La 30 noiembrie 2023, Transparency International-Moldova a prezentat rezultatele unui nou sondaj al APC privind comunicarea cu Curtea de Conturi, profesionalismul, integritatea auditorilor şi implementarea recomandărilor Curţii. La eveniment au fost prezenți atât reprezentanți ai CCRM, cât și ai entităților auditate: ministere şi entităţi din subordine. După prezentarea rezultatelor, participanții au concluzionat că o comunicare eficientă între Curtea de Conturi și entitățile auditate este crucială pentru buna funcționare a sistemului financiar și pentru asigurarea transparenței și responsabilității în gestionarea resurselor publice.

Experta TI-Moldova, autoarea Studiului, Ianina Spinei, a specificat că la baza sondajului a fost un chestionar adresat conducerii entităţilor publice şi responsabililor de comunicarea cu CCRM. Chestionarul a fost dezvoltat în comun cu CCRM și testat în APC, fiind desfăşurat în perioada 10 septembrie – 30 octombrie 2023, la el participând reprezentanți ai 20 APC (ministere şi entităţi din subordine). Perioada de timp vizată în sondaj a fost anul 2022 – septembrie 2023.

Printre recomandările expertei în cadrul evenimentului au fost ca reprezentanții Cancelariei de Stat și cei de la CCRM să mențină un schimb de experienţă între entităţile publice la subiectul implementării recomandărilor auditorilor, fiind promovate bune practici. De asemnenea, Ianina Spinei a recomandat elaborarea şi aplicarea unor reguli interne de comunicare cu auditorii CCRM de către entităţile publice care nu dispun de asemenea reguli, remiterea acestor documente entităților din subordine pentru informare.

Rezultatele succinte ale sondajului

Existența regulilor interne privind comunicarea cu CCRM  și a responsabililor de acest proces. Deși acum trei ani APC li s-a recomandat să elaboreze și aplice reguli interne care ar asigura şi facilita comunicarea cu CCRM[1], în prezent doar 44% din respondenţi relevă că entitatea în care activează dispune de atare reguli. Circa 2/3 din respondenţi susţin că în cadrul entităţii publice există o subdiviziune/persoană responsabilă de comunicarea cu CCRM. Comparativ cu sondajul anterior (2021), ponderea respondenţilor care confirmă existența regulilor interne de comunicare cu CCRM, precum și desemnarea responsabililor de acest proces a scăzut, o eventuală explicație ar fi fluctuația de cadre și informarea insuficientă, în unele entități publice, a persoanelor antrenate în comunicarea cu CCRM. 

Informarea APC despre informațiile care trebuie prezentate în timpul misiunilor de audit. Deși circa 2/3 din respondenţi au remarcat că auditorii Curţii i-au informat pe deplin despre informaţiile şi documentele care urmau să le prezinte, 1/3 din respondenţi consideră că au fost informaţi parţial şi n-au fost informați deloc. Comparativ cu 2021, ponderea respondenţilor care susţin că au fost informaţi pe deplin s-a redus. În opinia unor respondenţi, auditorii solicită documente în exces, iar întrucât volumul de muncă este mare şi echipamentul învechit, procesul de copiere şi expediere a informaţiilor ocupă foarte mult timp.

Eventuale nereguli/abateri identificate pe parcursul misiunilor de audit extern. Aproape ¾ din respondenţi susțin că auditorii au identificat nereguli/abateri în activitatea entității publice, 7%  –  că nereguli n-au fost identificate, iar 18%  au evitat să răspundă la întrebare. Circa 40 % din respondenţii care au confirmat identificarea neregulilor/abaterilor susţin că asemenea cazuri au avut loc deseori şi 60% – rareori.

 Propuneri/sugestii ale APC  privind activitatea CCRM

Respondenţii au venit cu o serie de propuneri, solicitând o mai mare atenţie a auditorilor la explicaţiile entităților auditate; discutarea în comun cu APC despre abaterile tipice identificate în timpul auditurilor; diseminarea bunelor practici de implementare a recomandărilor; excluderea dublărilor în raportarea la Cancelaria de Stat şi CCRM despre implementarea recomandărilor; dezvoltarea continuă a abilităţilor de utilizare a SIA „Audit CCRM”.

RECOMANDĂRI: 

  • Luarea în consideraţie de către CCRM şi CS a opiniilor/sugestiilor APC expuse în cadrul sondajului, inclusiv pentru a facilita procesul de monitorizare și raportare a implementării recomandărilor Curţii;
  • Creşterea calităţii recomandărilor  de audit: evitarea formulărilor vagi şi complexe, specificarea măsurilor concrete care urmează a fi realizate;
  • Simplificarea procesului de raportare a entităţilor auditate la adresa CS, sincronizarea lui cu uzanțele CCRM în vederea reducerii manoperei entităților publice;
  • Susţinerea de către CS și CCRM a schimbului de experienţă între entităţile publice la subiectul implementării recomandărilor CCRM, promovarea bunelor practici;
  • Plasarea pe pagina web a CS a documentelor ce țin de comunicarea APC cu CCRM și CS, precum și raportarea despre implementarea recomandărilor (în speţă, Dispoziţia Prim ministrului nr. 39/2020, Ghidul privind monitorizarea, evaluarea şi acordarea suportului metodologic în implementarea recomandărilor Curţii);
  • Elaborarea şi aplicarea unor reguli interne de comunicare cu auditorii CCRM de către entităţile publice care nu dispun de asemenea reguli, remiterea acestor documente entităților din subordine pentru informare;
  • Publicarea pe paginile web ale entităţilor publice a informațiilor despre măsurile întreprinse în vederea implementării recomandărilor CCRM, cu eventuala redirecţionare la pagina web a Curții;
  • Supravegherea continuă a respectării normelor etice de către auditorii CCRM, implicit a exigenţelor ce ţin integritate, confidenţialitate a informaţiilor, atitudine respectuoasă faţă de angajaţii entităţilor auditate;
  • Examinarea de către CCRM a posibilității de a asigura accesul la datele din ”cabinetul personal” al APC pentru entitățile din subordinea acestora, precum și pentru alte autorități publice, vizate concomitent în realizarea recomandărilor Curții; 
  • Continuarea instruirii reprezentanţilor APC şi entităţilor din subordine cu funcţionalităţile  SIA ”Audit CCRM” şi crearea abilităţilor de utilizare a acestui sistem.

Mai multe constatări și recomandări, vedeți în NOTA INFORMATIVĂ (limba română)

INFORMATIVE NOTE (Engleză)

Aici găsiți Studiul integral:

Evenimentul s-a desfășurat în proiectul „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia donatorului.    

Read more

Autoritățile recunosc importanța investigațiilor jurnalistice bine documentate pentru inițierea controalelor și a cauzelor penale iar în Strategia națională de integritate și anticorupție pentru perioada 2017-2020, anchetele realizate de jurnaliști sunt fixate ca unul din indicatorii de rezultat la dezvăluirea beneficiarilor efectivi ai concesionărilor, privatizărilor și achizițiilor publice ilegale. Cu toate acestea, experții constată o eficiență redusă a controalelor și un număr mic de sancțiuni aplicate persoanelor despre care au relatat jurnaliștii în investigații. Acestea și alte constatări relevante se conțin în studiul „Reacția autorităților la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate și corupție”, realizat de Asociația Presei Independente (API) și Transparency International (TI) – Moldova, prezentat public în cadrul unei mese rotunde miercuri, 1 noiembrie 2023.

La deschiderea evenimentului au adresat cuvinte de salut Janine Baudach, directoare de proiect, Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în Republica Moldova, Kevin Laningan, consilier juridic superior și Andrei Țurcan, coordonator de programe juridice în Secția Justiție Penală şi Aplicarea Legii a Ambasadei SUA, Lilia Zaharia-Cravcenco, directoare TI – Moldova. Vorbitorii au menționat rolul jurnaliștilor de investigație la dezvăluirea cazurilor de corupție și a lipsei de integritate a unor persoane cu funcții publice. La fel, au făcut apel la conjugarea eforturilor ONG-urilor anticorupție, a jurnaliștilor de investigație, instituțiilor statului și donatorilor pentru consolidarea statului de drept în Republica Moldova.

Autorii studiului – jurnaliștii de investigație Viorica Zaharia și Victor Moșneag, au prezentat metodologia și rezultatele cercetării. Ei au menționat că din cele peste 100 de materiale jurnalistice analizate inițial, au fost selectate doar 38 de investigații jurnalistice publicate în perioada ianuarie 2021 – iulie 2023, care întrunesc atât criteriile tematice, cât și cele profesionale. „Ne-am propus să analizăm dacă organele de drept într-adevăr iau în calcul investigațiile jurnalistice și pornesc propriile anchete, dar să vedem și finalitatea acestora. Astfel, din cele 38 de investigații analizate, s-a reacționat în mai mult de jumătate din cazuri (22), doar că ulterior, în 13 cazuri ancheta sau controlul pornit a fost sistat. Cu alte cuvinte, a fost o reacție și un anumit impact pe termen scurt, însă pe termen lung lucrurile nu s-au schimbat și nu există o finalitate”, a menționat Viorica Zaharia.

În calitate de exemplu a fost prezentat cazul lui Ghenadie Tanas, fost șef de direcție la Centrul Național Anticorupție, trimis recent în judecată pe mai multe capete de acuzare, vizat pentru prima dată într-o investigație jurnalistică din anul 2017. După acea investigație, organele de drept au afirmat că în acțiunile lui Tanas nu sunt elemente constitutive de încălcare a legislației. „Abia în 2021, după ce despre el s-a discutat în Parlament, iar ulterior a fost publicat un alt articol, organele de drept au reacționat altfel, l-au reținut, investigat și trimis în judecată. E un caz care arată că se acționează discreționar”, a spus Victor Moșneag. El s-a referit și la accesul problematic la informații: „De multe ori am solicitat informații în mod repetat, deoarece în primul răspuns erau inexactități sau nu se regăseau informații cu privire la dosarele despre care știam sigur că au fost pornite controale. O altă problemă este că unele autorități au răspuns la solicitările de informații pentru acest studiu cu încălcarea termenului stabilit de lege, iar acesta e un lucru trist”. Autorii studiului au mai constatat că nu există o bază de date automatizată care ar integra informațiile despre persoanele figurante în procese sau dosare penale.

O altă autoare a studiului, Mariana Kalughin, expertă TI-Moldova, a evaluat finalitatea actelor de constatare a conflictelor de interese, emise de către Autoritatea Națională de Integritate (ANI), în special a controalelor pornite în baza informațiilor din mass-media. „În șapte ani, doar 10 acte emise/adoptate/încheiate cu încălcarea regimului conflictelor de interese au fost constatate ca lovite de nulitate absolută și anulate prin hotărâre judecătorească, la cererea ANI. După constatarea încălcării regimului conflictelor de interese, 77 de persoane au fost decăzute din dreptul de a exercita funcții publice pentru o perioadă de 3 ani, iar 73 de persoane au fost sancționate contravențional. Până în prezent, nu a fost emisă nicio sentință definitivă și irevocabilă pentru exercitarea atribuțiilor în sectorul public în situație de conflict de interese. De asemenea, nu există hotărâri judecătorești prin care, la cererea ANI, s-ar fi dispus încasarea în folosul statului a prejudiciilor cauzate și beneficiilor obținute urmare a actelor și deciziilor luate cu încălcarea regimului conflictelor de interese”, a spus experta. În opinia ei, aceste rezultate foarte modeste indică asupra eficienței scăzute a ANI și relevă faptul că în țara noastră principiul integrității în funcția publică nu este respectat.

Autorii studiului au prezentat un set de recomandări pentru instituțiile anticorupție, ONG-uri și jurnaliștii de investigație, iar apoi a avut loc un schimb de opinii despre necesitatea amplificării impactului investigațiilor jurnalistice în lupta cu corupția. Alina Munteanu, inspectoare de integritate la ANI, a explicat motivele creșterii ratei de refuz de inițiere a controalelor în cazul unor presupuse conflicte de interese, semnalate de mass-media. Ea a menționat că, după modificările în legislație, inspectorii de integritate nu pot verifica cazurile mai vechi de 3 ani, iar termenele de verificare prealabilă au fost extinse de la 15 la 30 zile, ceea ce le permite inspectorilor să adune mai multe informații probatorii și să ia o decizie corectă. La rândul său, Sergiu Doina, inspector de investigație la Centrul Național Anticorupție (CNA), a explicat de ce unii angajați CNA continuă să activeze chiar dacă au fost vizați în investigațiile jurnalistice, menționând că în fiecare caz este nevoie de dovezi suplimentare pentru a fi luate măsuri legale de sancționare sau pentru a intenta procese penale. Pentru a garanta reacția după publicarea investigațiilor jurnalistice, el i-a îndemnat pe autori să transmită demersuri către instituțiile anticorupție și să ceară informații despre inițierea controalelor și rezultatele acestora. Reprezentanții ANI, ai CNA și ai Procuraturii Anticorupție, prezenți la masa rotundă, au dat asigurări că se autosesizează după publicarea investigațiilor jurnalistice bine documentate.

La finalul evenimentului, Petru Macovei, directorul executiv al API, a menționat că este al patrulea studiu la această temă, elaborat de API, iar concluziile sunt departe de așteptări. Astfel, lipsește finalitatea acțiunilor întreprinse de organele de anchetă după publicarea investigațiilor jurnalistice de rezonanță, persoanele vizate de cele mai multe ori nu sunt sancționate în general sau sancțiunile sunt modice. În continuare este problematică comunicarea între jurnaliști și instituțiile de drept, ceea ce îngreunează activitatea profesioniștilor media. „Doar după soluționarea acestor probleme vom putea vorbi despre un efort comun în lupta împotriva corupției și o eficiență mai mare a acestor activități”, a conchis P. Macovei.

Înregistrarea video de la masa rotundă poate fi accesată AICI

Studiul „Reacția autorităților la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate și corupție”

Studiul a fost realizat în cadrul proiectelor:

  • „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova” este cofinanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Parteneri ai proiectului în Chișinău sunt Asociația Presei Independente (API) și Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM), care implementează proiectul „Consolidarea unei rețele de jurnaliști de investigație în Republica Moldova și creșterea capacității acestora de a investiga cazurile de corupție”;
  • „Mobilizarea societății civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrității instituțiilor statului şi activităților anticorupție în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secției Justiție Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chișinău.

Sursa: API

Read more

La 2 noiembrie curent, la sediul IGSU s-a desfășurat ceremonia oficială  de donație a echipamentului tehnic din partea Ambasadei SUA în Moldova. Donația   în valoare de peste 22 de mii de dolari fost posibilă grație proiectului  „Donare de echipament pentru Direcția relații cu publicul și Direcția generală prevenție a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și instruire în domeniul comunicării pe timp de criză”, implementat de TI-Moldova, fiind finanțat de Ambasada SUA în Republica Moldova.

La eveniment a participat conducerea IGSU, reprezentată de colonelul Alexandru Oprea, atașatul de presă în cadrul Ambasadei SUA în Republica Moldova, Susan Stancampiano Fortnam și directoarea executivă a Asociației Transparency International-Moldova, Lilia Zaharia-Cravcenco.

Aceștia au precizat că echipamentul tehnic care include imprimante, laptop, cameră foto și video și  accesorii etc., îi va ajuta pe angajații din cele două direcții din cadrul IGSU să comunice rapid și eficient în diverse situații de urgență.

Alexandru Oprea a mulțumit partenerii americani pentru suportul oferit în achiziționarea echipamentul tehnic performat pentru a asigura o bună funcționare a procesului de informare și prevenire a cetățenilor. Acesta a menționat că bunurile primite sunt destinate pentru consolidarea eforturilor de prevenție și sensibilizare publică, dar și pentru completarea nivelul de dotare a pompierilor și salvatorilor. Mai mult, oficialul a subliniat că orice investiție în domeniul prevenirii diminuează vulnerabilitățile țării, dar și contribuie pozitiv la  micșorarea indicatorilor de pierderi umane. 

Alexandru Oprea, directorul IGSU
Totodată, atașatul de presă în cadrul Ambasadei SUA, Susan Stancampiano Fortnam a subliniat importanța dotării cu instrumente și echipament specializat a direcțiilor responsabile de informarea populației privind măsurile de prevenire a riscurilor, precum și asigurarea comunicării eficiente a instituției cu publicul. Reprezentanta Ambasadei SUA la Chișinău a precizat că IGSU este un partener de lungă durată a SUA, iar împreună au reușit să implementeze mai multe programe, care au contribuit la consolidarea capacităților instituției, dar și la un viitor mai prosper pentru toți cetățenii Republicii Moldova.

Susan Stancampiano Fortnam, atașatul de presă în cadrul Ambasadei SUA
La rândul său, directoarea executivă Transparency International-Moldova, Lilia Zaharia Cravcenco, a mulțumit Ambasadei SUA pentru cooperarea cu IGSU, specificând că programul realizat prevede și desfășurarea activităților de instruire a angajaților IGSU privind comunicarea strategică în diverse situații de criză, dar și ateliere practice în domeniul comunicării cu mass-media, cu utilizarea echipamentului specializat.  Aceasta a spus că astfel de ateliere practice îi vor ajuta pe angajații IGSU să comunice mai eficient cu jurnaliștii.

Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă Transparency International-Moldova

Ajutați de jurnalista de televiziune Sorina Obreja, circa 30 angajați din subdiviziunile teritoriale ale IGSU au participat la un atelier de lucru, cu tematica: „Comunicare cu jurnaliștii: provocări și soluții”.

În cadrul instruirii, aceștia au deprins noi competențe în domeniul comunicării cu presa, formularea mesajelor clare în fața camerelor de luat vederi și au fost informați despre rolul jurnaliștilor care transmit publicului mesajul lor. 

Sursa info și foto: IGSU

Read more

Proiectul Planului de acțiuni pentru guvernare deschisă 2023-2025: aspecte care pot fi îmbunătățite

Apreciind eforturile depuse în vederea elaborării acestuia, nuanțăm, în cele ce urmează, câteva aspecte, reconsiderarea cărora ar spori calitatea proiectului.

Tipul, structura și conținutul documentului de politici publice

Tipul, structura și conținutul documentelor de politici publice sunt definite prin Regulamentul cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 386/2020.

În corespundere cu punctele 5, 7, 9-11 din Regulament, documentele de politici publice sunt de două tipuri – strategia și programul.

Strategia este un document de politici publice care definește și planifică politica publică a Guvernului pe termen lung (6-10) în unul sau câteva domenii de activitate a Guvernului.

  1. Angajamentul anticorupție și integritate

Angajamentul anticorupție și integritate ar putea fi consolidat prin programarea unor acțiuni specifice, cum ar fi:

  • publicarea pe paginile web ale entităților publice a informaţiilor privind normele şi procedurile de etică si meritocrație aplicabile, inclusiv componenţa nominală a comisiilor de concurs şi a comisiilor de disciplină;
  • elaborarea şi publicarea pe paginile web ale entităților publice a unor instrucţiuni clare, destinate publicului, privind procedurile de angajare a răspunderii disciplinare a agenților publici (în special – modul de sesizare a comisiilor de disciplină);
  • elaborarea și publicarea pe paginile web ale entităților publice a unor ghiduri privind avertizările de integritate.

Pornind de la problemele în domeniul transparenței activității întreprinderilor administrate de stat, Planul de acțiuni ar putea fi completat cu acțiuni ce țin de sporirea transparenței acestora, subacțiuni servind:

  • prevenirea secretizării abuzive a informaţiilor despre activitatea întreprinderilor, inclusiv prin informarea/instruirea conducătorilor şi a reprezentanţilor fondatorilor la tema accesului la informaţii şi dezvăluirii informațiilor;
  • transparentizarea rezultatelor activităţii Consiliilor de administraţie a întreprinderilor, inclusiv prin publicarea dării de seamă privind exercitarea funcţiilor, eventual pe pagina web a întreprinderii;
  • dezvoltarea paginilor web ale întreprinderilor, cu includerea unei rubrici vizibile Dezvăluirea informaţiei, care ar cuprinde, cel puţin: statutul, regulamentele interne, raportul anual (complet), raportul de audit în varianta integrală, achiziţiile planificate și realizate. În cazul întreprinderilor care nu dispun de pagină web, informaţiile pot fi plasate pe paginile web ale fondatorilor;
  • plasarea de către fondatori, pe paginile lor web, a informaţiilor obligatorii referitoare la activitatea întreprinderilor administrate;
  • crearea, eventual cu suportul donatorilor, a unui mecanism de colectare şi arhivare a datelor despre activitatea întreprinderilor.

Având în vedere problemele identificate de către Curtea de Conturi în dezvoltarea și utilizarea unor sisteme informaționale automatizate de stat, ar fi necesară asigurarea accesului la datele din Registrul resurselor şi sistemelor informaţionale de stat, inclusiv:

  • denumirea sistemului și descrierea succintă a acestuia;
  • entitatea care l-a elaborat și utilizatorii;
  • anul dezvoltării/transmiterii spre utilizare;
  • costurile suportate la dezvoltare.
Read more

Sursa foto: Blog.tatanexarc.com

Transparency International Moldova (TI-Moldova) anunță un concurs de oferte pentru achiziția echipamentului tehnic destinat Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Caietul de sarcini  pentru achiziția echipamentului tehnic poate fi vizualizat aici:

Ofertele vor include:

  • propunerea tehnică şi de preţ, în original, conform Caietului de sarcini. Toate costurile se vor calcula în moneda națională (MDL),  la cota 0% TVA;
  • profilul companiei, cu descrierea experienţei în domeniu, indicarea datelor de contact şi a responsabilului de ofertă, alte informaţii relevante despre ofertant;
  • copia Certificatului de înregistrare (pe teritoriul RM); Extras din Registrul de stat al persoanelor juridice; Licenţă/autorizaţie/notificare privind iniţierea activităţii de comerţ aferentă obiectului de achiziţii (după caz);
  • copia Certificatului privind deţinerea contului bancar (MDL);
  • copia Certificatului privind confirmarea lipsei restanţelor faţă de bugetul public naţional, eliberat de Serviciul Fiscal de Stat.

Notă: Oferta va fi confirmată prin aplicarea semnăturii electronice a participantului.

Termenul limită de depunere a ofertelor: ofertele vor fi expediate la adresele de e-mail office@transparency.md , zaharia_lilia@yahoo.md, până la 25 septembrie 2023.

Ofertele primite după termenul limită, cele care conțin altă monedă decât leul moldovenesc, precum și dosarele incomplete nu vor fi luate în considerare. TI-Moldova își rezervă dreptul de a republica sau de a anula acest concurs de oferte.

Termenul și condițiile de livrare:

Bunurile vor fi livrate  până 13 octombrie 2023, la adresa stabilită de părți.

La livrare, bunurile vor fi ambalate și vor fi  însoțite de certificatele de garanție, după caz.    

Persoana de contact: Lilia Cravcenco-Zaharia, directoare executivă TI-Moldova, tel. 069646492.

Achiziția este efectuată în cadrul proiectului „Donare de echipament pentru Direcția Relații cu Publicul a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și instruire în domeniul comunicării pe timp de criză” implementat de TI-Moldova.

Read more

Implementarea condiției nr. 3 (lupta anticorupție) a Comisiei Europene privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană

Considerații generale

Condiția nr. 3 a Comisiei Europene privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană se referă la domeniul anticorupție.

Comisia Europeană insistă asupra îndeplinirii angajamentului de a combate corupția la toate nivelurile prin luarea de măsuri decisive în direcția unor anchete pro-active și eficiente, precum și prin obținerea unui bilanț credibil al urmăririlor penale și al condamnărilor, dar și asupra creșterii substanțiale a gradului de utilizare a recomandărilor CNA.

Potrivit Planului de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, aprobat de către Comisia Națională pentru Integrare Europeană pe data de 4 august 2022 (în continuare – PA RM-UE), autoritățile naționale și-au propus să se conformeze acestei condiții prin realizarea a nouă acțiuni.

La un an de la aprobarea PA RM-UE, din cele nouă acțiuni:

  • o acțiune a fost implementată, însă anterior aprobării PA RM-UE;
  • o acțiune a fost implementată, însă cu întârziere;
  • o acțiune a fost implementată, însă parțial;
  • o acțiune a fost implementată, însă parțial și cu întârziere;
  • o acțiune a rămas neimplementată;
  • în privința a patru acțiuni – autoritățile nu furnizează pro-activ informații privind implementarea acestora.

Comisia Națională pentru Integrare  Europeană, Planul de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În cele ce urmează, Observatorul conține o analiză a nivelului de implementare a fiecărei acțiuni:

Read more

Oportunitatea înființării instanțelor judecătorești specializate anticorupție trebuie examinată suplimentar

Informații generale despre inițiativa legislativă

În iunie 2023, Președintele Republicii Moldova a anunțat inițierea elaborării unui proiect de lege, prin care s-ar urmări înființarea unui Tribunal Anticorupție cu sediu în municipiul Chișinău (instanță de fond) și a unui Colegiu anticorupție în cadrul Curții de Apel Chișinău (instanță de apel), ce ar examina cauzele aferente competențelor Procuraturii Anticorupție (PA) și Autorității Naționale de Integritate (ANI)

Potrivit conceptului proiectului de lege, Tribunalul Anticorupție va număra până la 15 judecători, selectați prin concurs de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și numiți de către Președintele Republicii pentru un mandat de 5 ani. În scop de selecție, CSM va fi investit cu împuterniciri suplimentare de verificare a candidaților, criterii de selecție servind:

  • experiența de judecător, inclusiv într-o țară din străinătate (eventual – altă experiență relevantă);
  • reputație ireproșabilă;
  • anumite calități profesionale.

Pentru selecția și evaluarea candidaților, CSM ar putea institui o comisie specială, care ar fi asistată de către Secretariatul CSM și care ar activa în baza unui regulament aprobat de către CSM.


Concluzii și recomandări

Nu există standarde internaționale care ar obliga Republica Moldova să înființeze instanțe judecătorești specializate anticorupție. Fiecare stat deține discreția să-și asigure un cadru instituțional anticorupție cât mai potrivit specificului național. În acest exercițiu autoritățile trebuie să fie responsabile și să evite reforme nefundamentate și nejustificate. Inițiativa prezidențială necesită a fi justificată suplimentar, oportunitatea înființării instanțelor judecătorești specializate anticorupție fiind îndoielnică.

Read more

Platforma de dialog și participare civică în procesul decizional al Parlamentului

Recent, prin Hotărârea Parlamentului nr. 149/2023, a fost aprobată crearea Platformei de dialog și participare civică la procesul decizional al Parlamentului.

Platforma substituie Concepția privind cooperarea dintre Parlament și societatea civilă, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 373/2005.

Documentul are drept scop declarat încurajarea inițiativelor civice și eficientizarea aportului participativ al părților interesate la procesul decizional, astfel contribuind la asigurarea transparenței și creșterea credibilității acestuia.

Platforma definește principiile, misiunea, obiectivele, drepturile și obligațiunile, precum și formele de participare civică la procesul decizional al Parlamentului.

Platforma ar fi mai utilă, dacă ar veni cu reguli speciale, aplicabile deputaților/Parlamentului și care ar viza, pornind de la structura Legii nr. 239/2008:

  • transparența procesului de elaborare a deciziilor;
  • transparența procesului de adoptare a deciziilor.

Cu referire la transparența procesului de elaborare a deciziilor, ar fi important de stabilit reguli speciale în partea ce ține de asigurarea transparenței la toate etapele, așa cum acestea sunt concepute în art. 8 din Legea nr. 239/2008, și anume:

  • informarea publicului referitor la inițierea elaborării deciziei – ar fi necesare norme ce țin de inițierea de către deputați a inițiativelor legislative;
  • punerea la dispoziția părților interesate a proiectului de decizie și a materialelor aferente acestuia – ar fi necesare norme ce țin de conținutul dosarului proiectului de act normativ și disponibilitatea acestuia pe pagina web oficială a Parlamentului;
  • consultarea –  pornind de la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 239/2008, ar fi necesare reguli aplicabile tuturor modalităților de consultare a părților interesate: dezbateri publice, audieri publice, sondaj de opinie, referendum, solicitarea opiniilor experților în domeniu, crearea grupurilor de lucru permanente sau ad-hoc cu participarea reprezentanților societății civile;
  • examinarea recomandărilor –  ar fi necesare reguli din perspectiva specificului procesului parlamentar, inclusiv obligativitatea consemnării în sinteza recomandărilor și obiecțiilor a recomandărilor părților interesate și argumentelor pentru care acestea au fost respinse și au rămas nepreluate prin amendamente din partea deputaților;
  • informarea publicului referitor la deciziile adoptate – ar fi necesare reguli privind actualizarea, în timp util, a informațiilor privind parcursul unui proiect de act normativ, în special disponibilitatea versiunilor proiectului întocmite pentru dezbateri parlamentare în lecturile ulterioare.

În partea ce ține de transparența procesului de adoptare a deciziilor, ar fi importante, în special, norme care ar concretiza regulile de adoptare a actelor normative în regim de urgență.

  • Modalitățile de consultare/cooperare

Potrivit Platformei, se instituționalizează câteva modalități de consultare/cooperare, și anume:

  • audierile parlamentare;
  • consiliile de experți și grupurile de lucru;
  • conferința anuală;
  • memorandumul de cooperare.

Ar fi de recomandat revizuirea modalităților de consultare/cooperare propuse prin Platformă astfel încât să corespundă modalităților stabilite prin art. 11 alin. (1) în sensul art. 2 din Legea nr. 239/2008, acestea fiind:

  • dezbaterile publice;
  • audierile publice;
  • sondajul de opinie;
  • referendumul;
  • solicitarea opiniilor experţilor în domeniu;
  • crearea grupurilor de lucru permanente sau ad-hoc cu participarea reprezentanţilor societăţii civile.
Read more

Ce deficienţe a constatat Curtea de Conturi (CCRM) în timpul misiunilor de audit la autorităţile publice locale (APL); ce măsuri au întreprins APL pentru a realiza recomandările Curţii; cum a apreciat Curtea nivelul de implementare a recomandărilor; ce probleme întâmpină APL în acest proces şi cum ar putea fi ele depăşite? – la aceste şi alte întrebări se oferă răspuns în studiul TI-Moldova „Procesul bugetar şi gestionarea patrimoniului public în APL: cum (nu) se implementează recomandările Curţii de Conturi”,  lansat la 21 iunie 2023.

Scopul cercetării este de a analiza mersul implementării recomandărilor CCRM, identifica problemele pe care le întâmpină APL în acest proces şi formula propuneri de remediere a situaţiei. Cercetarea a fost realizată cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei SUA la Chişinău.

Recomandări:

  • îmbunătăţirea comunicării dintre CCRM şi APL auditate, fiind utilă elaborarea şi aplicarea unui mecanism simplu si explicit, în baza celui prevăzut în Decizia Prim ministrului nr. 39/2020;
  • organizarea de către CCRM a unor ateliere de lucru cu reprezentanţii APL pentru a-i familiariza cu SIA ”Audit CCRM” şi crea abilităţi de utilizare a acestui sistem;
  • antrenarea mai activă a Cancelariei de Stat (CS) în supravegherea implementării recomandărilor CCRM, în special, a celor, implementarea cărora trenează de mult timp (recomandări care vizează MF, SFS, ASP; 
  • îmbunătăţirea calităţii recomandărilor CCRM, evitarea formulărilor vagi şi complexe, specificarea unor măsuri concrete care urmează a fi realizate;
  • asigurarea accesului societăţii civile şi mass-media la SIA „Audit CCRM” în calitate de simpli utilizatori/vizualizatori externi ai informaţiilor din acest sistem;
  • plasarea pe paginile web ale APL, la o rubrică distinctă, a rezultatelor auditurilor CCRM, deciziilor consiliilor locale, planurilor de acţiuni şi a măsurilor concrete întreprinse în vederea remedierii abaterilor; 
  • organizarea unor întruniri comune ale reprezentanţilor CCRM, CS, SFS, MF, CALM şi APL pentru a discuta problemele de ordin financiar-contabil, de impozitare, etc. şi pentru a remedia situaţia în implementarea recomandărilor Curţii;
  • instruirea continuă a aleşilor locali la subiecte ce ţin de integritate şi anticorupţie, susţinută de ANI şi societatea civilă;
  • sistematizarea şi răspândirea bunelor practici de implementare a recomandărilor CCRM în rândul APL, eventual cu susţinerea CALM.

Read more

Ropote de aplauze au răsunat în seara zilei de 29 mai 2023,  la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, unde s-a jucat spectacolul „Alegerea Domnului Macabeț”. Piesa satirizează fenomenele negative care au loc în perioadele electorale – corupție, șantaj, demagogie. Spectatorii – studenți și pedagogi de la câteva universități și colegii din capitală – au apreciat, la final, că această comedie reflectă cu fidelitate tehnicile neoneste pe care le aplică unii candidați pentru a câștiga alegerile. Spectacolul a fost adus în fața studenților grație unui proiect implementat de Transparency International-Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.

Regizorul și actorii au scos în evidență un caz de corupție în perioada alegerilor. Personajul principal, Macabeț, care a fost jucat de  Ghenadie Gâlcă, nu a reușit să se opună unui act de corupție în procesul de alegere a unui președinte de bloc locativ, deși a încercat. Mizele acestor alegeri sunt de fapt ascunse în interese, mai exact semnarea unor contracte dubioase cu firme de gaz. Confortul și drepturile locatarilor blocului sunt neglijate, iar prin minciună, șantaj și lingușeală se fraudează alegerile. Magda Mărginean, personaja care-l propulsează pe Macabeț în cursa electorală și datorită căreia acesta învinge alegerile, este interpretată de Tinka Mardari.

Spectacolul face parte din proiectul „Democrația prin Teatru: Reflexia integrității în oglindă scenei, în prim plan tinerii”, inițiat de Centrul Național Anticorupție și Centrul de Teatru din Moldova. Aseară însă spectacolul a fost adus în fața studenților grație proiectului „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International-Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.

Prezent la spectacol, Kevin Lanigan, consilierul juridic superior din cadrul Ambasadei SUA la Chișinău, a precizat că subiectul se potrivește perfect cu climatul electoral din acest an, având în vedere că în toamnă  în Republica Moldova se vor desfășura alegeri locale generale. „Mă bucur să văd mulți studenți de la diverse universități. Voi, tânăra generație, veți fi următorii conducători ai acestei țări. Să lupți împotriva corupției în Moldova este foarte dificil, dar este foarte important, mai ales în momente critice, iar acest spectacol se potrivește în acest an, când se vor desfășura alegeri locale”.

La rândul său, Petru Hadârcă, directorul general al Teatrul Național „Mihai Eminescu”, i-a îndemnat pe studenți să tragă învățăminte din mesajul acestui spectacol, chiar dacă este o comedie, dar consecințele acțiunilor de corupție în perioada electorală sunt dramatice.

Spectatorii au fost fascinați de măiestria actorilor și a regizorului care a creionat în detaliu multe elemente de corupție din perioada electorală. Spectacolul mi-a plăcut foarte mult prin faptul că a ilustrat atât de viu o realitate socială. Este reliefată foarte bine această meteahnă a societății – corupția de la orice nivel, chiar dacă în piesă e vorba despre alegerea unui președinte de bloc. Comicul a avut un rol important în transmiterea mesajului”, a spus Valeria Paladi, studentă la Universitatea de Stat din Moldova.

Actorii au fost minunați, se vede că a fost pus mult suflet în regizarea piesei, iar mesajul este potrivit perfect în raport cu evenimentele din țară”, a precizat Laura Soltan, studentă la Universitatea Tehnică din Moldova.

A fost o distribuție minunată, iar morala spectacolului a ajuns către publicul larg. Sper să ne fie de învățătură”, a concluzionat Romina Cupcic, studentă la Academia de Studii Economice din Moldova.

Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă a TI-Moldova, i-a îndemnat pe spectatori să vină la teatru, iar de fiecare dată să știe că printre lacrimile de bucurie și aplauzele pentru actori, se ascund realități dure, cu care ne confruntăm zilnic.

Spectacolul de teatru este o activitate  din cadrul proiectului „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.

Text și foto: TI-Moldova

Read more

Proiectul de lege privind avertizorii de integritate ar putea să nu eficientizeze mecanismul avertizării

Proiectul de lege privind avertizorii de integritate a fost înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către Guvern, autor nemijlocit fiind Ministerul Justiției.

Potrivit Notei informative, Proiectul este impus, în special, de necesitatea: executării angajamentelor asumate, în special prin Planul de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, aprobat de către Comisia Națională pentru Integrarea Europeană pe data de 4 august 2022; armonizării cadrului normativ național cu prevederile Directivei Uniunii Europene (UE)2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii; tratării deficiențelor normative identificate în Legea nr. 122/2018 privind avertizorii de integritate.

Proiectul necesită a fi completat cu norme care ar clarifica:

  • statutul facilitatorului;
  • mecanismul de supraveghere și control al respectării prevederilor. Ar fi important de concretizat autoritatea care va veghea asupra implementării prevederilor, inclusiv prin colectarea și generalizarea statisticilor.
Read more

Activitatea autorităților anticorupție degradează în lipsa unui mecanism eficient de responsabilizare instituțională: cazul Autorității Naționale de Integritate

Contextul general

În conformitate cu Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (în continuare – Legea nr. 132/2016), Autoritatea Națională de Integritate (în continuare – ANI) trebuie să prezinte anual, până la data de 31 martie, în plenul Parlamentului raportul său de activitate. Atribuția revine nemijlocit președintelui ANI, după aprobarea, până la 25 martie, a raportului de către Consiliul de integritate (în continuare – CI).

Întocmirea, publicarea, prezentarea și examinarea rapoartelor anuale de activitate este unul din instrumentele care ar trebui să asigure responsabilizarea instituțională a ANI. În acest sens, actualul mecanism nu reușește să-și demonstreze eficiența.

Concluzii și recomandări

Rapoartele anuale ale ANI rămân inutile atât timp cât autoritățile nu monitorizează, constant și obiectiv, dinamica principalilor indicatori de performanță instituțională, cum ar fi:

  • numărul declarațiilor depuse în total și ponderea declarațiilor depuse repetat;
  • numărul declarațiilor depuse în total și ponderea declarațiilor verificate;
  • numărul proceselor-verbale privind controlul și rata de refuz în inițierea controlului;
  • numărul actelor de constatare și rata de clasare a controlului;
  • numărul încălcărilor constatate în funcție de regimul juridic vizat;
  • statutul persoanelor în privința cărora s-au constatat încălcări;
  • numărul proceselor-verbale contravenționale și valoarea totală a amenzilor aplicate;
  • numărul cazurilor în care s-a constatat și s-a confiscat averea nejustificată;
  • numărul persoanelor în privința cărora s-a aplicat interdicția de a exercita o funcție publică (funcție de demnitate publică) pentru o perioadă de 3 ani;
  • numărul hotărârilor judecătorești irevocabile emise pe cauze și ponderea celor emise în defavoarea ANI;
  • resursele alocate: buget și resurse umane.
Read more

Transparency International-Moldova continuă informarea autorităților publice și reprezentanților societății civile despre deosebirile dintre noțiunile de solicitare de informații și petițe, a căror confundare generează întârzieri nejustificate la furnizarea informației de interes public. La întâlnirile din orașul Căușeni și municipiul Bălți juristul Sergiu Bozianu, expert în domeniul protecției datelor cu caracter personal, a îndemnat reprezentanțiii societății civile să fie insistenți și să ceară informații de interes public, iar reprezentanților autorităților – să furnizeze răspunsuri rapide și clare și să nu lase loc de interpretări.

La discuția publică din sud-estul țării, desfășurată la 28 februarie 2023 la Primăria orașului Căușeni, au participat  circa 30 de funcționari publici dar și reprezentanți ai societății civile din satele Căinari, Ursoaia, Hagimus, Opaci, Grigorievca și Coșcalia.

Sergiu Bozianu le-a spus participanților că odată cu abrogarea Legii cu privire la petiționare și intrarea în vigoare a Codului administrativ, s-a lansat o serie de interpretări și neînțelegeri asupra unor prevederi ale Legii cu privire la accesul la informație: unii funcționari publici califică solicitările de acces la informații drept petiții. Răspunsul la o cerere de acces la informație trebuie furnizat în maxim 15 zile lucrătoare, cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu 5 zile lucrătoare, cu informarea prealabilă a solicitantului. În schimb, petiția trebuie soluționată în termen de 30 de zile (calendaristice), cu posibilitatea prelungirii cu încă 15 zile (maxim până la 90 de zile), cu informarea petiționarului”.

Vera Ciuchitu, activistă civică din Căușeni, a menționat că astfel de discuții, la care participă atât reprezentanții societății civile care sunt cei care solicită informații, cât și autoritățile publice, sunt foarte utile:  „Este foarte important ca astfel de discuții să fie organizate în cât mai multe localități și cu mai multe subiecte abordate, fiind aduse exemple practice de la experții care au analizat atât solicitări de informații, cât și răspunsuri”, a precizat activista.

La discuția de la Căușeni au participat funcționari și activiști civici.
Foto: TI-Moldova

Solicitantul nu este obligat să își justifice interesul pentru informaţiile oficiale solicitate

O discuție similară a avut loc și în incinta Primăriei municipiului Bălți la 16 martie 2023. Expertul Sergiu Bozianu le-a spus celor circa 50 de participanți că, în unele cazuri, autoritățile publice le cer solicitanților de informații să își justifice cererea de acces la informații, acțiune ce constituie o abatere.  „Dreptul de acces la informație presupune informarea publicului de către stat. Statul este reprezentat de angajații din instituțiile publice. Solicitantul este absolvit de obligaţia de a-şi justifica interesul pentru informaţiile oficiale solicitate. Cu cât este mai înaltă poziția persoanei, interesul pentru această persoană este mai mare. Când vorbim de un prim ministru și un alt funcționar public, desigur că interesul pentru premier e mai mare”, a mai adăugat expertul.

Sergiu Bozianu le-a spus participanților să facă o distincție clară dintre petiții și solicitări de informații.
Foto: TI-Moldova

Participanții la discuție au adresat diverse întrebări, în special legate de relațiile autorităților publice cu mass-media. Cristina Craevscaia-Derenova, consilieră municipală, a spus că, de multe ori, portaluri care se dau drept resurse informative independente, dar care ar fi afiliate politic, solicită informații de interes public, apoi denaturează și trunchiază răspunsurile, scoțând din context informația furnizată. „Ne confruntăm și aici cu problema fake-news-urilor, iar când așa-zisele surse independente publică o informație rău-intenționată, autoritățile publice nu știu cum să reacționeze. Am apelat de câteva ori și la poliție, dar e mai greu”, susține consiliera.


Cristina Craevscaia-Derenova apreciază organizarea unor astfel de discuții.
Foto: TI-Moldova

Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea Transparency International-Moldova, a precizat că în astfel de cazuri autoritățile publice pot sesiza Consiliul de Presă din Moldova, care va analiza conținutul materialului jurnalistic și va constata dacă sursa media a încălcat sau nu Codul Deontologic al jurnalistului. Ea le-a recomandat autorităților să furnizeze informațiile cât de repede pot, să nu tărăgăneze expedierea răspunsurilor.

Lilia Zaharia-Cravcenco spune că autoritățile trebuie să furnizeze informațiile rapid, pentru a nu lăsa loc de interpretări.
Foto: Primăria municipiului Bălți

Directoarea TI-Moldova a mai spus că, din practica sa anterioară de jurnalistă, unele autorităţi pun la dispoziția solicitanţilor doar informaţiile oficiale, în baza unei cereri scrise sau în format electronic, cu aplicarea semnăturii digitale, chiar dacă legea prevede expres că cererea de acces la informaţie poate fi înaintată și verbal sau prin e-mail. Ea a conchis că această confuzie creată de autorități îngreunează munca jurnaliștilor, care au nevoie de informații într-un termen scurt, având de suferit într-un final cetățeanul, care este consumator de media.

TI-Moldova

Discuțiile au fost organizate în cadrul proiectului „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.

Read more

Ridicarea imunității deputaților – între lege și practică

Proiectul de lege pentru modificarea art. 70 din Constituție și avizul Curții Constituționale

La 14 februarie 2023, Curtea Constituțională a adoptat avizul la Proiectul de lege pentru modificarea art. 70 din Constituție (Imunitatea deputatului).[1] La originea cauzei s-a aflat solicitarea depusă de către 34 de deputați la 9 decembrie 2022.


[Avizul Curții Constituționale nr. 1/2023 la proiectul de lege pentru modificarea articolului 70 din Constituție (imunitatea deputatului) (sesizarea nr. 211c/2022), Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr. 57-60, art. 37.

Ce-i de făcut?

Pornind de la actuala redacție a art. 70 alin. (3) din Constituție, în cazul mai multor infracțiuni de corupție, care, în buna lor parte, sunt infracțiuni flagrante, nu este necesară încuviințarea Parlamentului pentru reținerea, arestarea și percheziționarea deputatului. Astfel, implementarea recomandării GRECO în partea ce ține de imunitatea deputaților nu neapărat solicită modificări constituționale. GRECO insistă nu asupra excluderii regimului de imunități acordat deputaților, ci asupra necesității dezvoltării unor linii directorii și criterii, clare și obiective, care ar ghida procedurile parlamentare și deciziile privind ridicarea imunității. Acestea ar trebui să precizeze că parlamentarii nu trebuie să examineze fondul cauzei și că imunitatea trebuie interpretată și aplicată restrictiv. De altfel, acest lucru este esențial în cazul unei decizii privind încuviințarea trimiterii în judecată. Trimiterea în judecată este mai mult decât o măsură de constrângere. Prin această decizie, de fapt, se decide perspectiva nemijlocită a dosarului, finalizându-se urmărirea penală pe caz.

Read more

Propuneri pentru îmbunătățirea Proiectului de lege privind accesul la informațiile publice
Proiectul de lege privind accesul la informațiile publice, elaborat de către Ministerul Justiției și supus procedurii de avizare și consultare publică, propune modificări importante și binevenite ale cadrului normativ, menite să asigure salvgardarea eficientă a dreptului la informație, statuat la art. 34 din Constituția Republicii Moldova.
Scopul principal al Proiectului este revizuirea cadrului normativ național în vederea transpunerii prevederilor Convenției Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale, adoptată la Tromso la 18 iunie 2009 (în continuare – Convenția de la Tromso) și ratificată de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr. 217/2013. Convenția de la Tromso a intrat în vigoare la 1 decembrie 2020, fiind tratat internațional obligatoriu care consfințește și reglementează dreptul general de acces la documentele oficiale deținute de către autoritățile publice.

Observatorul de Politici Publice Nr. 50

Read more

Ianuarie 2023

La sfârșitul anului trecut, a fost aprobat în prima lectură proiectul Legii taxei de stat. Proiectul conţine prevederi referitoare la:

  • taxa de stat;
  • taxa de timbru;
  • obiectul impunerii cu taxă de stat;
  • cuantumurile taxei de stat;
  • valoarea acţiunii în instanţa de judecată;
  • plata taxei de stat suplimentare;
  • scutirea de la plata taxei de stat;
  • amânarea și eșalonarea plăţii taxei de stat;
  • modul de plată a taxei de stat;
  • restituirea taxei de stat;
  • răspunderea pentru corectitudinea încasării taxei de stat;
  • organele care efectuează verificarea corectitudinii încasării taxei de stat.
  • TI-Moldova a analizat acest proiect de lege pentru a identifica aspectele care ar putea afecta interesul public şi pentru a îmbunătăţi politicile publice în domeniu.
Read more

La 31 ianuarie 2023, la Berlin, Transparency International a lansat Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul 2022 (IPC 2022). Clasamentul IPC 2022 cuprinde 180 ţări şi teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 surse externe (cercetări/studii ale unor organizaţii notorii, inclusiv 8 cercetări – pentru Republica Moldova ). IPC reflectă nivelul corupţiei din sectorul public perceput de către experţi şi oamenii de afaceri şi este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.
În centrul atenţiei IPC 2022 sunt aspectele referitoare la corupţie şi securitate globală. „Corupţia a făcut din lumea noastră un loc mai periculos. Pe măsură ce guvernele n-au reuşit să facă progrese împotriva acestui fenomen, el alimentează creşterea violenţei şi a conflictelor şi pune în pericol oamenii de pretutindeni…” a remarcat Delia Ferreira Rubio, Preşedinta Transparency International.

Read more

La 9 decembrie 2022, de Ziua Internaţională Anticorupţie, Transparency Internaţional – Moldova (TI-Moldova) a făcut totalurile ediţiei a XII -ea a concursului „Reflectarea fenomenului corupţiei în mass-media” şi a lansat culegerea de investigaţii jurnalistice anticorupţie. La festivitate au participat jurnaliști care au aplicat la concurs, reprezentanți ai instituțiilor anticorupție, dar și reprezentanți ai donatorilor. Evenimentul a fost realizat cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău şi a Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos.

Read more

La 8 decembrie 2022, Transparency International – Moldova a lansat studiul „Autorizarea și executarea construcțiilor în municipiul Chișinău”.

Cercetarea a avut drept obiectiv general analiza proceselor și autorităților menite să asigure legalitatea și calitatea construcțiilor în municipiu, precum și setarea unor recomandări în vederea îmbunătățirii stării de fapt.

Respectiv, studiul a urmărit, ca obiectiv specific, analiza proceselor de lucru, în special:
– aprobarea documentației de urbanism și amenajare a teritoriului;
– autorizarea construcțiilor;
– controlul și sancționarea încălcărilor.

În acest sens, cercetarea s-a întreprins din perspectiva a două dimensiuni – cadrul normativ versus punerea în aplicare.

Read more

Ce măsuri au întreprins autoritățile publice pentru a realiza recomandările Curţii de Conturi (CCRM); care din autorități au reuşit şi care au rămas restanţiere în acest proces; cum CCRM conlucrează cu Cancelaria de Stat, Parlamentul şi organele de drept; ce probleme rămân la ordinea de zi şi cum ar putea fi ele remediate? – la aceste întrebări se oferă răspuns în raportul Transparency International – Moldova lansat la 20 octombrie 2022. Raportul fost realizat în proiectul „Consolidarea statului democratic de drept: contribuţia societăţii civile” susţinut de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos.

Read more

Main functions:
– Strategic planning of the organisational development;
– Organisation and administration of TI-Moldova’s activity and its projects;
– Fundraising and management of financial means;
– Representation of the organization in relations with state institutions, mass media, international bodies;
– Coordination of the activity with the Secretariat of Transparency International, the Accreditation Commission and other administrative structures of the Transparency International movement.

Read more

La 6 august 2021, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat programul de activitate al Guvernului „Moldova vremurilor bune” și a acordat vot de încredere actualului Executiv. Evident, la un an de mandat guvernamental, rapoartele și evaluările privind cele realizate sunt mai mult decât potrivite. Totuși, pornind de la carențele planificării activității guvernamentale, în domeniul anticorupție, pare a fi mai valoroasă nu atât evaluarea celor realizate, cât evaluarea măsurii în care sunt asigurate condițiile minime ale unei activități anticorupție eficiente, și anume: existența unei viziuni strategice asumate; dezvoltarea unui cadru normativ potrivit; garantarea independenței instituțiilor responsabile. Prezentul observator de politici publice este dedicat unei analize în acest sens.

Descărcați Observatorul Nr. 48

Read more

În conformitate cu art. 9 din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, Autoritatea este condusă de un președinte, asistat de un vicepreședinte, care sunt numiți în funcții de Președintele Republicii Moldova la propunerea Consiliului de Integritate. Durata mandatului președintelui și a vicepreședintelui este de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat. Mandatul vicepreședintelui se încheie odată cu mandatul președintelui, însă acesta continuă să-și exercite atribuțiile până la numirea unui nou vicepreședinte.

La 5 aprilie, curent, în baza cererii de demisie, a încetat mandatul președintelui Autorității. Cu regret, până în prezent, concursul pentru suplinirea funcției nu a fost lansat, Consiliul publicând, la 21 iulie, curent, pentru consultare publică, proiectul Regulamentului privind modul de organizare și desfășurare a concursului pentru suplinirea funcției de președinte al Autorității Naționale de Integritate.

Read more

La 20 iulie 2022, Consiliul de Integritate (CI) a aprobat Planul de activitate al Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru anul 2022. Exercițiul a reconfirmat existența mai multor restanțe și deficiențe în domeniu. Cum de îmbunătățit procesul de planificare strategică a activității ANI și care sunt prioritățile CI în acest sens? Găsiți răspunsuri la aceste întrebări in observatorul de politici publice din această lună.

Descărcați Observatorul Nr. 46

Read more

Verificarea declarațiilor de avere și interese personale constituie o etapă distinctă a controlului în domeniu. Procesul de verificare este detaliat în art. 27 din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, atribuția de verificare revenind inspectorilor de integritate. Prezentul Observator de politici publice, pornind de la o analiză a cadrului normativ și statisticilor privind verificarea declarațiilor, vine cu mai multe recomandări care ar îmbunătăți aplicarea acestei politici de asigurare a integrității instituționale. Recomandările se referă atât la cadrul normativ, cât și la implementare, inclusiv la criteriile de selectare ale categoriilor de persoane, ale căror declarații urmează a fi verificate.

Descărcați Observatorul Nr. 45

Read more

Există prevederi legale privind controlul parlamentar, în general, dar și prevederi legale privind exercitarea controlului asupra activității autorităților anticorupție, însă acestea necesită dezvoltare. Instituția controlului parlamentar trebuie conceptualizată, clarificându-se formele și metodele. Normele trebuie echilibrate – controlul parlamentar nu trebuie să aducă atingere independenței autorităților anticorupție, principiu care trebuie să guverneze activitatea anticorupție.

În ceea ce privește controlul parlamentar asupra activității autorităților anticorupție, practicile parlamentare, deseori, par a fi arbitrare și părtinitoare. Prevederile legale privind controlul parlamentar, odată ce au fost instituite, trebuie aplicate plenar și imparțial. În cele ce urmează, după o analiză a modului de exercitare a controlului parlamentar asupra autorităților anticorupție, sunt setate recomandări de îmbunătățire a procesului.

Descărcați Observatorul Nr. 43


Read more

În corespundere cu art. 30 alin. 2 din Convenția Națiunilor împotriva corupției, fiecare stat parte ia măsurile necesare pentru a stabili sau menține, conform sistemului său juridic și principiilor sale constituționale, un echilibru adecvat între orice imunitate sau orice privilegiu de jurisdicție acordat agenților săi publici în exercițiul funcțiilor lor și posibilitatea, dacă este necesar, de a cerceta, urmări și judeca efectiv infracțiunile prevăzute de Convenție.   Descărcaţi raportul aici


Read more

TI-Moldova a monitorizat declararea veniturilor şi averilor de către procurori pentru a identifica eventuale abateri în acest proces, posibile vulnerabilităţi în activitatea entităţilor publice de profil şi pentru a veni cu propuneri de remediere a situaţiei.
Pe parcursul monitorizării au fost analizaţi o serie de indicatori care reflectă dinamica diferitor tipuri de venituri şi active declarate, ponderea persoanelor care le declară, inclusiv pentru a răspunde la întrebări precum: ce parte din veniturile procurorilor le constituie donaţiile şi moştenirile, cadourile oferite cu diferite ocazii; cine sunt beneficiarii celor mai mari donaţii; câte bunuri imobile (ex., apartamente, case, terenuri) declară procurorii, care este suprafaţa şi valoarea acestora; câte autoturisme sunt declarate şi la ce valoare.

Read more

La 12 aprilie 2022, studenții din cadrul mai multor instituții de învățământ superior din Chișinău (ASEM, USM, UTM, ULIM) au avut oportunitatea de a vedea spectacolul ”Made in Moldova” la Teatrul Național ”Satiricus Ion Luca Caragiale” (în regia lui Alexandru Grecu, autor – Constantin Cheianu).
Spectacolul este bazat pe fapte reale comunicate la linia fierbinte anti-corupție a TI-Moldova și relevă într-un mod emoțional cum toleranța și indiferența față de corupție într-o familie înstărită duce treptat la degradarea valorilor si la distrugerea acestei familii, facând o paralelă cu lipsa perspectivelor pentru o societate coruptă și îndemnând populația să opună rezistență acestui fenomen nociv.

Read more

Consiliul de integritate, timp de o jumătate de an, rămâne nefuncțional. Acest fapt periclitează eficiența procesului de control al averii și intereselor personale, conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor în serviciul public. Este imperioasă examinarea oportunității menținerii CI. Cel puțin, este necesară clarificarea statutului și reconsiderarea mandatului CI. Atât timp cât acest lucru nu se întâmplă, noua componență a CI trebuie să depună eforturi în exercitarea cât mai corectă a atribuțiilor. În acest context mai multe acțiuni sunt prioritare.

Descărcați Observatorul Nr. 39

Read more

Republica Moldova dispune de două instrumente care pot fi aplicate pentru a urmări averea titularilor de funcții din sectorul public, în cazul în care aceasta excede veniturile licite: Îmbogățirea ilicită și Constatarea caracterului nejustificat al averii. În prezenta Sinteză Transparency International – Moldova se refera la aplicarea prevederilor ce țin de îmbogățirea ilicită.

Descărcați aici

Read more

Republica Moldova dispune de două instrumente care pot fi aplicate pentru a urmări averea titularilor de funcții din sectorul public, în cazul în care aceasta excede veniturile licite: Îmbogățirea ilicită și Constatarea caracterului nejustificat al averii. În prezenta Sinteză ne vom referi la aplicarea prevederilor ce țin de constatarea caracterului nejustificat al averii.
Descărcați sinteza aici

Read more

La 07 februarie 2022, Curtea Constituțională a respins cererea de suspendare a acțiunii Legii nr. 13/2022 pentru modificarea Legii nr. 1260/2002 cu privire la avocatură. Curtea Constituțională urmează să se expună asupra constituționalității prevederilor, care au suscitat critici, pe bună dreptate, din partea comunității de avocați, atât din țară, cât și din străinătate. Legea în cauză semnalează mai multe probleme legate de procesul de legiferare. În revizuirea legislației aferente profesiilor juridice conexe sectorului justiției, această acțiune fiind trasată ca prioritate în Programul de activitate al Guvernului, trebuie să se respecte principiile-cheie.

Read more

Transparency International – Moldova în contextul ultimelor declarații ale Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, își exprimă profunda îngrijorare și atrage atenția autorităților statului, organelor anti-corupție, de asigurare a regimului constituțional și partenerilor de dezvoltare a Republicii Moldova asupra caracterului inacceptabil de intimidări și presiuni realizat pe fundalul intensificării procesului de verificare a averilor procurorilor și judecătorilor, care acționează tot mai agresiv împotriva jurnaliștilor care descoperă și semnalează cazurile de îmbogățire ilicită și averi nedeclarate care nu pot fi explicate prin venituri legale.

Read more

La 25 ianuarie 2022, Berlin, Transparency International a lansat Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul 2021 (IPC 2021). Clasamentul IPC 2021 cuprinde 180 ţări şi teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 studii ale unor organizaţii notorii (inclusiv 7 – pentru Republica Moldova). IPC reflectă nivelul percepţiei corupţiei din sectorul public şi este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.

Read more

Anul 2021 a fost marcat de alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Rezultatele scrutinului au determinat evoluțiile în justiție și anticorupție. Programul de activitate al Guvernului „Moldova vremurilor bune” a trasat, între prioritățile imediate, demararea reformei justiţiei şi pachetul anticorupţie, fiind preconizate acțiuni concrete. Pe parcursul anului 2021, mai multe au fost întreprinse. Însă, ar fi important ca autoritățile naționale să depună mai multă diligență.

Descărcați Observatorul Nr. 37

Read more

În cadrul reuniunii a 89-a a GRECO, care a avut loc în perioada 29 noiembrie – 03 decembrie 2021, în privința Republicii Moldova, în cadrul rundei a IV-a de evaluare, a fost adoptat Raportul interimar de conformitate. S-a concluzionat că nivelul de conformitate a țării cu recomandările GRECO rămâne în general insuficient. Șefului delegației naționale i s-a solicitat să prezinte, cel târziu până la 31 decembrie 2022, raportul privind implementarea recomandărilor restante.
Descărcați Observatorul Nr. 36

Read more

Pe data de 09 noiembrie 2021, Parlamentul Republicii Moldova a înregistrat Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratură. Este de notat că Legea cu privire la Procuratură este des modificată. Din anul 2016 până în prezent, legea a fost modificată de 19 ori, mai multe amendamente fiind controversate și criticate atât de organizațiile naționale ale societății civile, cât și de organismele internaționale. Este și cazul celor mai recente modificări, operate prin Legea nr. 102/2021 și prin Legea nr. 103/2021. O parte din aceste modificări urmează a revizuite de autoritățile Republicii Moldova din perspectiva Comisiei de la Veneția. Citiți în continuare.

Read more

Pe rolul Parlamentului Republicii Moldova se află Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, nr. 347/2021. Proiectul își propune eficientizarea mecanismelor de prevenire și combatere a corupției politice și electorale, inclusiv a utilizării abuzive a resurselor administrative în procesul electoral. Inițiativa legislativă, însă, ar putea să nu aibă impactul scontat.

Descarcati cel mai recent Observator sa aflati detalii

Read more

La 9 decembrie 2021, de Ziua Internațională Anticorupție, Transparency International – Moldova (TI-Moldova) a totalizat ediţia XI a concursului „Reflectarea fenomenului corupţiei în mass-media” organizat cu susținerea Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.

Concursul din acest an a întrunit 24 autori – jurnaliști tineri, dar și experimentați în domeniu, care au venit cu 70 de investigații publicate în mass-media scrisă și electronică.

Read more

Pentru a dezvolta subiectul evaluării instituţionale a Curţii de Conturi prin prisma Sistemului Naţional de Integritate, analizat în martie curent , TI-Moldova a efectuat un sondaj în autorităţile publice centrale (APC) auditate de Curtea de Conturi. Scopul sondajului este analiza opiniilor şi experienţelor reprezentanţilor APC despre relațiile cu auditorii Curţii în timpul misiunilor de audit; comportamentul, profesionalismul şi integritatea auditorilor; precum şi implementarea recomandărilor Curţii.

Read more

8 octombrie 2021 — Organizațiile semnatare urmăresc cu cea mai mare atenție situația din jurul cazului Alexandr Stoianoglo. Este surprinzătoare viteza cu care a fost pornit dosarul penal împotriva dlui Stoianoglo efectuată reținerea și solicitarea de arestare a acestuia. Lipsa de informații nu ne permite să ne pronunțăm cu privire la temeinicia acuzațiilor aduse împotriva lui Alexndr Stoianoglo, în același timp considerăm imperios necesar ca procurorii și instanțele judecătorești să dea dovadă de transparență exemplară și respect față de prevederile legale.

Read more

La 4 august 2021, Parlamentul Republicii Moldova a înregistrat inițiativa legislativă înaintată de un grup de deputați – Proiectul de lege pentru modificarea unor acte, nr. 169/2021.[1] Prin proiect se propune modificarea a 34 de acte legislative, în special – Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (Legea nr. 132/2016) și Legea nr. 133/2016 privind declararea averii si a intereselor personale (Legea nr. 133/2016).

Proiectul necesită îmbunătățiri esențiale, nefiind fundamentat suficient și conținând prevederi discutabile.

Read more

La 10 august 2021, Parlamentul Republicii Moldova a înregistrat inițiativa legislativă înaintată de către un grup de deputați – Proiectul de lege pentru modificarea articolului 8 din Legea nr. 1104/2002 cu privire la Centrul Național Anticorupție. Propunerea pare a fi controversată, oportunitatea acesteia necesitând a fi examinată suplimentar.

Read more

Prin proiect, se propune modificarea mai multor prevederi, dar şi completarea Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratură (Legea nr. 3/2016) cu norme privind evaluarea performanţelor Procurorului General. Potrivit acestora, în scopul aprecierii activităţii şi a corespunderii cu funcţia deţinută, performanţele Procurorului General urmează a fie evaluate de către o comisie de evaluare a performanţelor Procurorului General (comisie), constituită ad-hoc de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Evaluarea performanţelor Procurorului General se iniţiază la sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova sau a cel puţin 3 membri ai CSP şi nu poate avea loc mai des decât o dată în an.

Read more

La 6 august 2021, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Programul de activitate al Guvernului și a acordat votul de încredere Executivului. Proiectul de hotărâre în acest sens a fost înregistrat în Parlament pe data de 4 august 2021 și publicat pe site-ul Parlamentului la 5 august 2021. Transparency International – Moldova reflecta asupra obiectivelor pe justiție și anticorupție

Descărcați Observatorul Nr. 31

Read more

Potrivit experților, Republica Moldova dispune de un patrimoniu imobil urban și rural considerabil, care merită să fie pus în valoare în mod adecvat. Situația din Chișinău s-a considerat critică. Dacă problemele identificate în Chișinău nu vor fi rezolvate rapid, aceleași mecanisme distructive se vor declanșa în restul țării și vor pune în pericol patrimoniul cultural național în întregime.

Read more

La 20 mai 2021, Transparency International – Moldova a prezentat raportul Guvernarea deschisă în Republica Moldova: probleme pe ordinea de zi realizat în proiectul „Consolidarea statului democratic de drept: contribuţia societăţii civile”, susținut de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos. Scopul lucrării este de a analiza modul în care a fost elaborat și implementat Planul de acţiuni pentru guvernare deschisă pentru 2019-2020, identifica eventuale probleme și veni cu recomandări, inclusiv pentru următorul plan de acțiuni.

Read more

In the Republic of Moldova, the judiciary is one of the most frequently reformed sectors. Initially, the policy documents in the field had a segmental approach, targeting institutions and issues separately. Subsequently, a comprehensive approach was attempted, with reform efforts combined in a unified policy framework, such as the Judicial Strengthening Strategy and the Action Plan for its implementation, approved in 2007. Admittedly, the reform intentions concerned only the judicial system and did not extend, to the same extent, to the other components of the justice sector (criminal prosecution bodies, related legal professions, the enforcement system, etc.), which were dealt with, further apart.

Read more

În Republica Moldova, justiția constituie unul din cele mai des reformate sectoare. Inițial, documentele de politici în domeniu aveau o abordare segmentară, vizând separat instituții și aspecte. Ulterior, s-a încercat o abordare cuprinzătoare, eforturile de reformă conjugându-se într-un cadru de politici unificat, cum ar fi – Strategia de consolidare a sistemului judecătoresc și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia, aprobate în anul 2007. Ce-i drept, intențiile de reformă au vizat doar sistemul judecătoresc și nu s-au extins, în aceeași măsură, asupra celorlalte componente ale sectorului justiției (organele de urmărire penală, profesiile juridice conexe, sistemul de executare etc.), acestea fiind tratate în continuare separat.

Read more

În mass-media din Republica Moldova sunt publicate periodic investigații bine documentate despre averile care depășesc cu mult veniturile declarate ale politicienilor și funcționarilor, despre conflictele de interese și concursurile de achiziții netransparente sau trucate, despre alte scheme de corupție. În unele cazuri, instituțiile publice din domeniul luptei cu corupția au reacționat la anchetele jurnalistice și au pornit proceduri de control, în altele însă nu a urmat nicio reacție sau reacția a fost discreționară și conjuncturală, în funcție de realitatea politică. Acestea sunt câteva din concluziile studiului „Reacția autorităților la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate și corupție”, lansat la 5 mai 2021 în cadrul unui eveniment online, organizat de Asociația Presei Independente (API) și Transparency International Moldova.

Read more

Constatăm că acțiunile întreprinse de majoritatea parlamentară prin aprobarea Hotărârii Parlamentului privind retragerea votului de încredere dnei Domnica Manole, Președinte și judecător al Curții Constituționale sunt contrare Constituției, Legii privind Curtea Constituțională, Hotărârii Curții Constituționale nr. 8/2013 și constituie toate elementele constitutive ale uzurpării puterii de stat. În același timp, aprobarea în aceeași zi, la diferența de o oră a unei Hotărâri a Parlamentului prin care este numit în funcție un alt judecător la Curtea Constituțională, fiind cunoscute cu bună știință cerințele privind modul de revocare a mandatului unui judecător la Curtea Constituțională, demonstrează intenția majorității parlamentare de uzurpare a puterii de stat.

Read more

Mai multe organizații neguvernamentale (ONG) au monitorizat activitatea administrațiilor publice locale (APL) din localitățile lor, site-urile primăriilor, discutând și cu cetățenii despre percepția fenomenului corupției în cadrul proiectului „Angajament civic pentru o guvernare locală mai bună”, implementat de Transparency International (TI) – Moldova. Scopul proiectului a fost de a monitoriza politicile anticorupție, dar și de a informa oamenii despre pericolele dării sau luării de mită.

Read more

Curtea de Conturi (CC), în virtutea legii, este instituția supremă de audit a Republicii Moldova, care exercită controlul asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare publice și a patrimoniului public prin realizarea auditului public extern în conformitate cu standardele internaționale ale instituțiilor supreme de audit.

Prezentul raport reprezintă o evaluare alternativă a CC, din perspectiva a două dimensiuni (lege vs. practică), având ca repere cinci indicatori de bază: Independență, integritate, responsabilitate, transparență, eficiență.

Read more

Colaboratorii TI-Moldova si A.O PROSPECT au prezentat rezultatele chestionarii locuitorilor din or. Cimislia, Balti, Criuleni si Soldanesti.

Reprezentantul TI-Moldova a prezentat recomendarile pentru autorizatile publice locale.

Primarul de Cimislia Sergiu Andronachi s-a pronuntat asupra utilitatii acestor recomandari pentru imbunatatirea calitatii administrarii publice locale.

Această activitate este realizată în cadrul proiectului „Angajament civic pentru o guvernare locală mai bună” cu sprijinul financiar acordat de Biroul de Cooperare al Elveţiei în Moldova şi Secretariatul Transparency International.

Read more

Transparency International – Moldova își exprimă indignarea în legătură cu atacul obraznic al lui Ilan Şor – figurantului principal din raportul Kroll privind frauda din sistemul bancar al Republicii Moldova – la adresa Șefului Delegației Uniunii Europene în Moldova și învinuirile deplasate privind implicarea în afacerile interne ale Republicii Moldova.

Read more

Transparency International – Moldova a desfăşurat o intervievare a locuitorilor din oraşele Cimişlia, Bălţi, Criuleni şi Şoldăneşti pentru a afla opiniile şi experienţele acestora referitoare la activitatea autorităţilor publice locale (APL), serviciile prestate de acestea şi pentru a îmbunătăţi dialogul populaţiei cu APL.

Read more

Calitatea cadrului normativ privind testarea la poligraf face îndoielnică legaltatea aplicării testului

Relativ recent, au intrat în vigoare modificările operate la Legea nr. 269/2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf) prin Legea nr. 37/2023 și Legea nr. 164/2023.

Urmare a intervențiilor legislative, dreptul de inițiere a testării la poligraf s-a acordat și Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS). Angajații SPPS urmează să fie testați obligatoriu la angajare în serviciu, precum și la efectuarea controlului periodic sau selectiv al activității de serviciu. Totodată, SPPS a obținut dreptul să efectueze testare benevolă în cadrul activității speciale de investigații, dar și în cadrul cercetărilor de serviciu în privința angajaților față de care este aplicabilă testarea obligatorie. 

Este de notat că modificările au fost operate fără organizarea de către comisia de profil (Comisia securitate națională, apărare și ordine publică) a consultărilor publice Mai grav, modificările au fost operate unei legi care necesita îmbunătățiri esențiale. De fapt, aplicarea Legii nr. 269/2008 comportă deficiențe care pun la îndoială legalitatea testării la poligraf.

Probleme

Mai multe cercetări în domeniu constată că conținutul Legii nr. 269/2008 nu este suficient de cuprinzător, concis, clar și previzibil.[1]

Sunt remarcați mai mulți factori de vulnerabilitate, cum ar fi:

  • formulări lingvistice ambigui;
  • conflicte ale normelor de drept;
  • norme de trimitere și de blanchetă, norme în alb;
  • discreții excesive în aplicare;
  • lipsa/insuficiența mecanismelor de control;
  • responsabilitate și sancțiuni necorespunzătoare.

Legea precară în domeniu a determinat calitatea actelor normative subsecvente. Cu titlu de exemplu ar putea servi Nomenclatorul funcțiilor în care se angajează (îndeplinesc serviciul) persoanele care cad sub incidența articolului 7 din Legea nr. 269-XVI din 12 decembrie 2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 475/2014, potrivit căruia testarea la poligraf nu se aplică conducătorilor autorităților vizate, în pofida faptul că tocmai aceste funcții, de fapt, sunt cu cele mai sporite riscuri de corupție.

În calitate de un alt exemplu ar putea servi pct. 6 lit. b) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Comisiei de Stat pentru testări cu utilizarea poligrafului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 475/2014, care extinde nejustificat competențele Comisiei asupra poligrafologilor din domeniul privat, aceștia nefiind vizați de Legea nr. 269/2008.

Existența problemelor în domeniu a fost recunoscută și de către Comisia securitate națională, apărare și ordine publică, potrivit căreia:[2]

  • prevederile Legii nr. 269/2008 sunt lacunare, iar unele dintre ele sunt ambigui sau contradictorii;
  • deși Legea nr. 269/2008 a fost adoptată în 2008, aceasta a început să fie pusă în aplicare odată cu aprobarea prin Hotărârea Guvernului nr. 475/2014 a Regulamentului privind organizarea și funcționarea Comisiei de stat pentru testări cu utilizarea poligrafului, hotărâre aprobată în vederea executării legii;
  • o problemă constituie lipsa poligrafologilor, asistenților poligrafologilor astestați și înregistrați, a aparatelor poligraf, a birourilor specializate pentru testare și a altor mijloace tehnice necesare testării;
  • având în vedere bugetul de stat auster, autoritățile împuternicite întâmpină dificultăți în ceea ce privește identificarea surselor financiare pentru procurarea aparatelor poligraf și pentru asigurarea procesului de instruire inițială și periodică a poligrafologilor, costurile în acest sens fiind considerabile;

[1] A se vedea cea mai recentă cercetare: Mariana Kalughin, Anton Kalughin, Aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf). În: Institutul de Politici Publice, Securitatea națională, apărare și ordine publică: între realități și perspective, Chișinău, 2020, pp. 136-158.

[2] Parlamentul Republicii Moldova, Decizia Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică „Cu privire la controlul parlamentar asupra executării Legii nr. 269-XVI din 12.12.2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf)”, CSN nr. 35 A din 01.02.2018,

Recomandări

Situația ar putea fi îmbunătățită dacă s-ar implementa recomandările Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. Astfel, Guvernul ar trebui să:

  • inițieze un grup de lucru în vederea elaborării actelor normative de modificare a prevederilor legale în vigoare, ambigui și neclare, referitoare la forța probatorie a testărilor la poligraf, examinarea și identificarea unor soluții legale cu privire la certificarea standardizată a acestora;
  • identifice surse financiare din bugetul de stat pentru procurarea aparatelor poligraf pentru autoritățile care actualmente nu le dețin, precum și pentru asigurarea procesului de instruire inițială și continuă a poligrafologilor;
  • examineze oportunitatea creării unui centru unic și independent de testare la detectorul simulat, în cazul lipsei surselor financiare pentru obiectivele menționate.

Sunt de reținut și unele din recomandările adresate autorităților cu drept de inițiere a testărilor la poligraf, și anume – conștientizarea importanței instrumentului și insistarea asupra instituirii funcțiilor de poligrafologi și asistenți ai poligrafologilor în cadrul statelor de personal.

Evident, redresarea situației necesită un complex de acțiuni multidimensionale (normative, metodice, organizaționale, tehnice), fiind imperative:

  • îmbunătățirea cadrului legal și reconsiderarea cadrului instituțional în domeniu (a se vedea propuneri detaliate în cercetarea la care am făcut referință);
  • inventarierea cadrului normativ subordonat legii – în acest exercițiu ar trebui să se vegheze asupra respectării exigențelor tehnicii legislative, în special – nedistorsionarea sensului și nedepășirea limitelor impuse de actele normative ierarhic superioare;
  • identificarea posibilităților de formare a poligrafologilor, de asigurare tehnică a procesului de testare, în special – soluționarea problemelor ce țin de asigurarea conformității tehnice a aparatelor poligraf;
  • identificarea și alocarea resurselor, inclusiv financiare, necesare testărilor;
  • informarea personalului asupra esenței testului la poligraf;
  • asigurarea unui control parlamentar autentic asupra executării legii – Comisia securitate națională, apărare și ordine publică ar trebuie să revină la subiect și să insiste asupra implementării propriei decizii.

Read more

Republica Moldova a aderat în anul 1995 la trei Convenții ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) referitoare la controlul și combatereatraficului ilicit de substanțe stupefiante și psihotrope:

  • Convenția unică asupra stupefiantelor ONU din 30.03.1961 cu amendamentele conform Protocolului din 25.03.1972[1];
  • Convenția ONU privind substanțele psihotrope din 21.02.1971[2];
  • Convenția ONU contra traficului ilicit de substanțe stupefiante și psihotrope din 20.12.1988[3];

Activitatea de control asupra circulației substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor, precum și de combatere a circualției ilegale ale acestora în Republica Moldova are la bază prevederile dintr-o serie de acte normative, inclusiv:

  • Legea RM nr.382 din 06.05.1999 cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor (Legea nr. 382/1999);
  • Hotărârea Guvernului RM nr.1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului (HG nr. 1088/2004);
  • Hotărârea Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora (HG nr. 79/2006);
  • Codul contravențional al RM nr.218 din 24.10.2008 (CC nr.218/2008);
  • Codul penal al RM nr.985 din 18.04.2022 (CP nr.985/2022).

În pofida acestui fapt, Republica Moldova se confruntă cu mai multe probleme ce țin de activitatea de control asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope, precum și de combatere a circulației ilegale a acestora. Punctul de pornire a acestor probleme ține de imperfecțiunea cadrului normativ național și, drept urmare, de divergențele dintre normele naționale și reglementările Convențiilor ONU sus-menționate.

Problemele cu care se confruntă Republica Moldova în acest domeniu se rezumă, cu precădere, la următoarele:

  • Conform Legii nr. 382/1999, în domeniul controlului asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope în Republica Moldova există, în esență, trei entități publice: Comisia Națională Antidrog, Agenția Medicamentului și Dispozitive Medicale și Comitetul permanent de control asupra drogurilor din cadrul acesteia. Cu toate acestea, entitățile publice respective nu-și asumă responsabilitatea deplină pentru situația nesatisfăcătoare din domeniu, existând neclarități, contradicții sau conflicte de interese.
  • În legislația națională nu sunt reglementate:
  • Un mecanism clar de modificare/completare a tabelelelor/listelor de substanțe stupefiante și psihotrope;
  • Principiile și criteriile de supunere controlului a circulației substanțelor stupefiante și psihotrope;
  • Criteriile de determinare a cantităților mici, mari și deosebit de mari ale substanțelor stupefiante și psihotrope, potrivit cărora este reglementată responsabilitatea penală sau contravențională;
  • Efectuarea periodică sau la necesitate a modificărilor/completărilor cu substanțe noi ale listelor de substanțe stupefiante și psihotrope.
  • În pofida faptului că Republica Moldova a aderat la cele trei Convenții ONU, mai multe substanțe stupefiante și psihotrope din Lista de substanțe stupefiante la Convenția ONU din 1961 și din Lista de substanțe psihotrope la Convenția ONU din 1971 nu sunt incluse în Tabelele/Listele de substanțe stupefiante/psihotrope aprobate prin Hotărâre de Guvern și, deci, nu sunt recunoscute pe teritoriul Republicii Moldova.
  • Multe substanțe stupefiante și psihotrope sunt indicate în Tabele/Liste doar într-o denumire prescurtată, fără alte denumiri sau formulă chimică, ceea ce oferă posibilități de interpretare diferită/eronată.
  • Multe substanțe se repetă la diferite poziții sub aceeași denumire sau sub denumiri diferite ale aceleeași substanțe, fiind în multe cazuri aceleași substanțe incluse în liste și ca substanțe stupefiante, și ca substanțe psihotrope, în privința cărora sunt reglementate diferite intervale de cantități mici, mari și deosebit de mari.
  • Multe substanțe psihotrope sunt incluse în Listele de substanțe stupefiante și, similar, unele substanțe stupefiante sunt incluse în Listele de substanțe psihotrope.
  • În listele de substanțe stupefiante/psihotrope sunt incluse unele substanțe care nu sunt substanțe stupefiante/psihotrope, întrucât nu provoacă dependență și au altă destinație de utilizare.
  • În listele de substanțe sunt incluse unele substanțe stupefiante/psihotrope cu altă denumire, dar nu sub denumirea recunoscută internațional.
  • Legea nr. 382/1999, Codul Contravențional nr.218/2008 și Codul penal CP nr.985/2022 stipulează așa-numitele substanțe „analog al substanțelor stupefiante sau psihotrope”, care nu sunt reglementate și contravin celor trei Convenții ONU din 1961, 1971 și 1988. Normele din legislația națională privind substanțele „analog al substanțelor stupefiante sau psihotrope” sunt imprevizibile și aplicarea acestora poate avea consecințe grave asupra drepturilor și libertăților omului.
  • În mai multe aspecte ce țin de controlul asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope și combaterea ciculației ilegale ale acestora există contradicții dintre legislația națională și prevederile Convențiilor ONU din 1961, 1971 și 1988, la care Republica Moldova este parte.

Situația din domeniul controlului asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope, precum și combaterii circulației ilegale ale acestora este alrmantă. În scopul soluționării întrebărilor menționate a fost înaintat un pachet de măsuri normative, care urmează a fi implementate.

În contextul celor relevate supra, considerăm necesară colaborarea cu Comitetul Internațional de Control asupra Drogurilor, susținerea din partea căruia ar putea contribui la înlăturarea problemelor sus-menționate și conformarea legislației naționale cu standardele ONU.

[1] https://www.incb.org/documents/Narcotic-Drugs/1961-Convention/convention_1961_en.pdf.  În vigoare pentru Republica Moldova din 17.03.1995.


[2] https://www.incb.org/documents/Psychotropics/conventions/convention_1971_en.pdf .  În vigoare pentru Republica Moldova din 16.05.1995.

[3] https://www.incb.org/documents/PRECURSORS/1988_CONVENTION/1988Convention_E.pdf.  În vigoare pentru Republica Moldova din 16.05.1995.

.

Read more