La 24 iunie 2024, Transparency International – Moldova (TI-Moldova) a prezentat rezultatele monitorizării achiziţiilor publice efectuate de către Primăria mun. Chişinău, unele entităţi din subordine (Direcţia educaţie, tineret şi sport, sectoarele Botanica și Ciocana; Direcţia generală cultură şi patrimoniu cultural; Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare) şi întreprinderi municipale (ÎM „Autosalubritate”, ÎM „Parcul urban de autobuze”, ÎM Regia „EXDRUPO”)  în anii 2023 – 2024.  Scopul monitorizării a constat în analiza procedurilor de achiziții efectuate, identificarea eventualelor deficienţe/probleme şi formularea propunerilor de îmbunătăţire a situaţiei.

În cadrul conferinței de presă de prezentare a rezultatelor monitorizării, reprezentantele TI-Moldova: Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă și expertele anticorupție, Ianina Spinei și Mariana Calughin au menționat că au fost analizate achizițiile ce țin de domenii cu factori de vulnerabilitate/riscuri sporite de corupție; achizițiile referitoare la aspecte controversate și problematice, care au fost anterior subiecte de dezbateri publice/mediatice; valoarea semnificativă a achizițiilor. În procesul de monitorizare au fost urmărite diferite etape ale achiziţiilor: planificarea şi elaborarea documentaţiei de atribuire; lansarea procedurii de achiziţie; evaluarea ofertelor şi atribuirea contractului; după caz, în funcţie de disponibilitatea informaţiilor, –  implementarea şi monitorizarea contractului.

Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă și expertele anticorupție, Ianina Spinei și Mariana Calughin.

Drept surse de informaţii au servit datele de pe paginile web ale autorităţilor contractante (în speţă, referitoare la planurile de achiziţii publice pe ani, bugetele planificate, deciziile conducerii, etc.), Agenţiei Achiziţii Publice (AAP) privind contractele atribuite şi datele din Buletinul achiziţiilor publice, Agenţiei Naţionale de Soluţionare a Contestaţiilor (ANSC) privind deciziile emise în privinţa contestaţiilor, Curţii de Conturi (CCRM) referitoare la constatările şi recomandările misiunilor de audit; Centrului Național Anticorupție; informaţiile plasate în SIA RSAP MTender şi pe platformele utilizate de autorităţile contractante. În cadrul monitorizării au fost utilizate diferite instrumente, inclusiv solicitarea oficială a informaţiilor publice; sesizarea autorităţilor publice (Inspectoratul General de Poliţie; Inspectoratul de Poliţie Centru, Chişinău); analiza conţinutului paginilor web (ale autorităţilor contractante, AAP, ANSC, CCRM).

Raportul a fost structurat pe aspecte ce ţin de asigurarea accesului la informaţii, informarea proactivă, analiza procedurilor de achiziții, implementarea recomandărilor CCRM referitoare la achizițiile publice.

Rezultatele monitorizării relevă că în activitatea autorităților contractante există multiple nereguli/deficiente în asigurarea accesului la informațiile despre achizițiile publice, în informarea proactivă (prin intermediul paginilor web) și în desfășurarea procedurilor de achiziţii publice.

Accesul la informaţii de interes public. Autorităţile contractante, în perioada monitorizării, nu au respectat întocmai cadrul legal din domeniu, unele solicitări de informaţii adresate Primăriei mun. Chişinău şi întreprinderilor municipale, în speță, ÎM Autosalubritate” au fost ignorate, iar răspunsurile primite au fost superficiale şi evazive, expediate cu depăşirea termenului stabilit în legislaţie. Reprezentanţii primăriei au dat dovadă de ignoranţă şi/sau interpretare eronată a legislaţiei privind accesul la informaţii şi privind achiziţiile publice (a se vedea raportul de monitorizare). În acest context, TI-Moldova a sesizat poliţia privind încălcarea de către Primăria mun. Chişinău și ÎM „Autosalubritate”a legislaţiei privind accesul la informaţie, în rezultatul examinării uneia din sesizări în privința responsabilului primăriei fiind aplicate sancțiuni contravenționale.

Informarea proactivă. Deşi Primăria mun. Chișinău oferă utilizatorilor, prin intermediul paginii sale web, multiple informaţii despre achiziţiile publice planificate şi efectuate, precum şi asigură redirecţionarea către SIA MTender, multitudinea rubricilor şi portalurilor destinate acestui subiect (Economie; Portalul transparenţei; Informaţii publice) poate crea confuzii în căutarea şi selectarea informaţiilor, întrucât unele dintre ele se dublează, altele sunt incomplete şi neactualizate. Unele motoare de căutare nu au facilitat căutarea şi analiza datelor despre achiziţiile publice.

Informaţiile despre achiziţii publice de pe paginile web ale întreprinderilor municipale monitorizate au fost, de regulă, sumare. Datele despre buget, atribuţiile membrilor grupului de lucru pentru achiziţii, informaţiile despre achiziţiile de valoare mică, rapoartele despre monitorizarea contractelor de achiziţii nu au fost plasate pe pagina web. Întreprinderile nu au asigurat, de regulă, publicarea datelor prevăzute de Legea cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală nr. 247/2017, inclusiv statutul, regulamentele interne, situaţiile financiare, rezultatele controalelor efectuate de organele abilitate, raportul conducerii.

Desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice. S-au atestat carențe/abateri la diferite etape ale achiziţiilor publice monitorizate. În partea ce ţine de planificarea achiziţiilor publice sunt de remarcat neîntocmirea şi nepublicarea anunţurilor de intenţie în Buletinul achizițiilor publice, neindicarea codurilor CPV[1] în planurile de achiziţii. Unele autorități contractante au actualizat excesiv de des planurile de achiziţii (Direcţia generală economie, comerţ, turism – de 20 de ori în anul 2022 şi de 26 ori în 2023; Direcţia generală asistenţă medicală şi socială – de 14 ori în anul 2022 şi de 9 ori în 2023), ceea ce presupune existenţa unor probleme în procesul de planificare, care conduc la creşterea manoperei membrilor grupului de lucru pentru achiziţii şi irosirea timpului de lucru al acestora.

Deși, în mare parte, achizițiile publice au fost lansate conform planurilor anuale, există cazuri de discrepanțe, când achiziția nu a fost prevăzută în plan sau procedurile au fost cumulate, întârziate, anunțate într-o altă valoare. Trezește nedumerire și externalizarea de către autoritățile contractante a unor servicii, de ex., oferirea consultațiilor juridice, elaborarea proiectelor unor regulamente – activități care ar trebui să fie realizate cu forțe proprii.

Au existat cazuri de supraestimare a valorii achiziţiei, printre cele mai vizibile – achiziţia de către ÎM „Autosalubritate” a serviciilor de promovare a imaginii, valoarea inițială fiind redusă de circa 4 ori pe parcursul anului 2023. Aceeași întreprindere, după inițierea procedurii de achiziție a acestor servicii, a anulat-o ulterior „din cauza dispariției necesității”.  

Autoritățile contractante nu întotdeauna au păstrat corectitudinea la etapa de clarificări, întrebările eventualilor operatori nefiind tratate corespunzător (nu s-a explicat de ce s-a recurs la condiții diferite în cazul unor proceduri similare; nu s-au justificat anumite cerințe, care par disproporționate în raport cu specificul lucrărilor; eventualilor operatori li s-a răspuns cu aroganță și chiar depreciativ).

Au fost frecvente cazurile când autoritațile contractante nu au făcut referinţe clare şi concrete la motivul anulării procedurilor de achiziţii. Au existat situaţii de anulare nefondată a procedurilor, cu indicarea unor motive formale, apreciate de către ANSC ca o lipsă de diligenţă a grupului de lucru în raport cu obligaţiile prevăzute de legislație.[2]

O parte din autoritățile contractante nu au plasat în SIA MTender informaţiile cu privire la achiziţiile publice de valoare mică realizate în baza contractelor directe şi facturilor, așa cum prevede HG 870/2022. Au fost cazuri când autoritățile contractante au ignorat prevederile HG 10/2021 și nu au publicat pe pagina lor web rapoartele de monitorizare a contractelor de achiziții, ceea ce conduce la incertitudine privind respectarea cerinţelor de monitorizare şi de asigurare a executării contractelor de achiziţii în termenele şi condiţiile prevăzute.

Deşi SIA MTender a fost îmbunătăţit continuu, inclusiv prin introducerea unor noi module de raportare, informațiile din acest sistem nu întotdeauna sunt cuprinzătoare și actualizate, inclusiv din cauză că autoritățile contractante nu sunt suficient de diligente în furnizarea informațiilor și nu sunt responsabilizate pentru nepublicarea/neactualizarea informațiilor. Căutarea informaţiilor în SIA MTender rămâne destul de dificilă, există confuzii între datele privind anularea unor proceduri de achiziţii din acest sistem şi informaţiile privind contractele încheiate la procedurile respective din tender.gov.md.

Potrivit Curții de Conturi, chiar dacă Primăria mun. Chișinău a iniţiat măsuri de prevenire a neregulilor ce ţin de achiziţiile publice, specificate în Raportul auditului conformităţii asupra procesului bugetar şi gestionării patrimoniului public în aa. 2018-2020 (HCC 53/2022), aceasta n-a prezentat documente care să confirme implementarea recomandărilor Curții.

Deși Consiliul municipal Chișinău a aprobat Planul Local Anticorupție (PLA) a mun. Chișinău pentru 2022-2025 și a prezentat unele date despre realizarea acestuia la CNA, primăria n-a oferit la solicitarea TI-Moldova suficiente informații care să ateste implementarea acțiunilor planificate. Rapoartele semestriale și anuale despre implementarea PLA 2022-2025 (pentru anii 2022 și 2023) n-au fost plasate pe pagina web a primăriei.

Ca rezultat al activităților de monitorizare, autorii raportului recomandă:

  • familiarizarea conducerii Primăriei mun. Chișinău, a subdiviziunilor acesteia şi a întreprinderilor municipale, cu subiecte ce ţin de efectuarea achiziţiilor publice, accesul la informaţii de interes public și petiţionarea;
  • respectarea de către Primăria Chișinău a angajamentelor asumate în PLA 2022-2025, în special ce țin de elaborarea și publicarea pe pagina web a rapoartelor semestriale/anuale privind implementarea planului și componența grupului de monitorizare;
  • efectuarea de către Inspectoratul Control Financiar a unui control privind respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice de către Primăria Chişinău, cu plasarea rezultatelor acestui control pe pagina web a inspectoratului;
  • discutarea în comun de către reprezentanții Ministerului Finanțelor, Agenției Achiziții Publice, Inspectoratului Control Financiar, Curții de Conturi și a Primăriei Chișinău a problemelor sistemice identificate în efectuarea achizițiilor publice în vederea remedierii situației;
  • responsabilizarea autorităților contractante pentru neprezentarea în SIA MTender a informațiilor despre achizițiile publice de valoare mică efectuate, precum și pentru nepublicarea rapoartelor despre monitorizarea contractelor de achiziții;
  • iniţierea de către Primăria Chişinău a unor misiuni de audit intern la subiectul achiziţiilor publice care să acopere entităţile specificate în HCC 53/2022, cu informarea despre rezultate a CMC şi a publicului, prin plasarea rapoartelor de audit intern pe pagina sa web;
  • dezvoltarea paginii web a primăriei la capitolul achiziții publice: concentrarea datelor la o singură rubrică/portal pentru a exclude dublarea informaţiilor la diferite rubrici, actualizarea continuă a datelor;
  • îmbunătățirea paginilor web ale întreprinderilor municipale: crearea/completarea unor rubrici speciale destinate achiziţiilor publice, plasarea informaţiilor prevăzute de Legea cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală nr. 247/2017;
  • dezvoltarea continuă a capacităţilor funcţionale ale SIA MTender, introducerea opţiunii de plasare a deciziilor grupurilor de lucru pentru achiziţii la compartimentul Evaluarea ofertelor; excluderea neconformităților dintre informațiile privind anularea procedurii de achiziţii pe MTender și de atribuire a contractului la aceeași procedură pe tender.gov.md.

Acest comunicat de presă a fost realizat în cadrul proiectului „Achiziţiile publice din Primăria municipiul Chişinău sub lupa transparenţei”, desfăşurat de către Transparency International – Moldova, în calitate de beneficiar de sub-grant al proiectului „Consolidarea integrităţii în achiziţiile publice”. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparenţă (SUA). Proiectul urmăreşte susţinerea reformelor în domeniul achiziţiilor publice în Moldova, care vor spori transparenţa şi corectitudinea achiziţiilor publice prin abilitarea cetăţenilor de a responsabiliza instituţiile relevante. Opiniile exprimate în comunicat şi responsabilitatea pentru conţinutul acestuia aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat opinia IDIS „Viitorul” şi a donatorului.


[1] Simboluri numerice specifice produselor sau serviciilor.

[2] De ex., decizia ANSC nr.03D-465-23 din 18.07.2023 privind anularea de către Primăria mun. Chișinău a procedurii de achiziție a echipamentului tehnic.

Vedeți Raport de monitorizare privind achiziţiile publice efectuate de către Primăria mun. Chişinău, unele subdiviziuni și întreprinderi municipale

Vedeți aici prezentarea Raportului de monitorizare privind achiziţiile publice efectuate de către Primăria mun. Chişinău, unele subdiviziuni și întreprinderi municipale

Read more

Prezentul raport cuprinde rezultatele monitorizării achiziţiilor publice efectuate de către Primăria municipiului Chişinău, unele entităţi din subordinea acesteia (Direcţia educaţie, tineret şi sport (sectoarele Botanica și Ciocana), Direcţia generală cultură şi patrimoniu cultural, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare) şi întreprinderi municipale (ÎM „Autosalubritate”, ÎM „Parcul urban de autobuze”, ÎM Regia „EXDRUPO”) în anii 2023 şi 2024. Scopul monitorizării constă în identificarea eventualelor deficienţe la diferite etape de efectuare ale achiziţiilor publice şi formularea propunerilor de îmbunătăţire a situaţiei. Raportul este structurat în profilul autorităţilor contractante şi focusat pe aspecte ce ţin de asigurarea accesului la informaţii, informarea proactivă şi analiza pas cu pas a procedurilor selectate pentru  monitorizare. De asemenea, întrucât activitatea Primăriei Chişinău, inclusiv efectuarea achiziţiilor publice, a fost obiectul unei misiuni de audit a Curţii de Conturi în anul 2022, în raport este analizat modul în care au fost implementate recomandările Curţii la acest capitol.

Monitorizarea a fost realizată de Transparency International – Moldova în cadrul proiectului „Achiziţiile publice din Primăria municipiul Chişinău sub lupa transparenţei”, subgrant alproiectului „Consolidarea integrităţii în achiziţiile publice” implementat de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparenţă (SUA).

Read more

Transparency International – Moldova (TI-Moldova) lansează un concurs de granturi mici pentru organizaţiile neguvernamentale (ONG) locale și regionale în vederea monitorizării politicilor publice anticorupţie la nivel local.  În cadrul concursului vor fi acordate două granturi a câte 8000 de dolari SUA fiecare, iar perioada implementării proiectelor este de circa  6 luni. 

Scopul Concursului: Facilitarea și promovarea eforturilor organizațiilor neguvernamentale locale și regionale în monitorizarea politicilor publice anticorupție la nivel local, contribuind astfel la consolidarea transparenței și responsabilității în administrația publică.

Eligibilitate:

Pentru a participa la concurs, ONG-urile interesate vor depune cereri de granturi care vor include:

  • aplicaţia narativă (formular atașat)
  • bugetul detaliat al proiectului (în MDL) (formular atașat)
  • certificatul de înregistrare al organizației şi informaţiile despre organizaţie

Cererile de granturi vor fi depuse în variantă electronică la adresa e-mail office@transparency.md, zaharia_lilia@yahoo.com în limba română sau rusă, inserând mesajul Proiect anticorupție”. La evaluarea propunerilor de proiect, se va ține cont de relevanța și impactul proiectului, bugetul solicitat și capacitățile de monitorizare a echipei proiectului. De asemenea, membrii grupului de evaluare vor lua în considerare experiență anterioară a organizației în domeniul anticorupție sau dacă organizația a fost implicată în procesul de monitorizare a politicilor publice  la nivel local.

Termenul limită de prezentare a propunerilor de proiect este 24 martie 2024. Aplicațiile vor fi evaluate de experți anticorupție.

Procesul de selectare: 25 – 28 martie 2024. Anunțarea rezultatelor: 29 martie 2024

Pe parcursul realizării proiectelor, beneficiarii vor primi consultații și mentorat din partea TI-Moldova.

În cadrul concursului vor fi acordate două granturi a câte 8000 de dolari SUA fiecare, iar perioada implementării proiectelor este de circa  6 luni (aprilie – prima lună de implementare).

Pentru mai multe detalii, puteți expedia mesaj la adresa de email: i_spinei@yahoo.com (experta TI-Moldova, Ianina Spinei), tel: 079412909.

Granturile vor fi finanțate în cadrul proiectului „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  

Read more

La nivel mondial, majoritatea guvernelor nu reușesc să reducă corupția

Berlin, 30 ianuarie 2024. Indicele Percepției Corupției 2023 (IPC 2023), lansat astăzi de Transparency International, arată că majoritatea țărilor incluse în clasament au progresat puțin sau nu au progresat deloc în combaterea corupției din sectorul public.

Clasamentul IPC 2023 cuprinde 180 ţări şi teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 surse externe (cercetări/studii ale unor organizaţii notorii, inclusiv 7 cercetări – pentru Republica Moldova[1]). IPC reflectă nivelul corupţiei din sectorul public perceput de către experţi şi oamenii de afaceri şi este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.[2]

Aspecte generale

Media globală a IPC 2023, de 43 puncte, rămâne neschimbată pentru al doisprezecelea an consecutiv. Circa 2/3 din țări au înregistrat scoruri ale indicelui sub 50 de puncte, ceea ce indică probleme grave în combaterea corupției.

În fruntea clasamentului se află Danemarca cu un scor de 90 de puncte (pentru al șaselea an consecutiv), Finlanda și Noua Zeelandă urmând cu scoruri de 87 și, respectiv, 85 de puncte. La polul opus al clasamentului sunt Somalia (11), Venezuela (13), Siria (13), Sudanul de Sud (13) și Yemenul (16), afectate de crize prelungite și de conflicte armate.

23 de țări – printre ele unele democrații avansate precum Islanda (72), Țările de Jos (79), Suedia (82) și Regatul Unit (71) se află la minime istorice în acest an. Au înregistrat minime istorice și state autoritare precum Iran (24), Rusia (26), Tadjikistan (20) și Venezuela (13).

Din anul 2018, 12 țări au scăzut semnificativ în clasamentul IPC, printre ele fiind atât țări cu venituri mici și medii precum El Salvador (31), Honduras (23), Liberia (25), Myanmar (20), Nicaragua (17), și Venezuela (13), cât și țări cu venituri care le depășesc pe cele medii și cu venituri mari, cum ar fi Argentina (37), Austria (71), Polonia (54), Turcia (34) și Regatul Unit (71). Opt țări au îmbunătățit IPC în această perioadă: Irlanda (77), Coreea de Sud (63), Armenia (47), Vietnam (41), Maldive (39), Moldova (42), Angola (33) și Uzbekistan (33).

Războiul Federației Rusiei împotriva Ucrainei (36) a adus provocări imense guvernării, sporind riscurile de corupție. Cu toate acestea, Ucraina a continuat creșterea de 11 ani a IPC, concentrându-se pe reforme în sistemului judiciar, inclusiv restructurarea organelor de autoguvernare judiciară, creșterea independenței sectorului judiciar și consolidarea capacității organului de urmărire penală anticorupție. Totuși, existența unui număr semnificativ de cazuri de corupție la nivel înalt rămâne o preocupare majoră.

Corupția și injustiția

În centrul atenţiei IPC 2023 sunt aspectele referitoare la corupție și injustiție. Potrivit Indicelui statului de drept, lumea se confruntă cu un declin în funcționarea sistemelor de justiție. Țările cu cele mai mici scoruri în acest indice au, de asemenea, scoruri foarte scăzute ale IPC, existând o legătură clară între accesul la justiție și corupție. Atât regimurile autoritare, cât și liderii democratici care subminează justiția contribuie la creșterea impunității față de corupție și, în unele cazuri, chiar o încurajează prin eliminarea consecințelor pentru infractori. Președintele Transparency International, François Valérian, a menționat: „Corupția va prospera atâta timp cât sistemele de justiție nu vor sancționa infracțiunile și nu vor ține guvernanții sub control. Când justiția este cumpărată sau este obiectul ingerințelor politice, oamenii sunt cei care suferă. Liderii ar trebui să investească pe deplin și să garanteze independența instituțiilor care respectă legea și luptă împotriva corupției. E timpul să punem capăt impunității pentru corupție.”

Instituțiile judiciare și de poliție independente, transparente și bine dotate cu resurse sunt esențiale pentru a ține corupția sub control. Mai mult, pentru a asigura eficiența acestor instituții, este esențial de a preveni ingerința în activitatea acestora, abuzul de putere politică, mita și alte forme de corupție.

Corupția agravează nedreptatea socială și îi afectează în mod disproporționat pe cei mai vulnerabili. În multe țări, persistă obstacole în calea justiției pentru victimele corupției. Este timpul să spargem barierele și să ne asigurăm că oamenii pot avea acces efectiv la justiție. Toată lumea merită sisteme juridice echitabile și favorabile incluziunii, în care vocea victimelor să fie ascultată în fiecare etapă. Orice altceva este un afront adus justiției” a declarat Daniel Eriksson, directorul general al Transparency International.

Transparency International face apel la guverne să ofere sistemelor de justiție independența, resursele și transparența necesare pentru a pedepsi efectiv infracțiunile de corupție și pentru a asigura controlul și echilibrul puteriilor în stat. Acolo unde este necesar, trebuie să fie introduse proceduri și legi mai bune.

Republica Moldova în clasamentul IPC 2023

Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC 2023 de 42 de puncte, fiind pe locul 80 din 180 ţări incluse în clasament și înregistrând o creștere de 10 puncte pe parcursul ultimilor cinci ani (2019 – 32, 2020 – 34, 2021 – 36,  2022 – 39, 2023 – 42 puncte). Printre „vecinii de clasament” ai Republicii Moldova sunt: China, Ungaria, Macedonia de Nord (cu scoruri ale IPC de 42 de puncte), Cosovo (41) și Africa de Sud (41). Pentru comparație: România a înregistrat un scor al IPC de 46 puncte, Bulgaria (45), Cehia (57), Estonia (76), Lituania (61), Letonia (60).

În Republica Moldova anul 2023 a fost marcat de adoptarea mai multor legi și documente de politici publice anticorupție importante. Printre acestea: Legea privind accesul la informații de interes public, care a adus cadrul normativ național în conformitate cu standardele internaționale; Programul Național de Integritate și Anticorupție pentru anii 2024-2028, care după mai mulți ani de lipsă a unui document strategic nou în domeniu, oferă o viziune asupra modului în care vor fi abordate activitățile anticorupție în următorii ani. A fost modificat Codul de Procedură Penală, inclusiv pentru a asigura Procuratura Anticorupţie cu suficiente capacităţi de a detecta, investiga și urmări corupţia mare. A fost aprobată crearea Platformei de dialog și participare civică la procesul decizional al Parlamentului. Pe parcursul anului a fost constituită o nouă componență a Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor, precum și au fost îmbunătățite unele aspecte din cadrul normativ aferent.

Cu toate acestea, reforma în sistemul judiciar trenează, restanțele la acest capitol fiind recunoscute de guvernanți. Rămân tratate necorespunzător mai multe recomandări înaintate de Grupul de state contra corupției în cadrul rundei a IV-a de evaluare a Republicii Moldova. Deși a crescut numărul dosarelor împotriva funcționarilor de rang înalt, rata de condamnare rămâne modestă. Protagoniștii „furtului miliardului” nu-și ispășesc pedeapsa. Nici un leu din banii extrași fraudulos din sectorul bancar așa și n-a fost întors în vistieria statului.

Astfel, urmează a fi depuse eforturi substanțiale în realizarea efectivă a sarcinilor asumate în combaterea corupției și reformarea sistemului justiției, sarcini care devin și mai importante din perspectiva lansării negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

   Tel. de contact: +373 069646492, www.transparency.md


[1] Bertelsmann Foundation Transformation Index, Economist Intelligence Unit Country Ratings, Freedom House Nations in Transit, Global Insights Country Risk Ratings, PRS International Country Risk Guide, Varieties of Democracy Project, World Justice Project Rule of Law Index.

[2] De la crearea în 1995, IPC a devenit principalul indicator al nivelului corupției din sectorul public la nivel mondial. IPC este calculat în baza a mai multe cercetări, scorurile atribuite reflectând opiniile experților și ale personalităților din mediul de afaceri, nu ale publicului. Metoda de calcul al IPC este revizuită cu regularitate pentru a asigura ca indicele să fie cât mai robust și mai coerent. Revizuirea cea mai recentîă, efectuată de Centrul comun de cercetări al Comisiei Europene a fost efectuată în  2017. Scorurile IPC începând cu 2012 pot fi comparate de la an la an. Pentru mai multe informații, a se consulta: https://www.transparency.org/en/news/how-cpi-scores-are-calculated

Comunicat de presă

Read more

Trei din cele 11 echipe participante la hackatonul „Nistru TruthBridge”, organizat de Transparency International Moldova și PNUD, au câștigat  marile premii în valoare de 5500 de dolari fiecare. Echipele câștigătoare vor dezvolta soluții digitale de combatere a dezinformării și a discursului instigator la ură, precum și de promovare în mediul online a conținutului verificat și credibil. Ele urmează să utilizeze instrumente și algoritmi de analiză pentru a evalua conținutul informațiilor, identificând eventuale dezinformări.

Timp de două zile,  26 și 27 ianuarie 2024, peste 50 de persoane de pe ambele maluri ale Nistrului, care provin din domenii precum IT, jurnalism, comunicare, business, sectorul bancar și marketing au lucrat intens pentru identificarea instrumentelor digitale care permit descoperirea și contracararea dezinformării în timp real, înainte ca aceasta să se răspândească prea mult.

Participanții au fost ghidați de mentori din Republica Moldova, România și Georgia și au experimentat diferite prototipuri și concepte digitale, pentru a face față dezinformării, dar și pentru a monitoriza și verifica informațiile de pe rețelele sociale.

De asemenea, echipele au fost ghidate de mentori cum să prezinte conceptele într-un mod atractiv și să convingă publicul de utilitatea proiectelor.Juriul, format din experți din domenii conexe, a analizat conceptele în baza unui set de criterii, care au fost aduse la cunoștința participanților, și a ales următorarele echipe câștigătoare:

„Providence Lab” urmează să elaboreze o extensie care va analiza și detecta știrile adevărate de cele false. Una dintre membrele echipei, Elena Gaidău, analistă de date, a explicat că acest instrument îi va ajuta pe utilizatorii de Internet să filtreze informațiile: „Instrumentul va fi destinat publicului larg și va contribui la combaterea dezinformării”.

 „DDK”, o echipă formată din jurnaliști și fact-checkeri, a prezentat conceptul unui instrument de monitorizare a informaţiilor din surse oficiale pe o singură platformă, fără o căutare separată pe fiecare site guvernamental. Jurnaliștii vor putea accesa informațiile mai rapid și mai eficient și, astfel, vor putea reacţiona mai rapid la potențialele dezinformări. Sperăm că proiectul nostru va deveni un instrument folositor pentru alți jurnaliști și utilizatori și că va funcționa destul de mult timp. Pentru noi este important să vedem că ideea noastră va aduce beneficii reale. Suntem recunoscători tuturor organizatorilor și donatorilor pentru că sprijină astfel de inițiative”, a menționat Konstantin Hairedtinov, jurnalist la portalul Esp.md din municipiul Bălți.

„Get Innovation”, membrii căreia au prezentat conceptul aplicației E-stiri.md, un instrument care va permite utilizatorilor de Internet să evalueze conținutul unei știri după narațiunile transmise, validând sau invalidând informațiile. „În aceste două zile, am avut marea dificultate pe care idee sa o alegem și să o dezvoltăm ca prototip. Am reușit să creăm proiectul cu ajutorul  mentorilor noștri care ne-au împărtășit din experiența lor, în același timp am fost susținuți de îndemnurile acestora pentru împachetarea unui proiect câștigător. Mulțumim mentorilor și tuturor celor care au depus efort in organizarea acestui hackathon”, a spus Pavel Vintilă, unul din membrii echipei.

Echipele câștigătoare vor primi banii în două tranșe – jumătate de sumă la început de proiect, iar restul – după dezvoltarea soluției. Timp de aproape trei luni, echipele vor fi ghidate de experți în domeniul IT.

Expertul georgian Jubo Berdzenishvili, care a fost unul dintre mentori la hackaton, a declarat că organizarea de astfel de evenimente care aduc oamenii împreună pentru a-și împărtăși ideile de combatere a dezinformării facilitează interacțiunile sociale pozitive și oferă oportunități pentru colaborări ulterioare.

Livia Țurcanu, una dintre membrele juriului, a menționat că, în contextul actual al creșterii amenințărilor aduse de dezinformare, este vital să recunoaștem importanța eforturilor colective în combaterea acestui fenomen. La acest hackathon mi-a plăcut mult ideea  echipei „Get Innovation”care își propune să dezvolte un program ce va identifica diferite narațiuni utilizate pentru dezinformare în articolele din media. De-a lungul anilor am putut observa tendința că aceleași narațiuni false sunt reutilizate în diferite campanii electorale. De aceea este important ca oamenii să le poată identifica și să nu creadă sursele de informare cu conținut înșelător”, a conchis Livia Țurcanu, consilieră pe domeniul tehnologii în cadrul proiectului Tehnologiile Viitorului”.

Hackatonul „Nistru TruthBridge” a fost organizat de Transparency International-Moldova și PNUD, cu susținerea proiectului „Construirea păcii durabile și incluzive, consolidarea încrederii și a coeziunii sociale în Moldova”, finanțat de Fondul ONU pentru Consolidarea Păcii, implementat de OHCHR, PNUD și UN Women.

TI-Moldova

C

Read more

Proiectul Programului național de integritate și anticorupție pentru anii 2024-2028 poate fi îmbunătățit

În decembrie 2023, Parlamentul a supus consultării publice Proiectul de hotărâre privind aprobarea
Programului național de integritate și anticorupție pentru anii 2024-2028 și a Planului de acțiuni pentru
implementarea Programului național de integritate și anticorupție pentru anii 2024-2028.1
Potrivit autorilor, mai mulți deputați din Fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate”,
Programul a fost elaborat de către Centrul Național Anticorupție. Elaborarea și promovarea Programului a
fost condiționată de necesitatea asigurării continuității politicilor de prevenire și combatere a corupției la nivel național. Actuala Strategie națională de integritate și anticorupție pentru anii 2017-2023, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 56/2017 și modificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 241/2021, ajunge la termen și, începând cu anul 2024, nu există un alt document de politici anticorupție aplicabil la nivel național.

Programul este constituit din 10 capitole, și anume:

  • Introducere;
  • Analiza situației;
  • Standarde internaționale și exemple de bune practici;
  • Scopul Programului și obiective generale;
  • Impactul;
  • Estimarea costurilor;
  • Sursa de finanțare;
  • Riscuri de implementare;
  • Autorități și instituții responsabile;
  • Proceduri de raportare.

Planul concretizează:

  • Acțiunile;
  • Indicatorii de monitorizare;
  • Costuri de implementare;
  • Sursa de finanțare;
  • Termen de realizare;
  • Autorități/instituții responsabile.

Atât proiectul Programului, cât și proiectul Planului pot fi îmbunătățite. În acest scop, este importantă tratarea corespunzătoare a aspectelor nuanțate în cele ce urmează.

Este de remarcat că, în diferite capitole ale Programului, obiectivele generale și specifice sunt formulate diferit de redacția reținută în Plan. În opinia noastră, obiectivele ar trebui să fie revăzute astfel încât acestea să fie clare și cuprinzătoare, fără a se suprapune. În același sens, este necesară o reexaminare suplimentară în privința acțiunilor și indicatorilor. Este important ca în acest exercițiu să se respecte abordarea SMART – obiectivele, acțiunile și indicatorii trebuie să fie specifice, măsurabile, aplicabile (realizabile), relevante, încadrate în timp.

În procesul de revizuire a acțiunilor, ar trebui:

  • să se evite includerea acțiunilor prevăzute sau care ar trebui să fie prevăzute de alte documente de politici publice. Cu titlu de exemplu, ne referim la acțiunile care se află sau trebuie să se afle sub egida Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025, aprobată prin Legea nr. 211/2021, sau sub egida Programului național de dezvoltare a sistemului de achiziții publice pentru anii 2023-2026, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 625/2023. Paralelismele în documentele de politici publice generează confuzii, inclusiv – din perspectiva termenului de realizare, și duble eforturi în raportare;
  • să se evite includerea acțiunilor fără conotație strategică (acțiuni cu un caracter permanent care derivă nemijlocit din atribuțiile autorităților implementatoare), acțiuni irelevante și inoportune, acțiuni care nu pot fi realizate în esență sau nu pot fi realizate de către entitățile cărora le-au fost atribuite, acțiuni supra-segmentate. Aceste practici, pe de o parte, generează statistici impunătoare, care, însă, nu au impact strategic asupra domeniului. Pe de altă parte, dacă nu sunt asigurate premise pentru realizare, acțiunile rămân nerealizate. Pornind de la aceste argumente, este importantă avizarea proiectelor de Program și Plan de către toate entitățile implementatoare;
  • să se efectueze o inventariere a măsurilor de asigurare a integrității instituționale și să se includă acțiuni de îmbunătățire a cadrului normativ și practicilor aplicate în testarea la detectorul comportamentului simulat (poligraf), verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice, evaluarea integrității instituționale a Centrului Național Anticorupție etc.
Read more

Transparency International-Moldova invită jurnaliștii, activiștii, bloggerii, reprezentanții organizațiilor neguvernamentale în domeniul drepturilor omului de pe ambele maluri ale râului Nistru, să se înregistreze la ateliere care se vor desfășura pe parcursul lunii ianuarie 2024. La ateliere vor fi abordate subiectele legate de dezinformare, securitate informațională, pace, coeziune socială, discriminare și despre discursul instigator la ură.  Atelierele sunt desfășurate cu susținerea Fondului ONU pentru Consolidarea Păcii, în cadrul unui proiect implementat de PNUD Moldova.

Primul atelier cu prezență fizică se va desfășura în orașul Chișinău la 12 ianuarie 2024. La acest training participanții vor avea posibilitatea să învețe cum să verifice informațiile, sporindu-și astfel abilitățile de alfabetizare media offline și online. De asemenea, la atelier se va exemplifica cum dezinformarea afectează pacea și securitatea, dar și respectarea drepturilor omului. TI-Moldova va asigura respectarea cerințelor anti-epidemiologice în contextul răspândirii infecției de COVID-19. Cheltuielile de transport ale participanților vor fi acoperite, alimentația va fi asigurată.

Cu aceeași participanți, în aceeași lună, se vor desfășura alte  trei ateliere online la 18, 23 și 31 ianuarie 2024. Atelierele online își propun să fie complementare celui în persoană. La instruiri, vor fi abordate subiectele legate de pace, coeziune socială, discriminare și discursul instigator la ură.

Fiecare sesiune va include activități interactive, discuții de grup și exerciții practice. Instruirile vor fi facilitate de experți în domeniul media, drepturile omului și securitate.

După cele patru ateliere, participanții de pe ambele maluri ale Nistrului vor avea posibilitatea să lucreze în echipe, să documenteze/realizeze și să publice câte un material jurnalistic, care ulterior, ghidat de un jurnalist cu experiență, va fi publicat în media națională.

Doritorii/doritoarele de a participa la cele patru ateliere din luna ianuarie 2024, sunt rugați/te să transmită un mesaj cu subiectul Participare ateliere  pe adresa office@transparency.md  până 8 ianuarie 2024, ora 18.00. De asemenea, doritori/doritoarele vor transmite prin mesaj și CV-ul acestora, datele de contact (număr de telefon și adresa de email), dar și un angajament că vor participa la toate cele patru instruiri: una cu prezență fizică și alte 3 online.

La eveniment va fi asigurată traducerea din limba românăîn rusă și viceversa.

Pentru mai multe detalii:

Lilia Zaharia-Cravcenco, directoare TI-Moldova

069646493, zaharia_lilia@yahoo.com

Această activitate este realizată de către TI-Moldova, în cadrul proiectului comun ”Construirea păcii durabile și incluzive, consolidarea încrederii și coeziunii sociale pe ambele maluri ale râului Nistru”, implementat de către Oficiul ONU pentru drepturile omului (OHCHR), PNUD și UN Women, finanțat prin intermediul Fondului Națiunilor Unite pentru Consolidarea Păcii (UN PBF). .

Read more

La 30 noiembrie 2023, Transparency International-Moldova a prezentat rezultatele unui nou sondaj al APC privind comunicarea cu Curtea de Conturi, profesionalismul, integritatea auditorilor şi implementarea recomandărilor Curţii. La eveniment au fost prezenți atât reprezentanți ai CCRM, cât și ai entităților auditate: ministere şi entităţi din subordine. După prezentarea rezultatelor, participanții au concluzionat că o comunicare eficientă între Curtea de Conturi și entitățile auditate este crucială pentru buna funcționare a sistemului financiar și pentru asigurarea transparenței și responsabilității în gestionarea resurselor publice.

Experta TI-Moldova, autoarea Studiului, Ianina Spinei, a specificat că la baza sondajului a fost un chestionar adresat conducerii entităţilor publice şi responsabililor de comunicarea cu CCRM. Chestionarul a fost dezvoltat în comun cu CCRM și testat în APC, fiind desfăşurat în perioada 10 septembrie – 30 octombrie 2023, la el participând reprezentanți ai 20 APC (ministere şi entităţi din subordine). Perioada de timp vizată în sondaj a fost anul 2022 – septembrie 2023.

Printre recomandările expertei în cadrul evenimentului au fost ca reprezentanții Cancelariei de Stat și cei de la CCRM să mențină un schimb de experienţă între entităţile publice la subiectul implementării recomandărilor auditorilor, fiind promovate bune practici. De asemnenea, Ianina Spinei a recomandat elaborarea şi aplicarea unor reguli interne de comunicare cu auditorii CCRM de către entităţile publice care nu dispun de asemenea reguli, remiterea acestor documente entităților din subordine pentru informare.

Rezultatele succinte ale sondajului

Existența regulilor interne privind comunicarea cu CCRM  și a responsabililor de acest proces. Deși acum trei ani APC li s-a recomandat să elaboreze și aplice reguli interne care ar asigura şi facilita comunicarea cu CCRM[1], în prezent doar 44% din respondenţi relevă că entitatea în care activează dispune de atare reguli. Circa 2/3 din respondenţi susţin că în cadrul entităţii publice există o subdiviziune/persoană responsabilă de comunicarea cu CCRM. Comparativ cu sondajul anterior (2021), ponderea respondenţilor care confirmă existența regulilor interne de comunicare cu CCRM, precum și desemnarea responsabililor de acest proces a scăzut, o eventuală explicație ar fi fluctuația de cadre și informarea insuficientă, în unele entități publice, a persoanelor antrenate în comunicarea cu CCRM. 

Informarea APC despre informațiile care trebuie prezentate în timpul misiunilor de audit. Deși circa 2/3 din respondenţi au remarcat că auditorii Curţii i-au informat pe deplin despre informaţiile şi documentele care urmau să le prezinte, 1/3 din respondenţi consideră că au fost informaţi parţial şi n-au fost informați deloc. Comparativ cu 2021, ponderea respondenţilor care susţin că au fost informaţi pe deplin s-a redus. În opinia unor respondenţi, auditorii solicită documente în exces, iar întrucât volumul de muncă este mare şi echipamentul învechit, procesul de copiere şi expediere a informaţiilor ocupă foarte mult timp.

Eventuale nereguli/abateri identificate pe parcursul misiunilor de audit extern. Aproape ¾ din respondenţi susțin că auditorii au identificat nereguli/abateri în activitatea entității publice, 7%  –  că nereguli n-au fost identificate, iar 18%  au evitat să răspundă la întrebare. Circa 40 % din respondenţii care au confirmat identificarea neregulilor/abaterilor susţin că asemenea cazuri au avut loc deseori şi 60% – rareori.

 Propuneri/sugestii ale APC  privind activitatea CCRM

Respondenţii au venit cu o serie de propuneri, solicitând o mai mare atenţie a auditorilor la explicaţiile entităților auditate; discutarea în comun cu APC despre abaterile tipice identificate în timpul auditurilor; diseminarea bunelor practici de implementare a recomandărilor; excluderea dublărilor în raportarea la Cancelaria de Stat şi CCRM despre implementarea recomandărilor; dezvoltarea continuă a abilităţilor de utilizare a SIA „Audit CCRM”.

RECOMANDĂRI: 

  • Luarea în consideraţie de către CCRM şi CS a opiniilor/sugestiilor APC expuse în cadrul sondajului, inclusiv pentru a facilita procesul de monitorizare și raportare a implementării recomandărilor Curţii;
  • Creşterea calităţii recomandărilor  de audit: evitarea formulărilor vagi şi complexe, specificarea măsurilor concrete care urmează a fi realizate;
  • Simplificarea procesului de raportare a entităţilor auditate la adresa CS, sincronizarea lui cu uzanțele CCRM în vederea reducerii manoperei entităților publice;
  • Susţinerea de către CS și CCRM a schimbului de experienţă între entităţile publice la subiectul implementării recomandărilor CCRM, promovarea bunelor practici;
  • Plasarea pe pagina web a CS a documentelor ce țin de comunicarea APC cu CCRM și CS, precum și raportarea despre implementarea recomandărilor (în speţă, Dispoziţia Prim ministrului nr. 39/2020, Ghidul privind monitorizarea, evaluarea şi acordarea suportului metodologic în implementarea recomandărilor Curţii);
  • Elaborarea şi aplicarea unor reguli interne de comunicare cu auditorii CCRM de către entităţile publice care nu dispun de asemenea reguli, remiterea acestor documente entităților din subordine pentru informare;
  • Publicarea pe paginile web ale entităţilor publice a informațiilor despre măsurile întreprinse în vederea implementării recomandărilor CCRM, cu eventuala redirecţionare la pagina web a Curții;
  • Supravegherea continuă a respectării normelor etice de către auditorii CCRM, implicit a exigenţelor ce ţin integritate, confidenţialitate a informaţiilor, atitudine respectuoasă faţă de angajaţii entităţilor auditate;
  • Examinarea de către CCRM a posibilității de a asigura accesul la datele din ”cabinetul personal” al APC pentru entitățile din subordinea acestora, precum și pentru alte autorități publice, vizate concomitent în realizarea recomandărilor Curții; 
  • Continuarea instruirii reprezentanţilor APC şi entităţilor din subordine cu funcţionalităţile  SIA ”Audit CCRM” şi crearea abilităţilor de utilizare a acestui sistem.

Mai multe constatări și recomandări, vedeți în NOTA INFORMATIVĂ (limba română)

INFORMATIVE NOTE (Engleză)

Aici găsiți Studiul integral:

Evenimentul s-a desfășurat în proiectul „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia donatorului.    

Read more

Autoritățile recunosc importanța investigațiilor jurnalistice bine documentate pentru inițierea controalelor și a cauzelor penale iar în Strategia națională de integritate și anticorupție pentru perioada 2017-2020, anchetele realizate de jurnaliști sunt fixate ca unul din indicatorii de rezultat la dezvăluirea beneficiarilor efectivi ai concesionărilor, privatizărilor și achizițiilor publice ilegale. Cu toate acestea, experții constată o eficiență redusă a controalelor și un număr mic de sancțiuni aplicate persoanelor despre care au relatat jurnaliștii în investigații. Acestea și alte constatări relevante se conțin în studiul „Reacția autorităților la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate și corupție”, realizat de Asociația Presei Independente (API) și Transparency International (TI) – Moldova, prezentat public în cadrul unei mese rotunde miercuri, 1 noiembrie 2023.

La deschiderea evenimentului au adresat cuvinte de salut Janine Baudach, directoare de proiect, Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în Republica Moldova, Kevin Laningan, consilier juridic superior și Andrei Țurcan, coordonator de programe juridice în Secția Justiție Penală şi Aplicarea Legii a Ambasadei SUA, Lilia Zaharia-Cravcenco, directoare TI – Moldova. Vorbitorii au menționat rolul jurnaliștilor de investigație la dezvăluirea cazurilor de corupție și a lipsei de integritate a unor persoane cu funcții publice. La fel, au făcut apel la conjugarea eforturilor ONG-urilor anticorupție, a jurnaliștilor de investigație, instituțiilor statului și donatorilor pentru consolidarea statului de drept în Republica Moldova.

Autorii studiului – jurnaliștii de investigație Viorica Zaharia și Victor Moșneag, au prezentat metodologia și rezultatele cercetării. Ei au menționat că din cele peste 100 de materiale jurnalistice analizate inițial, au fost selectate doar 38 de investigații jurnalistice publicate în perioada ianuarie 2021 – iulie 2023, care întrunesc atât criteriile tematice, cât și cele profesionale. „Ne-am propus să analizăm dacă organele de drept într-adevăr iau în calcul investigațiile jurnalistice și pornesc propriile anchete, dar să vedem și finalitatea acestora. Astfel, din cele 38 de investigații analizate, s-a reacționat în mai mult de jumătate din cazuri (22), doar că ulterior, în 13 cazuri ancheta sau controlul pornit a fost sistat. Cu alte cuvinte, a fost o reacție și un anumit impact pe termen scurt, însă pe termen lung lucrurile nu s-au schimbat și nu există o finalitate”, a menționat Viorica Zaharia.

În calitate de exemplu a fost prezentat cazul lui Ghenadie Tanas, fost șef de direcție la Centrul Național Anticorupție, trimis recent în judecată pe mai multe capete de acuzare, vizat pentru prima dată într-o investigație jurnalistică din anul 2017. După acea investigație, organele de drept au afirmat că în acțiunile lui Tanas nu sunt elemente constitutive de încălcare a legislației. „Abia în 2021, după ce despre el s-a discutat în Parlament, iar ulterior a fost publicat un alt articol, organele de drept au reacționat altfel, l-au reținut, investigat și trimis în judecată. E un caz care arată că se acționează discreționar”, a spus Victor Moșneag. El s-a referit și la accesul problematic la informații: „De multe ori am solicitat informații în mod repetat, deoarece în primul răspuns erau inexactități sau nu se regăseau informații cu privire la dosarele despre care știam sigur că au fost pornite controale. O altă problemă este că unele autorități au răspuns la solicitările de informații pentru acest studiu cu încălcarea termenului stabilit de lege, iar acesta e un lucru trist”. Autorii studiului au mai constatat că nu există o bază de date automatizată care ar integra informațiile despre persoanele figurante în procese sau dosare penale.

O altă autoare a studiului, Mariana Kalughin, expertă TI-Moldova, a evaluat finalitatea actelor de constatare a conflictelor de interese, emise de către Autoritatea Națională de Integritate (ANI), în special a controalelor pornite în baza informațiilor din mass-media. „În șapte ani, doar 10 acte emise/adoptate/încheiate cu încălcarea regimului conflictelor de interese au fost constatate ca lovite de nulitate absolută și anulate prin hotărâre judecătorească, la cererea ANI. După constatarea încălcării regimului conflictelor de interese, 77 de persoane au fost decăzute din dreptul de a exercita funcții publice pentru o perioadă de 3 ani, iar 73 de persoane au fost sancționate contravențional. Până în prezent, nu a fost emisă nicio sentință definitivă și irevocabilă pentru exercitarea atribuțiilor în sectorul public în situație de conflict de interese. De asemenea, nu există hotărâri judecătorești prin care, la cererea ANI, s-ar fi dispus încasarea în folosul statului a prejudiciilor cauzate și beneficiilor obținute urmare a actelor și deciziilor luate cu încălcarea regimului conflictelor de interese”, a spus experta. În opinia ei, aceste rezultate foarte modeste indică asupra eficienței scăzute a ANI și relevă faptul că în țara noastră principiul integrității în funcția publică nu este respectat.

Autorii studiului au prezentat un set de recomandări pentru instituțiile anticorupție, ONG-uri și jurnaliștii de investigație, iar apoi a avut loc un schimb de opinii despre necesitatea amplificării impactului investigațiilor jurnalistice în lupta cu corupția. Alina Munteanu, inspectoare de integritate la ANI, a explicat motivele creșterii ratei de refuz de inițiere a controalelor în cazul unor presupuse conflicte de interese, semnalate de mass-media. Ea a menționat că, după modificările în legislație, inspectorii de integritate nu pot verifica cazurile mai vechi de 3 ani, iar termenele de verificare prealabilă au fost extinse de la 15 la 30 zile, ceea ce le permite inspectorilor să adune mai multe informații probatorii și să ia o decizie corectă. La rândul său, Sergiu Doina, inspector de investigație la Centrul Național Anticorupție (CNA), a explicat de ce unii angajați CNA continuă să activeze chiar dacă au fost vizați în investigațiile jurnalistice, menționând că în fiecare caz este nevoie de dovezi suplimentare pentru a fi luate măsuri legale de sancționare sau pentru a intenta procese penale. Pentru a garanta reacția după publicarea investigațiilor jurnalistice, el i-a îndemnat pe autori să transmită demersuri către instituțiile anticorupție și să ceară informații despre inițierea controalelor și rezultatele acestora. Reprezentanții ANI, ai CNA și ai Procuraturii Anticorupție, prezenți la masa rotundă, au dat asigurări că se autosesizează după publicarea investigațiilor jurnalistice bine documentate.

La finalul evenimentului, Petru Macovei, directorul executiv al API, a menționat că este al patrulea studiu la această temă, elaborat de API, iar concluziile sunt departe de așteptări. Astfel, lipsește finalitatea acțiunilor întreprinse de organele de anchetă după publicarea investigațiilor jurnalistice de rezonanță, persoanele vizate de cele mai multe ori nu sunt sancționate în general sau sancțiunile sunt modice. În continuare este problematică comunicarea între jurnaliști și instituțiile de drept, ceea ce îngreunează activitatea profesioniștilor media. „Doar după soluționarea acestor probleme vom putea vorbi despre un efort comun în lupta împotriva corupției și o eficiență mai mare a acestor activități”, a conchis P. Macovei.

Înregistrarea video de la masa rotundă poate fi accesată AICI

Studiul „Reacția autorităților la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate și corupție”

Studiul a fost realizat în cadrul proiectelor:

  • „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova” este cofinanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Parteneri ai proiectului în Chișinău sunt Asociația Presei Independente (API) și Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM), care implementează proiectul „Consolidarea unei rețele de jurnaliști de investigație în Republica Moldova și creșterea capacității acestora de a investiga cazurile de corupție”;
  • „Mobilizarea societății civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrității instituțiilor statului şi activităților anticorupție în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secției Justiție Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chișinău.

Sursa: API

Read more

La 2 noiembrie curent, la sediul IGSU s-a desfășurat ceremonia oficială  de donație a echipamentului tehnic din partea Ambasadei SUA în Moldova. Donația   în valoare de peste 22 de mii de dolari fost posibilă grație proiectului  „Donare de echipament pentru Direcția relații cu publicul și Direcția generală prevenție a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și instruire în domeniul comunicării pe timp de criză”, implementat de TI-Moldova, fiind finanțat de Ambasada SUA în Republica Moldova.

La eveniment a participat conducerea IGSU, reprezentată de colonelul Alexandru Oprea, atașatul de presă în cadrul Ambasadei SUA în Republica Moldova, Susan Stancampiano Fortnam și directoarea executivă a Asociației Transparency International-Moldova, Lilia Zaharia-Cravcenco.

Aceștia au precizat că echipamentul tehnic care include imprimante, laptop, cameră foto și video și  accesorii etc., îi va ajuta pe angajații din cele două direcții din cadrul IGSU să comunice rapid și eficient în diverse situații de urgență.

Alexandru Oprea a mulțumit partenerii americani pentru suportul oferit în achiziționarea echipamentul tehnic performat pentru a asigura o bună funcționare a procesului de informare și prevenire a cetățenilor. Acesta a menționat că bunurile primite sunt destinate pentru consolidarea eforturilor de prevenție și sensibilizare publică, dar și pentru completarea nivelul de dotare a pompierilor și salvatorilor. Mai mult, oficialul a subliniat că orice investiție în domeniul prevenirii diminuează vulnerabilitățile țării, dar și contribuie pozitiv la  micșorarea indicatorilor de pierderi umane. 

Alexandru Oprea, directorul IGSU
Totodată, atașatul de presă în cadrul Ambasadei SUA, Susan Stancampiano Fortnam a subliniat importanța dotării cu instrumente și echipament specializat a direcțiilor responsabile de informarea populației privind măsurile de prevenire a riscurilor, precum și asigurarea comunicării eficiente a instituției cu publicul. Reprezentanta Ambasadei SUA la Chișinău a precizat că IGSU este un partener de lungă durată a SUA, iar împreună au reușit să implementeze mai multe programe, care au contribuit la consolidarea capacităților instituției, dar și la un viitor mai prosper pentru toți cetățenii Republicii Moldova.

Susan Stancampiano Fortnam, atașatul de presă în cadrul Ambasadei SUA
La rândul său, directoarea executivă Transparency International-Moldova, Lilia Zaharia Cravcenco, a mulțumit Ambasadei SUA pentru cooperarea cu IGSU, specificând că programul realizat prevede și desfășurarea activităților de instruire a angajaților IGSU privind comunicarea strategică în diverse situații de criză, dar și ateliere practice în domeniul comunicării cu mass-media, cu utilizarea echipamentului specializat.  Aceasta a spus că astfel de ateliere practice îi vor ajuta pe angajații IGSU să comunice mai eficient cu jurnaliștii.

Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă Transparency International-Moldova

Ajutați de jurnalista de televiziune Sorina Obreja, circa 30 angajați din subdiviziunile teritoriale ale IGSU au participat la un atelier de lucru, cu tematica: „Comunicare cu jurnaliștii: provocări și soluții”.

În cadrul instruirii, aceștia au deprins noi competențe în domeniul comunicării cu presa, formularea mesajelor clare în fața camerelor de luat vederi și au fost informați despre rolul jurnaliștilor care transmit publicului mesajul lor. 

Sursa info și foto: IGSU

Read more

Proiectul Planului de acțiuni pentru guvernare deschisă 2023-2025: aspecte care pot fi îmbunătățite

Apreciind eforturile depuse în vederea elaborării acestuia, nuanțăm, în cele ce urmează, câteva aspecte, reconsiderarea cărora ar spori calitatea proiectului.

Tipul, structura și conținutul documentului de politici publice

Tipul, structura și conținutul documentelor de politici publice sunt definite prin Regulamentul cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 386/2020.

În corespundere cu punctele 5, 7, 9-11 din Regulament, documentele de politici publice sunt de două tipuri – strategia și programul.

Strategia este un document de politici publice care definește și planifică politica publică a Guvernului pe termen lung (6-10) în unul sau câteva domenii de activitate a Guvernului.

  1. Angajamentul anticorupție și integritate

Angajamentul anticorupție și integritate ar putea fi consolidat prin programarea unor acțiuni specifice, cum ar fi:

  • publicarea pe paginile web ale entităților publice a informaţiilor privind normele şi procedurile de etică si meritocrație aplicabile, inclusiv componenţa nominală a comisiilor de concurs şi a comisiilor de disciplină;
  • elaborarea şi publicarea pe paginile web ale entităților publice a unor instrucţiuni clare, destinate publicului, privind procedurile de angajare a răspunderii disciplinare a agenților publici (în special – modul de sesizare a comisiilor de disciplină);
  • elaborarea și publicarea pe paginile web ale entităților publice a unor ghiduri privind avertizările de integritate.

Pornind de la problemele în domeniul transparenței activității întreprinderilor administrate de stat, Planul de acțiuni ar putea fi completat cu acțiuni ce țin de sporirea transparenței acestora, subacțiuni servind:

  • prevenirea secretizării abuzive a informaţiilor despre activitatea întreprinderilor, inclusiv prin informarea/instruirea conducătorilor şi a reprezentanţilor fondatorilor la tema accesului la informaţii şi dezvăluirii informațiilor;
  • transparentizarea rezultatelor activităţii Consiliilor de administraţie a întreprinderilor, inclusiv prin publicarea dării de seamă privind exercitarea funcţiilor, eventual pe pagina web a întreprinderii;
  • dezvoltarea paginilor web ale întreprinderilor, cu includerea unei rubrici vizibile Dezvăluirea informaţiei, care ar cuprinde, cel puţin: statutul, regulamentele interne, raportul anual (complet), raportul de audit în varianta integrală, achiziţiile planificate și realizate. În cazul întreprinderilor care nu dispun de pagină web, informaţiile pot fi plasate pe paginile web ale fondatorilor;
  • plasarea de către fondatori, pe paginile lor web, a informaţiilor obligatorii referitoare la activitatea întreprinderilor administrate;
  • crearea, eventual cu suportul donatorilor, a unui mecanism de colectare şi arhivare a datelor despre activitatea întreprinderilor.

Având în vedere problemele identificate de către Curtea de Conturi în dezvoltarea și utilizarea unor sisteme informaționale automatizate de stat, ar fi necesară asigurarea accesului la datele din Registrul resurselor şi sistemelor informaţionale de stat, inclusiv:

  • denumirea sistemului și descrierea succintă a acestuia;
  • entitatea care l-a elaborat și utilizatorii;
  • anul dezvoltării/transmiterii spre utilizare;
  • costurile suportate la dezvoltare.
Read more

Sursa foto: Blog.tatanexarc.com

Transparency International Moldova (TI-Moldova) anunță un concurs de oferte pentru achiziția echipamentului tehnic destinat Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Caietul de sarcini  pentru achiziția echipamentului tehnic poate fi vizualizat aici:

Ofertele vor include:

  • propunerea tehnică şi de preţ, în original, conform Caietului de sarcini. Toate costurile se vor calcula în moneda națională (MDL),  la cota 0% TVA;
  • profilul companiei, cu descrierea experienţei în domeniu, indicarea datelor de contact şi a responsabilului de ofertă, alte informaţii relevante despre ofertant;
  • copia Certificatului de înregistrare (pe teritoriul RM); Extras din Registrul de stat al persoanelor juridice; Licenţă/autorizaţie/notificare privind iniţierea activităţii de comerţ aferentă obiectului de achiziţii (după caz);
  • copia Certificatului privind deţinerea contului bancar (MDL);
  • copia Certificatului privind confirmarea lipsei restanţelor faţă de bugetul public naţional, eliberat de Serviciul Fiscal de Stat.

Notă: Oferta va fi confirmată prin aplicarea semnăturii electronice a participantului.

Termenul limită de depunere a ofertelor: ofertele vor fi expediate la adresele de e-mail office@transparency.md , zaharia_lilia@yahoo.md, până la 25 septembrie 2023.

Ofertele primite după termenul limită, cele care conțin altă monedă decât leul moldovenesc, precum și dosarele incomplete nu vor fi luate în considerare. TI-Moldova își rezervă dreptul de a republica sau de a anula acest concurs de oferte.

Termenul și condițiile de livrare:

Bunurile vor fi livrate  până 13 octombrie 2023, la adresa stabilită de părți.

La livrare, bunurile vor fi ambalate și vor fi  însoțite de certificatele de garanție, după caz.    

Persoana de contact: Lilia Cravcenco-Zaharia, directoare executivă TI-Moldova, tel. 069646492.

Achiziția este efectuată în cadrul proiectului „Donare de echipament pentru Direcția Relații cu Publicul a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și instruire în domeniul comunicării pe timp de criză” implementat de TI-Moldova.

Read more

Implementarea condiției nr. 3 (lupta anticorupție) a Comisiei Europene privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană

Considerații generale

Condiția nr. 3 a Comisiei Europene privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană se referă la domeniul anticorupție.

Comisia Europeană insistă asupra îndeplinirii angajamentului de a combate corupția la toate nivelurile prin luarea de măsuri decisive în direcția unor anchete pro-active și eficiente, precum și prin obținerea unui bilanț credibil al urmăririlor penale și al condamnărilor, dar și asupra creșterii substanțiale a gradului de utilizare a recomandărilor CNA.

Potrivit Planului de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, aprobat de către Comisia Națională pentru Integrare Europeană pe data de 4 august 2022 (în continuare – PA RM-UE), autoritățile naționale și-au propus să se conformeze acestei condiții prin realizarea a nouă acțiuni.

La un an de la aprobarea PA RM-UE, din cele nouă acțiuni:

  • o acțiune a fost implementată, însă anterior aprobării PA RM-UE;
  • o acțiune a fost implementată, însă cu întârziere;
  • o acțiune a fost implementată, însă parțial;
  • o acțiune a fost implementată, însă parțial și cu întârziere;
  • o acțiune a rămas neimplementată;
  • în privința a patru acțiuni – autoritățile nu furnizează pro-activ informații privind implementarea acestora.

Comisia Națională pentru Integrare  Europeană, Planul de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În cele ce urmează, Observatorul conține o analiză a nivelului de implementare a fiecărei acțiuni:

Read more

Oportunitatea înființării instanțelor judecătorești specializate anticorupție trebuie examinată suplimentar

Informații generale despre inițiativa legislativă

În iunie 2023, Președintele Republicii Moldova a anunțat inițierea elaborării unui proiect de lege, prin care s-ar urmări înființarea unui Tribunal Anticorupție cu sediu în municipiul Chișinău (instanță de fond) și a unui Colegiu anticorupție în cadrul Curții de Apel Chișinău (instanță de apel), ce ar examina cauzele aferente competențelor Procuraturii Anticorupție (PA) și Autorității Naționale de Integritate (ANI)

Potrivit conceptului proiectului de lege, Tribunalul Anticorupție va număra până la 15 judecători, selectați prin concurs de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și numiți de către Președintele Republicii pentru un mandat de 5 ani. În scop de selecție, CSM va fi investit cu împuterniciri suplimentare de verificare a candidaților, criterii de selecție servind:

  • experiența de judecător, inclusiv într-o țară din străinătate (eventual – altă experiență relevantă);
  • reputație ireproșabilă;
  • anumite calități profesionale.

Pentru selecția și evaluarea candidaților, CSM ar putea institui o comisie specială, care ar fi asistată de către Secretariatul CSM și care ar activa în baza unui regulament aprobat de către CSM.


Concluzii și recomandări

Nu există standarde internaționale care ar obliga Republica Moldova să înființeze instanțe judecătorești specializate anticorupție. Fiecare stat deține discreția să-și asigure un cadru instituțional anticorupție cât mai potrivit specificului național. În acest exercițiu autoritățile trebuie să fie responsabile și să evite reforme nefundamentate și nejustificate. Inițiativa prezidențială necesită a fi justificată suplimentar, oportunitatea înființării instanțelor judecătorești specializate anticorupție fiind îndoielnică.

Read more

Platforma de dialog și participare civică în procesul decizional al Parlamentului

Recent, prin Hotărârea Parlamentului nr. 149/2023, a fost aprobată crearea Platformei de dialog și participare civică la procesul decizional al Parlamentului.

Platforma substituie Concepția privind cooperarea dintre Parlament și societatea civilă, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 373/2005.

Documentul are drept scop declarat încurajarea inițiativelor civice și eficientizarea aportului participativ al părților interesate la procesul decizional, astfel contribuind la asigurarea transparenței și creșterea credibilității acestuia.

Platforma definește principiile, misiunea, obiectivele, drepturile și obligațiunile, precum și formele de participare civică la procesul decizional al Parlamentului.

Platforma ar fi mai utilă, dacă ar veni cu reguli speciale, aplicabile deputaților/Parlamentului și care ar viza, pornind de la structura Legii nr. 239/2008:

  • transparența procesului de elaborare a deciziilor;
  • transparența procesului de adoptare a deciziilor.

Cu referire la transparența procesului de elaborare a deciziilor, ar fi important de stabilit reguli speciale în partea ce ține de asigurarea transparenței la toate etapele, așa cum acestea sunt concepute în art. 8 din Legea nr. 239/2008, și anume:

  • informarea publicului referitor la inițierea elaborării deciziei – ar fi necesare norme ce țin de inițierea de către deputați a inițiativelor legislative;
  • punerea la dispoziția părților interesate a proiectului de decizie și a materialelor aferente acestuia – ar fi necesare norme ce țin de conținutul dosarului proiectului de act normativ și disponibilitatea acestuia pe pagina web oficială a Parlamentului;
  • consultarea –  pornind de la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 239/2008, ar fi necesare reguli aplicabile tuturor modalităților de consultare a părților interesate: dezbateri publice, audieri publice, sondaj de opinie, referendum, solicitarea opiniilor experților în domeniu, crearea grupurilor de lucru permanente sau ad-hoc cu participarea reprezentanților societății civile;
  • examinarea recomandărilor –  ar fi necesare reguli din perspectiva specificului procesului parlamentar, inclusiv obligativitatea consemnării în sinteza recomandărilor și obiecțiilor a recomandărilor părților interesate și argumentelor pentru care acestea au fost respinse și au rămas nepreluate prin amendamente din partea deputaților;
  • informarea publicului referitor la deciziile adoptate – ar fi necesare reguli privind actualizarea, în timp util, a informațiilor privind parcursul unui proiect de act normativ, în special disponibilitatea versiunilor proiectului întocmite pentru dezbateri parlamentare în lecturile ulterioare.

În partea ce ține de transparența procesului de adoptare a deciziilor, ar fi importante, în special, norme care ar concretiza regulile de adoptare a actelor normative în regim de urgență.

  • Modalitățile de consultare/cooperare

Potrivit Platformei, se instituționalizează câteva modalități de consultare/cooperare, și anume:

  • audierile parlamentare;
  • consiliile de experți și grupurile de lucru;
  • conferința anuală;
  • memorandumul de cooperare.

Ar fi de recomandat revizuirea modalităților de consultare/cooperare propuse prin Platformă astfel încât să corespundă modalităților stabilite prin art. 11 alin. (1) în sensul art. 2 din Legea nr. 239/2008, acestea fiind:

  • dezbaterile publice;
  • audierile publice;
  • sondajul de opinie;
  • referendumul;
  • solicitarea opiniilor experţilor în domeniu;
  • crearea grupurilor de lucru permanente sau ad-hoc cu participarea reprezentanţilor societăţii civile.
Read more

Ce deficienţe a constatat Curtea de Conturi (CCRM) în timpul misiunilor de audit la autorităţile publice locale (APL); ce măsuri au întreprins APL pentru a realiza recomandările Curţii; cum a apreciat Curtea nivelul de implementare a recomandărilor; ce probleme întâmpină APL în acest proces şi cum ar putea fi ele depăşite? – la aceste şi alte întrebări se oferă răspuns în studiul TI-Moldova „Procesul bugetar şi gestionarea patrimoniului public în APL: cum (nu) se implementează recomandările Curţii de Conturi”,  lansat la 21 iunie 2023.

Scopul cercetării este de a analiza mersul implementării recomandărilor CCRM, identifica problemele pe care le întâmpină APL în acest proces şi formula propuneri de remediere a situaţiei. Cercetarea a fost realizată cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei SUA la Chişinău.

Recomandări:

  • îmbunătăţirea comunicării dintre CCRM şi APL auditate, fiind utilă elaborarea şi aplicarea unui mecanism simplu si explicit, în baza celui prevăzut în Decizia Prim ministrului nr. 39/2020;
  • organizarea de către CCRM a unor ateliere de lucru cu reprezentanţii APL pentru a-i familiariza cu SIA ”Audit CCRM” şi crea abilităţi de utilizare a acestui sistem;
  • antrenarea mai activă a Cancelariei de Stat (CS) în supravegherea implementării recomandărilor CCRM, în special, a celor, implementarea cărora trenează de mult timp (recomandări care vizează MF, SFS, ASP; 
  • îmbunătăţirea calităţii recomandărilor CCRM, evitarea formulărilor vagi şi complexe, specificarea unor măsuri concrete care urmează a fi realizate;
  • asigurarea accesului societăţii civile şi mass-media la SIA „Audit CCRM” în calitate de simpli utilizatori/vizualizatori externi ai informaţiilor din acest sistem;
  • plasarea pe paginile web ale APL, la o rubrică distinctă, a rezultatelor auditurilor CCRM, deciziilor consiliilor locale, planurilor de acţiuni şi a măsurilor concrete întreprinse în vederea remedierii abaterilor; 
  • organizarea unor întruniri comune ale reprezentanţilor CCRM, CS, SFS, MF, CALM şi APL pentru a discuta problemele de ordin financiar-contabil, de impozitare, etc. şi pentru a remedia situaţia în implementarea recomandărilor Curţii;
  • instruirea continuă a aleşilor locali la subiecte ce ţin de integritate şi anticorupţie, susţinută de ANI şi societatea civilă;
  • sistematizarea şi răspândirea bunelor practici de implementare a recomandărilor CCRM în rândul APL, eventual cu susţinerea CALM.

Read more

Ropote de aplauze au răsunat în seara zilei de 29 mai 2023,  la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, unde s-a jucat spectacolul „Alegerea Domnului Macabeț”. Piesa satirizează fenomenele negative care au loc în perioadele electorale – corupție, șantaj, demagogie. Spectatorii – studenți și pedagogi de la câteva universități și colegii din capitală – au apreciat, la final, că această comedie reflectă cu fidelitate tehnicile neoneste pe care le aplică unii candidați pentru a câștiga alegerile. Spectacolul a fost adus în fața studenților grație unui proiect implementat de Transparency International-Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.

Regizorul și actorii au scos în evidență un caz de corupție în perioada alegerilor. Personajul principal, Macabeț, care a fost jucat de  Ghenadie Gâlcă, nu a reușit să se opună unui act de corupție în procesul de alegere a unui președinte de bloc locativ, deși a încercat. Mizele acestor alegeri sunt de fapt ascunse în interese, mai exact semnarea unor contracte dubioase cu firme de gaz. Confortul și drepturile locatarilor blocului sunt neglijate, iar prin minciună, șantaj și lingușeală se fraudează alegerile. Magda Mărginean, personaja care-l propulsează pe Macabeț în cursa electorală și datorită căreia acesta învinge alegerile, este interpretată de Tinka Mardari.

Spectacolul face parte din proiectul „Democrația prin Teatru: Reflexia integrității în oglindă scenei, în prim plan tinerii”, inițiat de Centrul Național Anticorupție și Centrul de Teatru din Moldova. Aseară însă spectacolul a fost adus în fața studenților grație proiectului „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International-Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.

Prezent la spectacol, Kevin Lanigan, consilierul juridic superior din cadrul Ambasadei SUA la Chișinău, a precizat că subiectul se potrivește perfect cu climatul electoral din acest an, având în vedere că în toamnă  în Republica Moldova se vor desfășura alegeri locale generale. „Mă bucur să văd mulți studenți de la diverse universități. Voi, tânăra generație, veți fi următorii conducători ai acestei țări. Să lupți împotriva corupției în Moldova este foarte dificil, dar este foarte important, mai ales în momente critice, iar acest spectacol se potrivește în acest an, când se vor desfășura alegeri locale”.

La rândul său, Petru Hadârcă, directorul general al Teatrul Național „Mihai Eminescu”, i-a îndemnat pe studenți să tragă învățăminte din mesajul acestui spectacol, chiar dacă este o comedie, dar consecințele acțiunilor de corupție în perioada electorală sunt dramatice.

Spectatorii au fost fascinați de măiestria actorilor și a regizorului care a creionat în detaliu multe elemente de corupție din perioada electorală. Spectacolul mi-a plăcut foarte mult prin faptul că a ilustrat atât de viu o realitate socială. Este reliefată foarte bine această meteahnă a societății – corupția de la orice nivel, chiar dacă în piesă e vorba despre alegerea unui președinte de bloc. Comicul a avut un rol important în transmiterea mesajului”, a spus Valeria Paladi, studentă la Universitatea de Stat din Moldova.

Actorii au fost minunați, se vede că a fost pus mult suflet în regizarea piesei, iar mesajul este potrivit perfect în raport cu evenimentele din țară”, a precizat Laura Soltan, studentă la Universitatea Tehnică din Moldova.

A fost o distribuție minunată, iar morala spectacolului a ajuns către publicul larg. Sper să ne fie de învățătură”, a concluzionat Romina Cupcic, studentă la Academia de Studii Economice din Moldova.

Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă a TI-Moldova, i-a îndemnat pe spectatori să vină la teatru, iar de fiecare dată să știe că printre lacrimile de bucurie și aplauzele pentru actori, se ascund realități dure, cu care ne confruntăm zilnic.

Spectacolul de teatru este o activitate  din cadrul proiectului „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.

Text și foto: TI-Moldova

Read more

Proiectul de lege privind avertizorii de integritate ar putea să nu eficientizeze mecanismul avertizării

Proiectul de lege privind avertizorii de integritate a fost înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către Guvern, autor nemijlocit fiind Ministerul Justiției.

Potrivit Notei informative, Proiectul este impus, în special, de necesitatea: executării angajamentelor asumate, în special prin Planul de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, aprobat de către Comisia Națională pentru Integrarea Europeană pe data de 4 august 2022; armonizării cadrului normativ național cu prevederile Directivei Uniunii Europene (UE)2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii; tratării deficiențelor normative identificate în Legea nr. 122/2018 privind avertizorii de integritate.

Proiectul necesită a fi completat cu norme care ar clarifica:

  • statutul facilitatorului;
  • mecanismul de supraveghere și control al respectării prevederilor. Ar fi important de concretizat autoritatea care va veghea asupra implementării prevederilor, inclusiv prin colectarea și generalizarea statisticilor.
Read more

Activitatea autorităților anticorupție degradează în lipsa unui mecanism eficient de responsabilizare instituțională: cazul Autorității Naționale de Integritate

Contextul general

În conformitate cu Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (în continuare – Legea nr. 132/2016), Autoritatea Națională de Integritate (în continuare – ANI) trebuie să prezinte anual, până la data de 31 martie, în plenul Parlamentului raportul său de activitate. Atribuția revine nemijlocit președintelui ANI, după aprobarea, până la 25 martie, a raportului de către Consiliul de integritate (în continuare – CI).

Întocmirea, publicarea, prezentarea și examinarea rapoartelor anuale de activitate este unul din instrumentele care ar trebui să asigure responsabilizarea instituțională a ANI. În acest sens, actualul mecanism nu reușește să-și demonstreze eficiența.

Concluzii și recomandări

Rapoartele anuale ale ANI rămân inutile atât timp cât autoritățile nu monitorizează, constant și obiectiv, dinamica principalilor indicatori de performanță instituțională, cum ar fi:

  • numărul declarațiilor depuse în total și ponderea declarațiilor depuse repetat;
  • numărul declarațiilor depuse în total și ponderea declarațiilor verificate;
  • numărul proceselor-verbale privind controlul și rata de refuz în inițierea controlului;
  • numărul actelor de constatare și rata de clasare a controlului;
  • numărul încălcărilor constatate în funcție de regimul juridic vizat;
  • statutul persoanelor în privința cărora s-au constatat încălcări;
  • numărul proceselor-verbale contravenționale și valoarea totală a amenzilor aplicate;
  • numărul cazurilor în care s-a constatat și s-a confiscat averea nejustificată;
  • numărul persoanelor în privința cărora s-a aplicat interdicția de a exercita o funcție publică (funcție de demnitate publică) pentru o perioadă de 3 ani;
  • numărul hotărârilor judecătorești irevocabile emise pe cauze și ponderea celor emise în defavoarea ANI;
  • resursele alocate: buget și resurse umane.
Read more

Transparency International-Moldova continuă informarea autorităților publice și reprezentanților societății civile despre deosebirile dintre noțiunile de solicitare de informații și petițe, a căror confundare generează întârzieri nejustificate la furnizarea informației de interes public. La întâlnirile din orașul Căușeni și municipiul Bălți juristul Sergiu Bozianu, expert în domeniul protecției datelor cu caracter personal, a îndemnat reprezentanțiii societății civile să fie insistenți și să ceară informații de interes public, iar reprezentanților autorităților – să furnizeze răspunsuri rapide și clare și să nu lase loc de interpretări.

La discuția publică din sud-estul țării, desfășurată la 28 februarie 2023 la Primăria orașului Căușeni, au participat  circa 30 de funcționari publici dar și reprezentanți ai societății civile din satele Căinari, Ursoaia, Hagimus, Opaci, Grigorievca și Coșcalia.

Sergiu Bozianu le-a spus participanților că odată cu abrogarea Legii cu privire la petiționare și intrarea în vigoare a Codului administrativ, s-a lansat o serie de interpretări și neînțelegeri asupra unor prevederi ale Legii cu privire la accesul la informație: unii funcționari publici califică solicitările de acces la informații drept petiții. Răspunsul la o cerere de acces la informație trebuie furnizat în maxim 15 zile lucrătoare, cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu 5 zile lucrătoare, cu informarea prealabilă a solicitantului. În schimb, petiția trebuie soluționată în termen de 30 de zile (calendaristice), cu posibilitatea prelungirii cu încă 15 zile (maxim până la 90 de zile), cu informarea petiționarului”.

Vera Ciuchitu, activistă civică din Căușeni, a menționat că astfel de discuții, la care participă atât reprezentanții societății civile care sunt cei care solicită informații, cât și autoritățile publice, sunt foarte utile:  „Este foarte important ca astfel de discuții să fie organizate în cât mai multe localități și cu mai multe subiecte abordate, fiind aduse exemple practice de la experții care au analizat atât solicitări de informații, cât și răspunsuri”, a precizat activista.

La discuția de la Căușeni au participat funcționari și activiști civici.
Foto: TI-Moldova

Solicitantul nu este obligat să își justifice interesul pentru informaţiile oficiale solicitate

O discuție similară a avut loc și în incinta Primăriei municipiului Bălți la 16 martie 2023. Expertul Sergiu Bozianu le-a spus celor circa 50 de participanți că, în unele cazuri, autoritățile publice le cer solicitanților de informații să își justifice cererea de acces la informații, acțiune ce constituie o abatere.  „Dreptul de acces la informație presupune informarea publicului de către stat. Statul este reprezentat de angajații din instituțiile publice. Solicitantul este absolvit de obligaţia de a-şi justifica interesul pentru informaţiile oficiale solicitate. Cu cât este mai înaltă poziția persoanei, interesul pentru această persoană este mai mare. Când vorbim de un prim ministru și un alt funcționar public, desigur că interesul pentru premier e mai mare”, a mai adăugat expertul.

Sergiu Bozianu le-a spus participanților să facă o distincție clară dintre petiții și solicitări de informații.
Foto: TI-Moldova

Participanții la discuție au adresat diverse întrebări, în special legate de relațiile autorităților publice cu mass-media. Cristina Craevscaia-Derenova, consilieră municipală, a spus că, de multe ori, portaluri care se dau drept resurse informative independente, dar care ar fi afiliate politic, solicită informații de interes public, apoi denaturează și trunchiază răspunsurile, scoțând din context informația furnizată. „Ne confruntăm și aici cu problema fake-news-urilor, iar când așa-zisele surse independente publică o informație rău-intenționată, autoritățile publice nu știu cum să reacționeze. Am apelat de câteva ori și la poliție, dar e mai greu”, susține consiliera.


Cristina Craevscaia-Derenova apreciază organizarea unor astfel de discuții.
Foto: TI-Moldova

Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea Transparency International-Moldova, a precizat că în astfel de cazuri autoritățile publice pot sesiza Consiliul de Presă din Moldova, care va analiza conținutul materialului jurnalistic și va constata dacă sursa media a încălcat sau nu Codul Deontologic al jurnalistului. Ea le-a recomandat autorităților să furnizeze informațiile cât de repede pot, să nu tărăgăneze expedierea răspunsurilor.

Lilia Zaharia-Cravcenco spune că autoritățile trebuie să furnizeze informațiile rapid, pentru a nu lăsa loc de interpretări.
Foto: Primăria municipiului Bălți

Directoarea TI-Moldova a mai spus că, din practica sa anterioară de jurnalistă, unele autorităţi pun la dispoziția solicitanţilor doar informaţiile oficiale, în baza unei cereri scrise sau în format electronic, cu aplicarea semnăturii digitale, chiar dacă legea prevede expres că cererea de acces la informaţie poate fi înaintată și verbal sau prin e-mail. Ea a conchis că această confuzie creată de autorități îngreunează munca jurnaliștilor, care au nevoie de informații într-un termen scurt, având de suferit într-un final cetățeanul, care este consumator de media.

TI-Moldova

Discuțiile au fost organizate în cadrul proiectului „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.

Read more

Ridicarea imunității deputaților – între lege și practică

Proiectul de lege pentru modificarea art. 70 din Constituție și avizul Curții Constituționale

La 14 februarie 2023, Curtea Constituțională a adoptat avizul la Proiectul de lege pentru modificarea art. 70 din Constituție (Imunitatea deputatului).[1] La originea cauzei s-a aflat solicitarea depusă de către 34 de deputați la 9 decembrie 2022.


[Avizul Curții Constituționale nr. 1/2023 la proiectul de lege pentru modificarea articolului 70 din Constituție (imunitatea deputatului) (sesizarea nr. 211c/2022), Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr. 57-60, art. 37.

Ce-i de făcut?

Pornind de la actuala redacție a art. 70 alin. (3) din Constituție, în cazul mai multor infracțiuni de corupție, care, în buna lor parte, sunt infracțiuni flagrante, nu este necesară încuviințarea Parlamentului pentru reținerea, arestarea și percheziționarea deputatului. Astfel, implementarea recomandării GRECO în partea ce ține de imunitatea deputaților nu neapărat solicită modificări constituționale. GRECO insistă nu asupra excluderii regimului de imunități acordat deputaților, ci asupra necesității dezvoltării unor linii directorii și criterii, clare și obiective, care ar ghida procedurile parlamentare și deciziile privind ridicarea imunității. Acestea ar trebui să precizeze că parlamentarii nu trebuie să examineze fondul cauzei și că imunitatea trebuie interpretată și aplicată restrictiv. De altfel, acest lucru este esențial în cazul unei decizii privind încuviințarea trimiterii în judecată. Trimiterea în judecată este mai mult decât o măsură de constrângere. Prin această decizie, de fapt, se decide perspectiva nemijlocită a dosarului, finalizându-se urmărirea penală pe caz.

Read more

Propuneri pentru îmbunătățirea Proiectului de lege privind accesul la informațiile publice
Proiectul de lege privind accesul la informațiile publice, elaborat de către Ministerul Justiției și supus procedurii de avizare și consultare publică, propune modificări importante și binevenite ale cadrului normativ, menite să asigure salvgardarea eficientă a dreptului la informație, statuat la art. 34 din Constituția Republicii Moldova.
Scopul principal al Proiectului este revizuirea cadrului normativ național în vederea transpunerii prevederilor Convenției Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale, adoptată la Tromso la 18 iunie 2009 (în continuare – Convenția de la Tromso) și ratificată de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr. 217/2013. Convenția de la Tromso a intrat în vigoare la 1 decembrie 2020, fiind tratat internațional obligatoriu care consfințește și reglementează dreptul general de acces la documentele oficiale deținute de către autoritățile publice.

Observatorul de Politici Publice Nr. 50

Read more

Ianuarie 2023

La sfârșitul anului trecut, a fost aprobat în prima lectură proiectul Legii taxei de stat. Proiectul conţine prevederi referitoare la:

  • taxa de stat;
  • taxa de timbru;
  • obiectul impunerii cu taxă de stat;
  • cuantumurile taxei de stat;
  • valoarea acţiunii în instanţa de judecată;
  • plata taxei de stat suplimentare;
  • scutirea de la plata taxei de stat;
  • amânarea și eșalonarea plăţii taxei de stat;
  • modul de plată a taxei de stat;
  • restituirea taxei de stat;
  • răspunderea pentru corectitudinea încasării taxei de stat;
  • organele care efectuează verificarea corectitudinii încasării taxei de stat.
  • TI-Moldova a analizat acest proiect de lege pentru a identifica aspectele care ar putea afecta interesul public şi pentru a îmbunătăţi politicile publice în domeniu.
Read more

La 31 ianuarie 2023, la Berlin, Transparency International a lansat Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul 2022 (IPC 2022). Clasamentul IPC 2022 cuprinde 180 ţări şi teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 surse externe (cercetări/studii ale unor organizaţii notorii, inclusiv 8 cercetări – pentru Republica Moldova ). IPC reflectă nivelul corupţiei din sectorul public perceput de către experţi şi oamenii de afaceri şi este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.
În centrul atenţiei IPC 2022 sunt aspectele referitoare la corupţie şi securitate globală. „Corupţia a făcut din lumea noastră un loc mai periculos. Pe măsură ce guvernele n-au reuşit să facă progrese împotriva acestui fenomen, el alimentează creşterea violenţei şi a conflictelor şi pune în pericol oamenii de pretutindeni…” a remarcat Delia Ferreira Rubio, Preşedinta Transparency International.

Read more

La 9 decembrie 2022, de Ziua Internaţională Anticorupţie, Transparency Internaţional – Moldova (TI-Moldova) a făcut totalurile ediţiei a XII -ea a concursului „Reflectarea fenomenului corupţiei în mass-media” şi a lansat culegerea de investigaţii jurnalistice anticorupţie. La festivitate au participat jurnaliști care au aplicat la concurs, reprezentanți ai instituțiilor anticorupție, dar și reprezentanți ai donatorilor. Evenimentul a fost realizat cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău şi a Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos.

Read more

La 8 decembrie 2022, Transparency International – Moldova a lansat studiul „Autorizarea și executarea construcțiilor în municipiul Chișinău”.

Cercetarea a avut drept obiectiv general analiza proceselor și autorităților menite să asigure legalitatea și calitatea construcțiilor în municipiu, precum și setarea unor recomandări în vederea îmbunătățirii stării de fapt.

Respectiv, studiul a urmărit, ca obiectiv specific, analiza proceselor de lucru, în special:
– aprobarea documentației de urbanism și amenajare a teritoriului;
– autorizarea construcțiilor;
– controlul și sancționarea încălcărilor.

În acest sens, cercetarea s-a întreprins din perspectiva a două dimensiuni – cadrul normativ versus punerea în aplicare.

Read more

Ce măsuri au întreprins autoritățile publice pentru a realiza recomandările Curţii de Conturi (CCRM); care din autorități au reuşit şi care au rămas restanţiere în acest proces; cum CCRM conlucrează cu Cancelaria de Stat, Parlamentul şi organele de drept; ce probleme rămân la ordinea de zi şi cum ar putea fi ele remediate? – la aceste întrebări se oferă răspuns în raportul Transparency International – Moldova lansat la 20 octombrie 2022. Raportul fost realizat în proiectul „Consolidarea statului democratic de drept: contribuţia societăţii civile” susţinut de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos.

Read more

Main functions:
– Strategic planning of the organisational development;
– Organisation and administration of TI-Moldova’s activity and its projects;
– Fundraising and management of financial means;
– Representation of the organization in relations with state institutions, mass media, international bodies;
– Coordination of the activity with the Secretariat of Transparency International, the Accreditation Commission and other administrative structures of the Transparency International movement.

Read more

La 6 august 2021, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat programul de activitate al Guvernului „Moldova vremurilor bune” și a acordat vot de încredere actualului Executiv. Evident, la un an de mandat guvernamental, rapoartele și evaluările privind cele realizate sunt mai mult decât potrivite. Totuși, pornind de la carențele planificării activității guvernamentale, în domeniul anticorupție, pare a fi mai valoroasă nu atât evaluarea celor realizate, cât evaluarea măsurii în care sunt asigurate condițiile minime ale unei activități anticorupție eficiente, și anume: existența unei viziuni strategice asumate; dezvoltarea unui cadru normativ potrivit; garantarea independenței instituțiilor responsabile. Prezentul observator de politici publice este dedicat unei analize în acest sens.

Descărcați Observatorul Nr. 48

Read more

În conformitate cu art. 9 din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, Autoritatea este condusă de un președinte, asistat de un vicepreședinte, care sunt numiți în funcții de Președintele Republicii Moldova la propunerea Consiliului de Integritate. Durata mandatului președintelui și a vicepreședintelui este de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat. Mandatul vicepreședintelui se încheie odată cu mandatul președintelui, însă acesta continuă să-și exercite atribuțiile până la numirea unui nou vicepreședinte.

La 5 aprilie, curent, în baza cererii de demisie, a încetat mandatul președintelui Autorității. Cu regret, până în prezent, concursul pentru suplinirea funcției nu a fost lansat, Consiliul publicând, la 21 iulie, curent, pentru consultare publică, proiectul Regulamentului privind modul de organizare și desfășurare a concursului pentru suplinirea funcției de președinte al Autorității Naționale de Integritate.

Read more

La 20 iulie 2022, Consiliul de Integritate (CI) a aprobat Planul de activitate al Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru anul 2022. Exercițiul a reconfirmat existența mai multor restanțe și deficiențe în domeniu. Cum de îmbunătățit procesul de planificare strategică a activității ANI și care sunt prioritățile CI în acest sens? Găsiți răspunsuri la aceste întrebări in observatorul de politici publice din această lună.

Descărcați Observatorul Nr. 46

Read more

Verificarea declarațiilor de avere și interese personale constituie o etapă distinctă a controlului în domeniu. Procesul de verificare este detaliat în art. 27 din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, atribuția de verificare revenind inspectorilor de integritate. Prezentul Observator de politici publice, pornind de la o analiză a cadrului normativ și statisticilor privind verificarea declarațiilor, vine cu mai multe recomandări care ar îmbunătăți aplicarea acestei politici de asigurare a integrității instituționale. Recomandările se referă atât la cadrul normativ, cât și la implementare, inclusiv la criteriile de selectare ale categoriilor de persoane, ale căror declarații urmează a fi verificate.

Descărcați Observatorul Nr. 45

Read more

Există prevederi legale privind controlul parlamentar, în general, dar și prevederi legale privind exercitarea controlului asupra activității autorităților anticorupție, însă acestea necesită dezvoltare. Instituția controlului parlamentar trebuie conceptualizată, clarificându-se formele și metodele. Normele trebuie echilibrate – controlul parlamentar nu trebuie să aducă atingere independenței autorităților anticorupție, principiu care trebuie să guverneze activitatea anticorupție.

În ceea ce privește controlul parlamentar asupra activității autorităților anticorupție, practicile parlamentare, deseori, par a fi arbitrare și părtinitoare. Prevederile legale privind controlul parlamentar, odată ce au fost instituite, trebuie aplicate plenar și imparțial. În cele ce urmează, după o analiză a modului de exercitare a controlului parlamentar asupra autorităților anticorupție, sunt setate recomandări de îmbunătățire a procesului.

Descărcați Observatorul Nr. 43


Read more

În corespundere cu art. 30 alin. 2 din Convenția Națiunilor împotriva corupției, fiecare stat parte ia măsurile necesare pentru a stabili sau menține, conform sistemului său juridic și principiilor sale constituționale, un echilibru adecvat între orice imunitate sau orice privilegiu de jurisdicție acordat agenților săi publici în exercițiul funcțiilor lor și posibilitatea, dacă este necesar, de a cerceta, urmări și judeca efectiv infracțiunile prevăzute de Convenție.   Descărcaţi raportul aici


Read more

TI-Moldova a monitorizat declararea veniturilor şi averilor de către procurori pentru a identifica eventuale abateri în acest proces, posibile vulnerabilităţi în activitatea entităţilor publice de profil şi pentru a veni cu propuneri de remediere a situaţiei.
Pe parcursul monitorizării au fost analizaţi o serie de indicatori care reflectă dinamica diferitor tipuri de venituri şi active declarate, ponderea persoanelor care le declară, inclusiv pentru a răspunde la întrebări precum: ce parte din veniturile procurorilor le constituie donaţiile şi moştenirile, cadourile oferite cu diferite ocazii; cine sunt beneficiarii celor mai mari donaţii; câte bunuri imobile (ex., apartamente, case, terenuri) declară procurorii, care este suprafaţa şi valoarea acestora; câte autoturisme sunt declarate şi la ce valoare.

Read more

La 12 aprilie 2022, studenții din cadrul mai multor instituții de învățământ superior din Chișinău (ASEM, USM, UTM, ULIM) au avut oportunitatea de a vedea spectacolul ”Made in Moldova” la Teatrul Național ”Satiricus Ion Luca Caragiale” (în regia lui Alexandru Grecu, autor – Constantin Cheianu).
Spectacolul este bazat pe fapte reale comunicate la linia fierbinte anti-corupție a TI-Moldova și relevă într-un mod emoțional cum toleranța și indiferența față de corupție într-o familie înstărită duce treptat la degradarea valorilor si la distrugerea acestei familii, facând o paralelă cu lipsa perspectivelor pentru o societate coruptă și îndemnând populația să opună rezistență acestui fenomen nociv.

Read more

Consiliul de integritate, timp de o jumătate de an, rămâne nefuncțional. Acest fapt periclitează eficiența procesului de control al averii și intereselor personale, conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor în serviciul public. Este imperioasă examinarea oportunității menținerii CI. Cel puțin, este necesară clarificarea statutului și reconsiderarea mandatului CI. Atât timp cât acest lucru nu se întâmplă, noua componență a CI trebuie să depună eforturi în exercitarea cât mai corectă a atribuțiilor. În acest context mai multe acțiuni sunt prioritare.

Descărcați Observatorul Nr. 39

Read more

Republica Moldova dispune de două instrumente care pot fi aplicate pentru a urmări averea titularilor de funcții din sectorul public, în cazul în care aceasta excede veniturile licite: Îmbogățirea ilicită și Constatarea caracterului nejustificat al averii. În prezenta Sinteză Transparency International – Moldova se refera la aplicarea prevederilor ce țin de îmbogățirea ilicită.

Descărcați aici

Read more

Republica Moldova dispune de două instrumente care pot fi aplicate pentru a urmări averea titularilor de funcții din sectorul public, în cazul în care aceasta excede veniturile licite: Îmbogățirea ilicită și Constatarea caracterului nejustificat al averii. În prezenta Sinteză ne vom referi la aplicarea prevederilor ce țin de constatarea caracterului nejustificat al averii.
Descărcați sinteza aici

Read more

La 07 februarie 2022, Curtea Constituțională a respins cererea de suspendare a acțiunii Legii nr. 13/2022 pentru modificarea Legii nr. 1260/2002 cu privire la avocatură. Curtea Constituțională urmează să se expună asupra constituționalității prevederilor, care au suscitat critici, pe bună dreptate, din partea comunității de avocați, atât din țară, cât și din străinătate. Legea în cauză semnalează mai multe probleme legate de procesul de legiferare. În revizuirea legislației aferente profesiilor juridice conexe sectorului justiției, această acțiune fiind trasată ca prioritate în Programul de activitate al Guvernului, trebuie să se respecte principiile-cheie.

Read more

Transparency International – Moldova în contextul ultimelor declarații ale Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, își exprimă profunda îngrijorare și atrage atenția autorităților statului, organelor anti-corupție, de asigurare a regimului constituțional și partenerilor de dezvoltare a Republicii Moldova asupra caracterului inacceptabil de intimidări și presiuni realizat pe fundalul intensificării procesului de verificare a averilor procurorilor și judecătorilor, care acționează tot mai agresiv împotriva jurnaliștilor care descoperă și semnalează cazurile de îmbogățire ilicită și averi nedeclarate care nu pot fi explicate prin venituri legale.

Read more

La 25 ianuarie 2022, Berlin, Transparency International a lansat Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul 2021 (IPC 2021). Clasamentul IPC 2021 cuprinde 180 ţări şi teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 studii ale unor organizaţii notorii (inclusiv 7 – pentru Republica Moldova). IPC reflectă nivelul percepţiei corupţiei din sectorul public şi este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.

Read more

Anul 2021 a fost marcat de alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Rezultatele scrutinului au determinat evoluțiile în justiție și anticorupție. Programul de activitate al Guvernului „Moldova vremurilor bune” a trasat, între prioritățile imediate, demararea reformei justiţiei şi pachetul anticorupţie, fiind preconizate acțiuni concrete. Pe parcursul anului 2021, mai multe au fost întreprinse. Însă, ar fi important ca autoritățile naționale să depună mai multă diligență.

Descărcați Observatorul Nr. 37

Read more

În cadrul reuniunii a 89-a a GRECO, care a avut loc în perioada 29 noiembrie – 03 decembrie 2021, în privința Republicii Moldova, în cadrul rundei a IV-a de evaluare, a fost adoptat Raportul interimar de conformitate. S-a concluzionat că nivelul de conformitate a țării cu recomandările GRECO rămâne în general insuficient. Șefului delegației naționale i s-a solicitat să prezinte, cel târziu până la 31 decembrie 2022, raportul privind implementarea recomandărilor restante.
Descărcați Observatorul Nr. 36

Read more

Pe data de 09 noiembrie 2021, Parlamentul Republicii Moldova a înregistrat Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratură. Este de notat că Legea cu privire la Procuratură este des modificată. Din anul 2016 până în prezent, legea a fost modificată de 19 ori, mai multe amendamente fiind controversate și criticate atât de organizațiile naționale ale societății civile, cât și de organismele internaționale. Este și cazul celor mai recente modificări, operate prin Legea nr. 102/2021 și prin Legea nr. 103/2021. O parte din aceste modificări urmează a revizuite de autoritățile Republicii Moldova din perspectiva Comisiei de la Veneția. Citiți în continuare.

Read more

Pe rolul Parlamentului Republicii Moldova se află Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, nr. 347/2021. Proiectul își propune eficientizarea mecanismelor de prevenire și combatere a corupției politice și electorale, inclusiv a utilizării abuzive a resurselor administrative în procesul electoral. Inițiativa legislativă, însă, ar putea să nu aibă impactul scontat.

Descarcati cel mai recent Observator sa aflati detalii

Read more

La 9 decembrie 2021, de Ziua Internațională Anticorupție, Transparency International – Moldova (TI-Moldova) a totalizat ediţia XI a concursului „Reflectarea fenomenului corupţiei în mass-media” organizat cu susținerea Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.

Concursul din acest an a întrunit 24 autori – jurnaliști tineri, dar și experimentați în domeniu, care au venit cu 70 de investigații publicate în mass-media scrisă și electronică.

Read more

Pentru a dezvolta subiectul evaluării instituţionale a Curţii de Conturi prin prisma Sistemului Naţional de Integritate, analizat în martie curent , TI-Moldova a efectuat un sondaj în autorităţile publice centrale (APC) auditate de Curtea de Conturi. Scopul sondajului este analiza opiniilor şi experienţelor reprezentanţilor APC despre relațiile cu auditorii Curţii în timpul misiunilor de audit; comportamentul, profesionalismul şi integritatea auditorilor; precum şi implementarea recomandărilor Curţii.

Read more

8 octombrie 2021 — Organizațiile semnatare urmăresc cu cea mai mare atenție situația din jurul cazului Alexandr Stoianoglo. Este surprinzătoare viteza cu care a fost pornit dosarul penal împotriva dlui Stoianoglo efectuată reținerea și solicitarea de arestare a acestuia. Lipsa de informații nu ne permite să ne pronunțăm cu privire la temeinicia acuzațiilor aduse împotriva lui Alexndr Stoianoglo, în același timp considerăm imperios necesar ca procurorii și instanțele judecătorești să dea dovadă de transparență exemplară și respect față de prevederile legale.

Read more

La 4 august 2021, Parlamentul Republicii Moldova a înregistrat inițiativa legislativă înaintată de un grup de deputați – Proiectul de lege pentru modificarea unor acte, nr. 169/2021.[1] Prin proiect se propune modificarea a 34 de acte legislative, în special – Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (Legea nr. 132/2016) și Legea nr. 133/2016 privind declararea averii si a intereselor personale (Legea nr. 133/2016).

Proiectul necesită îmbunătățiri esențiale, nefiind fundamentat suficient și conținând prevederi discutabile.

Read more

La 10 august 2021, Parlamentul Republicii Moldova a înregistrat inițiativa legislativă înaintată de către un grup de deputați – Proiectul de lege pentru modificarea articolului 8 din Legea nr. 1104/2002 cu privire la Centrul Național Anticorupție. Propunerea pare a fi controversată, oportunitatea acesteia necesitând a fi examinată suplimentar.

Read more

Prin proiect, se propune modificarea mai multor prevederi, dar şi completarea Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratură (Legea nr. 3/2016) cu norme privind evaluarea performanţelor Procurorului General. Potrivit acestora, în scopul aprecierii activităţii şi a corespunderii cu funcţia deţinută, performanţele Procurorului General urmează a fie evaluate de către o comisie de evaluare a performanţelor Procurorului General (comisie), constituită ad-hoc de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Evaluarea performanţelor Procurorului General se iniţiază la sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova sau a cel puţin 3 membri ai CSP şi nu poate avea loc mai des decât o dată în an.

Read more

La 6 august 2021, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Programul de activitate al Guvernului și a acordat votul de încredere Executivului. Proiectul de hotărâre în acest sens a fost înregistrat în Parlament pe data de 4 august 2021 și publicat pe site-ul Parlamentului la 5 august 2021. Transparency International – Moldova reflecta asupra obiectivelor pe justiție și anticorupție

Descărcați Observatorul Nr. 31

Read more

Potrivit experților, Republica Moldova dispune de un patrimoniu imobil urban și rural considerabil, care merită să fie pus în valoare în mod adecvat. Situația din Chișinău s-a considerat critică. Dacă problemele identificate în Chișinău nu vor fi rezolvate rapid, aceleași mecanisme distructive se vor declanșa în restul țării și vor pune în pericol patrimoniul cultural național în întregime.

Read more

La 20 mai 2021, Transparency International – Moldova a prezentat raportul Guvernarea deschisă în Republica Moldova: probleme pe ordinea de zi realizat în proiectul „Consolidarea statului democratic de drept: contribuţia societăţii civile”, susținut de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos. Scopul lucrării este de a analiza modul în care a fost elaborat și implementat Planul de acţiuni pentru guvernare deschisă pentru 2019-2020, identifica eventuale probleme și veni cu recomandări, inclusiv pentru următorul plan de acțiuni.

Read more

In the Republic of Moldova, the judiciary is one of the most frequently reformed sectors. Initially, the policy documents in the field had a segmental approach, targeting institutions and issues separately. Subsequently, a comprehensive approach was attempted, with reform efforts combined in a unified policy framework, such as the Judicial Strengthening Strategy and the Action Plan for its implementation, approved in 2007. Admittedly, the reform intentions concerned only the judicial system and did not extend, to the same extent, to the other components of the justice sector (criminal prosecution bodies, related legal professions, the enforcement system, etc.), which were dealt with, further apart.

Read more

În Republica Moldova, justiția constituie unul din cele mai des reformate sectoare. Inițial, documentele de politici în domeniu aveau o abordare segmentară, vizând separat instituții și aspecte. Ulterior, s-a încercat o abordare cuprinzătoare, eforturile de reformă conjugându-se într-un cadru de politici unificat, cum ar fi – Strategia de consolidare a sistemului judecătoresc și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia, aprobate în anul 2007. Ce-i drept, intențiile de reformă au vizat doar sistemul judecătoresc și nu s-au extins, în aceeași măsură, asupra celorlalte componente ale sectorului justiției (organele de urmărire penală, profesiile juridice conexe, sistemul de executare etc.), acestea fiind tratate în continuare separat.

Read more

În mass-media din Republica Moldova sunt publicate periodic investigații bine documentate despre averile care depășesc cu mult veniturile declarate ale politicienilor și funcționarilor, despre conflictele de interese și concursurile de achiziții netransparente sau trucate, despre alte scheme de corupție. În unele cazuri, instituțiile publice din domeniul luptei cu corupția au reacționat la anchetele jurnalistice și au pornit proceduri de control, în altele însă nu a urmat nicio reacție sau reacția a fost discreționară și conjuncturală, în funcție de realitatea politică. Acestea sunt câteva din concluziile studiului „Reacția autorităților la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate și corupție”, lansat la 5 mai 2021 în cadrul unui eveniment online, organizat de Asociația Presei Independente (API) și Transparency International Moldova.

Read more

Constatăm că acțiunile întreprinse de majoritatea parlamentară prin aprobarea Hotărârii Parlamentului privind retragerea votului de încredere dnei Domnica Manole, Președinte și judecător al Curții Constituționale sunt contrare Constituției, Legii privind Curtea Constituțională, Hotărârii Curții Constituționale nr. 8/2013 și constituie toate elementele constitutive ale uzurpării puterii de stat. În același timp, aprobarea în aceeași zi, la diferența de o oră a unei Hotărâri a Parlamentului prin care este numit în funcție un alt judecător la Curtea Constituțională, fiind cunoscute cu bună știință cerințele privind modul de revocare a mandatului unui judecător la Curtea Constituțională, demonstrează intenția majorității parlamentare de uzurpare a puterii de stat.

Read more

Mai multe organizații neguvernamentale (ONG) au monitorizat activitatea administrațiilor publice locale (APL) din localitățile lor, site-urile primăriilor, discutând și cu cetățenii despre percepția fenomenului corupției în cadrul proiectului „Angajament civic pentru o guvernare locală mai bună”, implementat de Transparency International (TI) – Moldova. Scopul proiectului a fost de a monitoriza politicile anticorupție, dar și de a informa oamenii despre pericolele dării sau luării de mită.

Read more

Curtea de Conturi (CC), în virtutea legii, este instituția supremă de audit a Republicii Moldova, care exercită controlul asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare publice și a patrimoniului public prin realizarea auditului public extern în conformitate cu standardele internaționale ale instituțiilor supreme de audit.

Prezentul raport reprezintă o evaluare alternativă a CC, din perspectiva a două dimensiuni (lege vs. practică), având ca repere cinci indicatori de bază: Independență, integritate, responsabilitate, transparență, eficiență.

Read more

Colaboratorii TI-Moldova si A.O PROSPECT au prezentat rezultatele chestionarii locuitorilor din or. Cimislia, Balti, Criuleni si Soldanesti.

Reprezentantul TI-Moldova a prezentat recomendarile pentru autorizatile publice locale.

Primarul de Cimislia Sergiu Andronachi s-a pronuntat asupra utilitatii acestor recomandari pentru imbunatatirea calitatii administrarii publice locale.

Această activitate este realizată în cadrul proiectului „Angajament civic pentru o guvernare locală mai bună” cu sprijinul financiar acordat de Biroul de Cooperare al Elveţiei în Moldova şi Secretariatul Transparency International.

Read more

Transparency International – Moldova își exprimă indignarea în legătură cu atacul obraznic al lui Ilan Şor – figurantului principal din raportul Kroll privind frauda din sistemul bancar al Republicii Moldova – la adresa Șefului Delegației Uniunii Europene în Moldova și învinuirile deplasate privind implicarea în afacerile interne ale Republicii Moldova.

Read more

Transparency International – Moldova a desfăşurat o intervievare a locuitorilor din oraşele Cimişlia, Bălţi, Criuleni şi Şoldăneşti pentru a afla opiniile şi experienţele acestora referitoare la activitatea autorităţilor publice locale (APL), serviciile prestate de acestea şi pentru a îmbunătăţi dialogul populaţiei cu APL.

Read more

Sursa foto: Eppgroup.eu

Din cauza valurilor de dezinformări pornite din 24 februarie 2022, de când Federația Rusă a pornit un război agresiv și nejustificat împotriva Ucrainei, autoritățile de la Chișinău au adoptat diverse măsuri, inclusiv legislative, pentru a proteja spațiul informațional din Moldova, dar și cetățenii săi de propaganda de la Kremlin. De la introducerea în Codul Contravențional al Republicii Moldova a modificărilor care permit sancționarea promovării atributelor și simbolurilor sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum și a propagandei sau glorificării acestor acțiuni,  au fost înregistrate de către poliție până în luna ianuarie curent 374 cauze contravenționale, valoarea totală a amenzilor constituind circa 1,5 milioane de lei.

În luna februarie  2024 se împlinesc doi ani de la începerea războiului agresiv și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei. Pe lângă pagubele materiale provocate  de război,  Federația Rusă duce și un război informațional periculos, fapt ce a impus autorităților   pro-europene de la Chișinău să blocheze site-uri care promovau narațiuni de război și îl justificau, să sisteze posturi TV, să expulzeze diplomați ruși, să adopte măsuri legislative etc.

Măsuri legislative adoptate, inclusiv cu stabilirea de sancțiuni

La câteva luni de la începerea războiului, autoritățile de la Chișinău au adoptat  modificări la Codul serviciilor media audiovizuale, cunoscute cu denumirea de „Lege a securității informaționale”  (Legea pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018). Amendamentele nu fac altceva decât să protejeze consumatorii de informații de dezinformare. Prin noile modificări s-a introdus noțiunea de  „dezinformare” ca „răspândire intenționată a informațiilor false, create pentru a dăuna unei persoane, unui grup social, unei organizații sau securității statului”, iar posturilor de radio și televiziune li se interzice să retransmită programe informative și informativ-analitice din alte țări decât statele membre ale Uniunii Europene, Statele Unite ale Americii, Canada și statele care au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră. Federația Rusă a semnat, dar nu a ratificat această convenție internațională.

În  luna iulie 2022, Codul contravențional a fost completat cu un nou articol (Articolul 3655) potrivit căruia sunt sancționate acțiunile de încălcare a drepturilor cetățenilor prin răspândirea atributelor și simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum și al propagandei sau glorificării acestor acțiuni” Aceste modificări au fost făcute și din cauza apariției în spațiul public a mai multor mesaje de instigare la ură și discriminare îndreptate împotriva cetățenilor ucraineni, refugiați în Moldova.  De la introducerea acestor modificări și până în luna ianuarie curent, poliția a înregistrat 374 cauze contravenționale. PotrivitInspectoratul General al Poliției, valoarea totală a amenzilor constituind circa 1,5 milioane de lei.

Expulzări de diplomați ruși

În luna iulie 2023,  autoritățile moldovenești au anunțat reducerea numărul diplomaților ruși și al personalului tehnic din cadrul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău. Această decizie a fost luată la scurt timp după ce portarul „The Insider” și postul de televiziune Jurnal TV au publicat o investigație, potrivit căreia serviciile secrete rusești ar spiona instituțiile statului  cu ajutorul unor antene de pe sediul Ambasadei Rusiei la Chișinău. Astfel că în luna august, 22 de diplomați ruși și 23 de angajați din rândul personalului tehnic, împreună cu familiile lor, au părăsit Republica Moldova. Atunci, mai multe surse pro-Kremlin au acuzat autoritățile din Moldova ca fiind rusofobe și că decizia ar fi fost luată      la indicația Occidentului, în urma căreia vor avea de suferit cetățenii, și că „Moldova urmează calea Kievului”.

Licențe tv suspendate, site-uri blocate

Două luni mai târziu, în preajma alegerilor locale generale desfășurate în noiembrie 2023, valurile de dezinformări se întețeau și autoritățile au blocat mai multe site-uri cu politică editorială pro-Kremlin, dar  au și sistat posturi TV care transmit conținut în limba rusă, afiliate unor politicieni, de asemenea, apropiați Kremlinului.

Astfel că în luna octombrie 2023, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a dispus suspendarea licențelor de emisie a șase posturi de televiziune (Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3). Decizia Comisiei a fost similară celei din decembrie 2022, când au fost suspendate licențele altor 6 televiziuni (Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV).  Decizia a fost contestată în judecată. La finele anului trecut,  la un de un an de la suspendarea licențelor, magistrații de la Judecătoria Chișinău au respins plângerea, calificând-o drept neîntemeiată.

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova a ordonat blocarea  a 31 de site-uri, printre care Kp.md, Vedomosti.md – platforme foarte citite în Republica Moldova prin intermediul cărora erau transmise diverse narațiuni de război și mesaje discriminatorii și de instigare la ură.

Ulterior, într-un alt Ordin de la SIS se regăseau și paginile web      ale unor posturi de televiziune, ca Publika, Canal 2, Canal 3, Orizont TV, ITV, închise și ele în aceeași zi și asta după ce Comisia pentru Situații Excepționale le-a suspendat licențele de emisie la cererea SIS pe motiv că Rusia ar încerca să influențeze prin intermediul lor alegerile locale din 5 noiembrie 2023. La rândul lor, jurnaliștii de la aceste posturi de televiziune au acuzat autoritățile de cenzură și că le-ar încălca libertatea de exprimare.

Tot în octombrie, SIS a publicat un alt Ordin prin care se închideau câteva site-uri ale posturilor tv rusești printre care Ntv.ru, Ren.tv – și de această dată SIS motivând că aceste platforme promovează conţinut on-line utilizat în războiul informaţional contra Republicii Moldova.

A fost creat în Republica Moldova Centrul de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării

De asemenea, în anul 2023, cu scopul de a proteja spațiul informațional și de a face populația mai rezilientă, autoritățile moldovenești au creat Centrul de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, instituție care este condusă de fosta ministră a Afacerilor Interne, Ana Revenco. Acest Centru este o noutate în regiune și va avea misiunea de a consolida cooperarea între instituții în lupta împotriva dezinformării, manipulării informațiilor și ingerințelor străine, care prezintă pericol sau pot prejudicia securitatea națională și periclita realizarea intereselor naționale.

Aceste măsuri sunt necesare pentru a fi luate in Republica Moldova deoarece în ultimii ani dezinformarea a luat amploare în țară,  fenomen cauzat de mai mulți factori, printre care:

  • influența politică, fiind utilizată de cele mai multe ori prin manipularea opiniei publice în favoarea anumitor partide sau lideri politici, de obicei fiind o divizare între Est și Vest.
  • media slăbită și politizată. Pe parcursul anilor, mass-media a fost politizată, iar oamenii aveau puține  surse de știri credibile și verificate, existând riscul ca aceștia să cadă pradă dezinformării.
  • diviziunile etnice și lingvistice create artificial de grupurile de interese au încercat permanent să facă diferențe etnice și lingvistice din Republica Moldova, fiind exploatate narațiuni precum rusofobie sau românofobie,  amplificând dezinformarea.
  • Influența externă a Federației Ruse. Republica Moldova este adesea subiectul unor interese divergente din partea Federației Ruse, încercând să  influențeze prin diverse metode opinia publică  prin intermediul dezinformării.

Lilia Zaharia,

TI-Moldova

Read more

Transparency International-Moldova și PNUD anunță înscrierea participanților de pe ambele maluri ale Nistrului la hackathonul „Nistru TruthBridge” – locul unde se vor crea și dezvolta instrumente digitale de prevenire și combatere a dezinformării și a discursului instigator la ură. Hackathonul se desfășoară cu susținerea proiectului „Construirea păcii durabile și incluzive, consolidarea încrederii și a coeziunii sociale în Moldova”, finanțat de Fondul ONU pentru Consolidarea Păcii, implementat de OHCHR, PNUD și UN Women.

Evenimentul va avea loc în perioada 26-27 ianuarie 2024 și este destinat programatorilor, designerilor, experților în comunicare, jurnaliștilor, specialiștilor în securitate cibernetică de pe ambele maluri ale Nistrului. 

Doritorii de a participa la hackathon trebuie să completeze formularul de înregistrare până pe 22 ianuarie 2024, ora 18.00. 

Timp de 24 de ore, participanții vor lucra, testa și experimenta, transformând conceptele sale de soluții inovative în prototipuri funcționale, asistați de mentori – mentori din Republica Moldova, România și Georgia, profesioniști în domeniul vizualizării datelor din mediul online, experți media și analiști în domeniul prevenirii și combaterii dezinformării, specialiști în IT și dezvoltare aplicații etc. De asemenea, participanții vor beneficia de mentorat cum să își prezinte ideile de proiecte într-un mod creativ și convingător și să atragă atenția audienței, sporind șansele de a obține sprijin. Prototipurile vor fi evaluate de un juriu format din reprezentanți ai organizatorilor și parteneri de dezvoltare.

Cele mai inovatoare 3 prototipuri vor fi susținute financiar pentru a fi puse în practică. Vor fi acordate granturi în valoare de circa 5500 de dolari fiecare, bani care vor fi acordați în două tranșe: jumătate de sumă la început de proiect, a doua – după dezvoltarea soluției.

Echipele câștigătoare vor fi consultate și ghidate de Transparency International-Moldova și PNUD. De proiectele finale vor beneficia atât utilizatorii rețelelor sociale, cât și jurnaliștii, rețelele de fact-checking etc.

Read more

Sursa foto: Dellford-international.org

Transparency International – Moldova (TI-Moldova) lansează o nouă rundă de consultații juridice gratuite pentru jurnaliștii de investigație cu scopul de a spori calitatea materialelor jurnalistice, a proteja jurnaliștii și a contribui la prevenirea și combaterea corupției.

Jurnaliștii vor fi consultați  în scrierea investigațiilor jurnalistice și, după caz, în procesul de adresare către organele de drept și instanțele de judecată. Subiectele vor acoperi legislația anticorupție, buna guvernare, accesul la informații, transparența decizională, protecția datelor cu caracter personal.

Consultațiile vor fi oferite prin e-mail sau, după caz,  la oficiul TI-Moldova de către experta organizației, Mariana Kalughin (date de contact: e-mail office@transparency.md, în copie mkalughin@gmail.com, str. „31 August 1989”, nr.98, oficiul 203, incinta Uniunii  Scriitorilor).

Unul din domeniile strategice de activitate a Transparency International – Moldova (TI-Moldova) este susținerea jurnalismului de investigație prin oferirea consultanței juridice jurnaliștilor, mentoratul scrierii investigațiilor, acordarea burselor pentru realizarea investigațiilor jurnalistice etc.

Activitatea este realizată în proiectul „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.

Read more