupție, prezenți la masa rotundă, au dat asigurări că se autosesizează după publicarea investigațiilor jurnalistice bine documentate.
La finalul evenimentului, Petru Macovei, directorul executiv al API, a menționat că este al patrulea studiu la această temă, elaborat de API, iar concluziile sunt departe de așteptări. Astfel, lipsește finalitatea acțiunilor întreprinse de organele de anchetă după publicarea investigațiilor jurnalistice de rezonanță, persoanele vizate de cele mai multe ori nu sunt sancționate în general sau sancțiunile sunt modice. În continuare este problematică comunicarea între jurnaliști și instituțiile de drept, ceea ce îngreunează activitatea profesioniștilor media. „Doar după soluționarea acestor probleme vom putea vorbi despre un efort comun în lupta împotriva corupției și o eficiență mai mare a acestor activități”, a conchis P. Macovei.
Înregistrarea video de la masa rotundă poate fi accesată AICI
„Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova” este cofinanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Parteneri ai proiectului în Chișinău sunt Asociația Presei Independente (API) și Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM), care implementează proiectul „Consolidarea unei rețele de jurnaliști de investigație în Republica Moldova și creșterea capacității acestora de a investiga cazurile de corupție”;
„Mobilizarea societății civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrității instituțiilor statului şi activităților anticorupție în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secției Justiție Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chișinău.
Republica Moldova a aderat în anul 1995 la trei Convenții ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) referitoare la controlul și combatereatraficului ilicit de substanțe stupefiante și psihotrope:
Convenția unică asupra stupefiantelor ONU din 30.03.1961 cu amendamentele conform Protocolului din 25.03.1972[1];
Convenția ONU privind substanțele psihotrope din 21.02.1971[2];
Convenția ONU contra traficului ilicit de substanțe stupefiante și psihotrope din 20.12.1988[3];
Activitatea de control asupra circulației substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor, precum și de combatere a circualției ilegale ale acestora în Republica Moldova are la bază prevederile dintr-o serie de acte normative, inclusiv:
Legea RM nr.382 din 06.05.1999 cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor (Legea nr. 382/1999);
Hotărârea Guvernului RM nr.1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului (HG nr. 1088/2004);
Hotărârea Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora (HG nr. 79/2006);
Codul contravențional al RM nr.218 din 24.10.2008 (CC nr.218/2008);
Codul penal al RM nr.985 din 18.04.2022 (CP nr.985/2022).
În pofida acestui fapt, Republica Moldova se confruntă cu mai multe probleme ce țin de activitatea de control asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope, precum și de combatere a circulației ilegale a acestora. Punctul de pornire a acestor probleme ține de imperfecțiunea cadrului normativ național și, drept urmare, de divergențele dintre normele naționale și reglementările Convențiilor ONU sus-menționate.
Problemele cu care se confruntă Republica Moldova în acest domeniu se rezumă, cu precădere, la următoarele:
Conform Legii nr. 382/1999, în domeniul controlului asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope în Republica Moldova există, în esență, trei entități publice: Comisia Națională Antidrog, Agenția Medicamentului și Dispozitive Medicale și Comitetul permanent de control asupra drogurilor din cadrul acesteia. Cu toate acestea, entitățile publice respective nu-și asumă responsabilitatea deplină pentru situația nesatisfăcătoare din domeniu, existând neclarități, contradicții sau conflicte de interese.
În legislația națională nu sunt reglementate:
Un mecanism clar de modificare/completare a tabelelelor/listelor de substanțe stupefiante și psihotrope;
Principiile și criteriile de supunere controlului a circulației substanțelor stupefiante și psihotrope;
Criteriile de determinare a cantităților mici, mari și deosebit de mari ale substanțelor stupefiante și psihotrope, potrivit cărora este reglementată responsabilitatea penală sau contravențională;
Efectuarea periodică sau la necesitate a modificărilor/completărilor cu substanțe noi ale listelor de substanțe stupefiante și psihotrope.
În pofida faptului că Republica Moldova a aderat la cele trei Convenții ONU, mai multe substanțe stupefiante și psihotrope din Lista de substanțe stupefiante la Convenția ONU din 1961 și din Lista de substanțe psihotrope la Convenția ONU din 1971 nu sunt incluse în Tabelele/Listele de substanțe stupefiante/psihotrope aprobate prin Hotărâre de Guvern și, deci, nu sunt recunoscute pe teritoriul Republicii Moldova.
Multe substanțe stupefiante și psihotrope sunt indicate în Tabele/Liste doar într-o denumire prescurtată, fără alte denumiri sau formulă chimică, ceea ce oferă posibilități de interpretare diferită/eronată.
Multe substanțe se repetă la diferite poziții sub aceeași denumire sau sub denumiri diferite ale aceleeași substanțe, fiind în multe cazuri aceleași substanțe incluse în liste și ca substanțe stupefiante, și ca substanțe psihotrope, în privința cărora sunt reglementate diferite intervale de cantități mici, mari și deosebit de mari.
Multe substanțe psihotrope sunt incluse în Listele de substanțe stupefiante și, similar, unele substanțe stupefiante sunt incluse în Listele de substanțe psihotrope.
În listele de substanțe stupefiante/psihotrope sunt incluse unele substanțe care nu sunt substanțe stupefiante/psihotrope, întrucât nu provoacă dependență și au altă destinație de utilizare.
În listele de substanțe sunt incluse unele substanțe stupefiante/psihotrope cu altă denumire, dar nu sub denumirea recunoscută internațional.
Legea nr. 382/1999, Codul Contravențional nr.218/2008 și Codul penal CP nr.985/2022 stipulează așa-numitele substanțe „analog al substanțelor stupefiante sau psihotrope”, care nu sunt reglementate și contravin celor trei Convenții ONU din 1961, 1971 și 1988. Normele din legislația națională privind substanțele „analog al substanțelor stupefiante sau psihotrope” sunt imprevizibile și aplicarea acestora poate avea consecințe grave asupra drepturilor și libertăților omului.
În mai multe aspecte ce țin de controlul asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope și combaterea ciculației ilegale ale acestora există contradicții dintre legislația națională și prevederile Convențiilor ONU din 1961, 1971 și 1988, la care Republica Moldova este parte.
Situația din domeniul controlului asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope, precum și combaterii circulației ilegale ale acestora este alrmantă. În scopul soluționării întrebărilor menționate a fost înaintat un pachet de măsuri normative, care urmează a fi implementate.
În contextul celor relevate supra, considerăm necesară colaborarea cu Comitetul Internațional de Control asupra Drogurilor, susținerea din partea căruia ar putea contribui la înlăturarea problemelor sus-menționate și conformarea legislației naționale cu standardele ONU.
La 2 noiembrie curent, la sediul IGSU s-a desfășurat ceremonia oficială de donație a echipamentului tehnic din partea Ambasadei SUA în Moldova. Donația în valoare de peste 22 de mii de dolari fost posibilă grație proiectului „Donare de echipament pentru Direcția relații cu publicul și Direcția generală prevenție a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și instruire în domeniul comunicării pe timp de criză”, implementat de TI-Moldova, fiind finanțat de Ambasada SUA în Republica Moldova.
La eveniment a participat conducerea IGSU, reprezentată de colonelul Alexandru Oprea, atașatul de presă în cadrul Ambasadei SUA în Republica Moldova, Susan Stancampiano Fortnam și directoarea executivă a Asociației Transparency International-Moldova, Lilia Zaharia-Cravcenco.
Aceștia au precizat că echipamentul tehnic care include imprimante, laptop, cameră foto și video și accesorii etc., îi va ajuta pe angajații din cele două direcții din cadrul IGSU să comunice rapid și eficient în diverse situații de urgență.
Alexandru Oprea a mulțumit partenerii americani pentru suportul oferit în achiziționarea echipamentul tehnic performat pentru a asigura o bună funcționare a procesului de informare și prevenire a cetățenilor. Acesta a menționat că bunurile primite sunt destinate pentru consolidarea eforturilor de prevenție și sensibilizare publică, dar și pentru completarea nivelul de dotare a pompierilor și salvatorilor. Mai mult, oficialul a subliniat că orice investiție în domeniul prevenirii diminuează vulnerabilitățile țării, dar și contribuie pozitiv la micșorarea indicatorilor de pierderi umane.
Alexandru Oprea, directorul IGSU Totodată, atașatul de presă în cadrul Ambasadei SUA, SusanStancampiano Fortnam a subliniat importanța dotării cu instrumente și echipament specializat a direcțiilor responsabile de informarea populației privind măsurile de prevenire a riscurilor, precum și asigurarea comunicării eficiente a instituției cu publicul. Reprezentanta Ambasadei SUA la Chișinău a precizat că IGSU este un partener de lungă durată a SUA, iar împreună au reușit să implementeze mai multe programe, care au contribuit la consolidarea capacităților instituției, dar și la un viitor mai prosper pentru toți cetățenii Republicii Moldova.
Susan Stancampiano Fortnam, atașatul de presă în cadrul Ambasadei SUA La rândul său, directoarea executivă Transparency International-Moldova, Lilia Zaharia Cravcenco, a mulțumit Ambasadei SUA pentru cooperarea cu IGSU, specificând că programul realizat prevede și desfășurarea activităților de instruire a angajaților IGSU privind comunicarea strategică în diverse situații de criză, dar și ateliere practice în domeniul comunicării cu mass-media, cu utilizarea echipamentului specializat. Aceasta a spus că astfel de ateliere practice îi vor ajuta pe angajații IGSU să comunice mai eficient cu jurnaliștii.
Ajutați de jurnalista de televiziune Sorina Obreja, circa 30 angajați din subdiviziunile teritoriale ale IGSU au participat la un atelier de lucru, cu tematica: „Comunicare cu jurnaliștii: provocări și soluții”.
În cadrul instruirii, aceștia au deprins noi competențe în domeniul comunicării cu presa, formularea mesajelor clare în fața camerelor de luat vederi și au fost informați despre rolul jurnaliștilor care transmit publicului mesajul lor.
Oportunitatea înființării instanțelor judecătorești specializate anticorupție trebuie examinată suplimentar
Informații generale despre inițiativa legislativă
În iunie 2023, Președintele Republicii Moldova a anunțat inițierea elaborării unui proiect de lege, prin care s-ar urmări înființarea unui Tribunal Anticorupție cu sediu în municipiul Chișinău (instanță de fond) și a unui Colegiu anticorupție în cadrul Curții de Apel Chișinău (instanță de apel), ce ar examina cauzele aferente competențelor Procuraturii Anticorupție (PA) și Autorității Naționale de Integritate (ANI)
Potrivit conceptului proiectului de lege, Tribunalul Anticorupție va număra până la 15 judecători, selectați prin concurs de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și numiți de către Președintele Republicii pentru un mandat de 5 ani. În scop de selecție, CSM va fi investit cu împuterniciri suplimentare de verificare a candidaților, criterii de selecție servind:
experiența de judecător, inclusiv într-o țară din străinătate (eventual – altă experiență relevantă);
reputație ireproșabilă;
anumite calități profesionale.
Pentru selecția și evaluarea candidaților, CSM ar putea institui o comisie specială, care ar fi asistată de către Secretariatul CSM și care ar activa în baza unui regulament aprobat de către CSM.
Concluzii și recomandări
Nu există standarde internaționale care ar obliga Republica Moldova să înființeze instanțe judecătorești specializate anticorupție. Fiecare stat deține discreția să-și asigure un cadru instituțional anticorupție cât mai potrivit specificului național. În acest exercițiu autoritățile trebuie să fie responsabile și să evite reforme nefundamentate și nejustificate. Inițiativa prezidențială necesită a fi justificată suplimentar, oportunitatea înființării instanțelor judecătorești specializate anticorupție fiind îndoielnică.
Platforma de dialog și participare civică în procesul decizional al Parlamentului
Recent, prin Hotărârea Parlamentului nr. 149/2023, a fost aprobată crearea Platformei de dialog și participare civică la procesul decizional al Parlamentului.
Platforma substituie Concepția privind cooperarea dintre Parlament și societatea civilă, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 373/2005.
Documentul are drept scop declarat încurajarea inițiativelor civice și eficientizarea aportului participativ al părților interesate la procesul decizional, astfel contribuind la asigurarea transparenței și creșterea credibilității acestuia.
Platforma definește principiile, misiunea, obiectivele, drepturile și obligațiunile, precum și formele de participare civică la procesul decizional al Parlamentului.
Platforma ar fi mai utilă, dacă ar veni cu reguli speciale, aplicabile deputaților/Parlamentului și care ar viza, pornind de la structura Legii nr. 239/2008:
transparența procesului de elaborare a deciziilor;
transparența procesului de adoptare a deciziilor.
Cu referire la transparența procesului de elaborare a deciziilor, ar fi important de stabilit reguli speciale în partea ce ține de asigurarea transparenței la toate etapele, așa cum acestea sunt concepute în art. 8 din Legea nr. 239/2008, și anume:
informarea publicului referitor la inițierea elaborării deciziei – ar fi necesare norme ce țin de inițierea de către deputați a inițiativelor legislative;
punerea la dispoziția părților interesate a proiectului de decizie și a materialelor aferente acestuia – ar fi necesare norme ce țin de conținutul dosarului proiectului de act normativ și disponibilitatea acestuia pe pagina web oficială a Parlamentului;
consultarea – pornind de la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 239/2008, ar fi necesare reguli aplicabile tuturor modalităților de consultare a părților interesate: dezbateri publice, audieri publice, sondaj de opinie, referendum, solicitarea opiniilor experților în domeniu, crearea grupurilor de lucru permanente sau ad-hoc cu participarea reprezentanților societății civile;
examinarea recomandărilor – ar fi necesare reguli din perspectiva specificului procesului parlamentar, inclusiv obligativitatea consemnării în sinteza recomandărilor și obiecțiilor a recomandărilor părților interesate și argumentelor pentru care acestea au fost respinse și au rămas nepreluate prin amendamente din partea deputaților;
informarea publicului referitor la deciziile adoptate – ar fi necesare reguli privind actualizarea, în timp util, a informațiilor privind parcursul unui proiect de act normativ, în special disponibilitatea versiunilor proiectului întocmite pentru dezbateri parlamentare în lecturile ulterioare.
În partea ce ține de transparența procesului de adoptare a deciziilor, ar fi importante, în special, norme care ar concretiza regulile de adoptare a actelor normative în regim de urgență.
Modalitățile de consultare/cooperare
Potrivit Platformei, se instituționalizează câteva modalități de consultare/cooperare, și anume:
audierile parlamentare;
consiliile de experți și grupurile de lucru;
conferința anuală;
memorandumul de cooperare.
Ar fi de recomandat revizuirea modalităților de consultare/cooperare propuse prin Platformă astfel încât să corespundă modalităților stabilite prin art. 11 alin. (1) în sensul art. 2 din Legea nr. 239/2008, acestea fiind:
dezbaterile publice;
audierile publice;
sondajul de opinie;
referendumul;
solicitarea opiniilor experţilor în domeniu;
crearea grupurilor de lucru permanente sau ad-hoc cu participarea reprezentanţilor societăţii civile.
