La 6 august 2021, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat programul de activitate al Guvernului „Moldova vremurilor bune” și a acordat vot de încredere actualului Executiv. Evident, la un an de mandat guvernamental, rapoartele și evaluările privind cele realizate sunt mai mult decât potrivite. Totuși, pornind de la carențele planificării activității guvernamentale, în domeniul anticorupție, pare a fi mai valoroasă nu atât evaluarea celor realizate, cât evaluarea măsurii în care sunt asigurate condițiile minime ale unei activități anticorupție eficiente, și anume: existența unei viziuni strategice asumate; dezvoltarea unui cadru normativ potrivit; garantarea independenței instituțiilor responsabile. Prezentul observator de politici publice este dedicat unei analize în acest sens.

Descărcați Observatorul Nr. 48

În conformitate cu art. 9 din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, Autoritatea este condusă de un președinte, asistat de un vicepreședinte, care sunt numiți în funcții de Președintele Republicii Moldova la propunerea Consiliului de Integritate. Durata mandatului președintelui și a vicepreședintelui este de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat. Mandatul vicepreședintelui se încheie odată cu mandatul președintelui, însă acesta continuă să-și exercite atribuțiile până la numirea unui nou vicepreședinte.

La 5 aprilie, curent, în baza cererii de demisie, a încetat mandatul președintelui Autorității. Cu regret, până în prezent, concursul pentru suplinirea funcției nu a fost lansat, Consiliul publicând, la 21 iulie, curent, pentru consultare publică, proiectul Regulamentului privind modul de organizare și desfășurare a concursului pentru suplinirea funcției de președinte al Autorității Naționale de Integritate.

La 20 iulie 2022, Consiliul de Integritate (CI) a aprobat Planul de activitate al Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru anul 2022. Exercițiul a reconfirmat existența mai multor restanțe și deficiențe în domeniu. Cum de îmbunătățit procesul de planificare strategică a activității ANI și care sunt prioritățile CI în acest sens? Găsiți răspunsuri la aceste întrebări in observatorul de politici publice din această lună.

Descărcați Observatorul Nr. 46

Verificarea declarațiilor de avere și interese personale constituie o etapă distinctă a controlului în domeniu. Procesul de verificare este detaliat în art. 27 din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, atribuția de verificare revenind inspectorilor de integritate. Prezentul Observator de politici publice, pornind de la o analiză a cadrului normativ și statisticilor privind verificarea declarațiilor, vine cu mai multe recomandări care ar îmbunătăți aplicarea acestei politici de asigurare a integrității instituționale. Recomandările se referă atât la cadrul normativ, cât și la implementare, inclusiv la criteriile de selectare ale categoriilor de persoane, ale căror declarații urmează a fi verificate.

Descărcați Observatorul Nr. 45

Există prevederi legale privind controlul parlamentar, în general, dar și prevederi legale privind exercitarea controlului asupra activității autorităților anticorupție, însă acestea necesită dezvoltare. Instituția controlului parlamentar trebuie conceptualizată, clarificându-se formele și metodele. Normele trebuie echilibrate – controlul parlamentar nu trebuie să aducă atingere independenței autorităților anticorupție, principiu care trebuie să guverneze activitatea anticorupție.

În ceea ce privește controlul parlamentar asupra activității autorităților anticorupție, practicile parlamentare, deseori, par a fi arbitrare și părtinitoare. Prevederile legale privind controlul parlamentar, odată ce au fost instituite, trebuie aplicate plenar și imparțial. În cele ce urmează, după o analiză a modului de exercitare a controlului parlamentar asupra autorităților anticorupție, sunt setate recomandări de îmbunătățire a procesului.

Descărcați Observatorul Nr. 43

În corespundere cu art. 30 alin. 2 din Convenția Națiunilor împotriva corupției, fiecare stat parte ia măsurile necesare pentru a stabili sau menține, conform sistemului său juridic și principiilor sale constituționale, un echilibru adecvat între orice imunitate sau orice privilegiu de jurisdicție acordat agenților săi publici în exercițiul funcțiilor lor și posibilitatea, dacă este necesar, de a cerceta, urmări și judeca efectiv infracțiunile prevăzute de Convenție.   Descărcaţi raportul aici

In anul 2022, marcăm al cincilea an de depunere a declarațiilor de avere și interese personale în formă electronică – timp suficient pentru a putea evalua experiențele acumulate și pentru a veni cu propuneri de îmbunătățire a instrumentului.

Descărcați Observatorul Nr. 42

La 12 aprilie 2022, studenții din cadrul mai multor instituții de învățământ superior din Chișinău (ASEM, USM, UTM, ULIM) au avut oportunitatea de a vedea spectacolul ”Made in Moldova” la Teatrul Național ”Satiricus Ion Luca Caragiale” (în regia lui Alexandru Grecu, autor – Constantin Cheianu).
Spectacolul este bazat pe fapte reale comunicate la linia fierbinte anti-corupție a TI-Moldova și relevă într-un mod emoțional cum toleranța și indiferența față de corupție într-o familie înstărită duce treptat la degradarea valorilor si la distrugerea acestei familii, facând o paralelă cu lipsa perspectivelor pentru o societate coruptă și îndemnând populația să opună rezistență acestui fenomen nociv.

Consiliul de integritate, timp de o jumătate de an, rămâne nefuncțional. Acest fapt periclitează eficiența procesului de control al averii și intereselor personale, conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor în serviciul public. Este imperioasă examinarea oportunității menținerii CI. Cel puțin, este necesară clarificarea statutului și reconsiderarea mandatului CI. Atât timp cât acest lucru nu se întâmplă, noua componență a CI trebuie să depună eforturi în exercitarea cât mai corectă a atribuțiilor. În acest context mai multe acțiuni sunt prioritare.

Descărcați Observatorul Nr. 39

Republica Moldova dispune de două instrumente care pot fi aplicate pentru a urmări averea titularilor de funcții din sectorul public, în cazul în care aceasta excede veniturile licite: Îmbogățirea ilicită și Constatarea caracterului nejustificat al averii. În prezenta Sinteză Transparency International – Moldova se refera la aplicarea prevederilor ce țin de îmbogățirea ilicită.

Descărcați aici

Republica Moldova dispune de două instrumente care pot fi aplicate pentru a urmări averea titularilor de funcții din sectorul public, în cazul în care aceasta excede veniturile licite: Îmbogățirea ilicită și Constatarea caracterului nejustificat al averii. În prezenta Sinteză ne vom referi la aplicarea prevederilor ce țin de constatarea caracterului nejustificat al averii.
Descărcați sinteza aici

La 07 februarie 2022, Curtea Constituțională a respins cererea de suspendare a acțiunii Legii nr. 13/2022 pentru modificarea Legii nr. 1260/2002 cu privire la avocatură. Curtea Constituțională urmează să se expună asupra constituționalității prevederilor, care au suscitat critici, pe bună dreptate, din partea comunității de avocați, atât din țară, cât și din străinătate. Legea în cauză semnalează mai multe probleme legate de procesul de legiferare. În revizuirea legislației aferente profesiilor juridice conexe sectorului justiției, această acțiune fiind trasată ca prioritate în Programul de activitate al Guvernului, trebuie să se respecte principiile-cheie.

Anul 2021 a fost marcat de alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Rezultatele scrutinului au determinat evoluțiile în justiție și anticorupție. Programul de activitate al Guvernului „Moldova vremurilor bune” a trasat, între prioritățile imediate, demararea reformei justiţiei şi pachetul anticorupţie, fiind preconizate acțiuni concrete. Pe parcursul anului 2021, mai multe au fost întreprinse. Însă, ar fi important ca autoritățile naționale să depună mai multă diligență.

Descărcați Observatorul Nr. 37

În cadrul reuniunii a 89-a a GRECO, care a avut loc în perioada 29 noiembrie – 03 decembrie 2021, în privința Republicii Moldova, în cadrul rundei a IV-a de evaluare, a fost adoptat Raportul interimar de conformitate. S-a concluzionat că nivelul de conformitate a țării cu recomandările GRECO rămâne în general insuficient. Șefului delegației naționale i s-a solicitat să prezinte, cel târziu până la 31 decembrie 2022, raportul privind implementarea recomandărilor restante.
Descărcați Observatorul Nr. 36

Pe data de 09 noiembrie 2021, Parlamentul Republicii Moldova a înregistrat Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratură. Este de notat că Legea cu privire la Procuratură este des modificată. Din anul 2016 până în prezent, legea a fost modificată de 19 ori, mai multe amendamente fiind controversate și criticate atât de organizațiile naționale ale societății civile, cât și de organismele internaționale. Este și cazul celor mai recente modificări, operate prin Legea nr. 102/2021 și prin Legea nr. 103/2021. O parte din aceste modificări urmează a revizuite de autoritățile Republicii Moldova din perspectiva Comisiei de la Veneția. Citiți în continuare.

Pe rolul Parlamentului Republicii Moldova se află Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, nr. 347/2021. Proiectul își propune eficientizarea mecanismelor de prevenire și combatere a corupției politice și electorale, inclusiv a utilizării abuzive a resurselor administrative în procesul electoral. Inițiativa legislativă, însă, ar putea să nu aibă impactul scontat.

Descarcati cel mai recent Observator sa aflati detalii

La 4 august 2021, Parlamentul Republicii Moldova a înregistrat inițiativa legislativă înaintată de un grup de deputați – Proiectul de lege pentru modificarea unor acte, nr. 169/2021.[1] Prin proiect se propune modificarea a 34 de acte legislative, în special – Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (Legea nr. 132/2016) și Legea nr. 133/2016 privind declararea averii si a intereselor personale (Legea nr. 133/2016).

Proiectul necesită îmbunătățiri esențiale, nefiind fundamentat suficient și conținând prevederi discutabile.

La 10 august 2021, Parlamentul Republicii Moldova a înregistrat inițiativa legislativă înaintată de către un grup de deputați – Proiectul de lege pentru modificarea articolului 8 din Legea nr. 1104/2002 cu privire la Centrul Național Anticorupție. Propunerea pare a fi controversată, oportunitatea acesteia necesitând a fi examinată suplimentar.

Prin proiect, se propune modificarea mai multor prevederi, dar şi completarea Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratură (Legea nr. 3/2016) cu norme privind evaluarea performanţelor Procurorului General. Potrivit acestora, în scopul aprecierii activităţii şi a corespunderii cu funcţia deţinută, performanţele Procurorului General urmează a fie evaluate de către o comisie de evaluare a performanţelor Procurorului General (comisie), constituită ad-hoc de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Evaluarea performanţelor Procurorului General se iniţiază la sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova sau a cel puţin 3 membri ai CSP şi nu poate avea loc mai des decât o dată în an.

La 6 august 2021, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Programul de activitate al Guvernului și a acordat votul de încredere Executivului. Proiectul de hotărâre în acest sens a fost înregistrat în Parlament pe data de 4 august 2021 și publicat pe site-ul Parlamentului la 5 august 2021. Transparency International – Moldova reflecta asupra obiectivelor pe justiție și anticorupție

Descărcați Observatorul Nr. 31

Transparency International – Moldova a desfăşurat o intervievare a locuitorilor din oraşele Cimişlia, Bălţi, Criuleni şi Şoldăneşti pentru a afla opiniile şi experienţele acestora referitoare la activitatea autorităţilor publice locale (APL), serviciile prestate de acestea şi pentru a îmbunătăţi dialogul populaţiei cu APL.