Uncategorized

Prezentul raport cuprinde rezultatele monitorizării achiziţiilor publice efectuate de către Primăria municipiului Chişinău, unele entităţi din subordinea acesteia (Direcţia educaţie, tineret şi sport (sectoarele Botanica și Ciocana), Direcţia generală cultură şi patrimoniu cultural, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare) şi întreprinderi municipale (ÎM „Autosalubritate”, ÎM „Parcul urban de autobuze”, ÎM Regia „EXDRUPO”) în anii 2023 şi 2024. Scopul monitorizării constă în identificarea eventualelor deficienţe la diferite etape de efectuare ale achiziţiilor publice şi formularea propunerilor de îmbunătăţire a situaţiei. Raportul este structurat în profilul autorităţilor contractante şi focusat pe aspecte ce ţin de asigurarea accesului la informaţii, informarea proactivă şi analiza pas cu pas a procedurilor selectate pentru  monitorizare. De asemenea, întrucât activitatea Primăriei Chişinău, inclusiv efectuarea achiziţiilor publice, a fost obiectul unei misiuni de audit a Curţii de Conturi în anul 2022, în raport este analizat modul în care au fost implementate recomandările Curţii la acest capitol.

Monitorizarea a fost realizată de Transparency International – Moldova în cadrul proiectului „Achiziţiile publice din Primăria municipiul Chişinău sub lupa transparenţei”, subgrant alproiectului „Consolidarea integrităţii în achiziţiile publice” implementat de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparenţă (SUA).

Read more

Sursa foto: Eppgroup.eu

Din cauza valurilor de dezinformări pornite din 24 februarie 2022, de când Federația Rusă a pornit un război agresiv și nejustificat împotriva Ucrainei, autoritățile de la Chișinău au adoptat diverse măsuri, inclusiv legislative, pentru a proteja spațiul informațional din Moldova, dar și cetățenii săi de propaganda de la Kremlin. De la introducerea în Codul Contravențional al Republicii Moldova a modificărilor care permit sancționarea promovării atributelor și simbolurilor sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum și a propagandei sau glorificării acestor acțiuni,  au fost înregistrate de către poliție până în luna ianuarie curent 374 cauze contravenționale, valoarea totală a amenzilor constituind circa 1,5 milioane de lei.

În luna februarie  2024 se împlinesc doi ani de la începerea războiului agresiv și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei. Pe lângă pagubele materiale provocate  de război,  Federația Rusă duce și un război informațional periculos, fapt ce a impus autorităților   pro-europene de la Chișinău să blocheze site-uri care promovau narațiuni de război și îl justificau, să sisteze posturi TV, să expulzeze diplomați ruși, să adopte măsuri legislative etc.

Măsuri legislative adoptate, inclusiv cu stabilirea de sancțiuni

La câteva luni de la începerea războiului, autoritățile de la Chișinău au adoptat  modificări la Codul serviciilor media audiovizuale, cunoscute cu denumirea de „Lege a securității informaționale”  (Legea pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018). Amendamentele nu fac altceva decât să protejeze consumatorii de informații de dezinformare. Prin noile modificări s-a introdus noțiunea de  „dezinformare” ca „răspândire intenționată a informațiilor false, create pentru a dăuna unei persoane, unui grup social, unei organizații sau securității statului”, iar posturilor de radio și televiziune li se interzice să retransmită programe informative și informativ-analitice din alte țări decât statele membre ale Uniunii Europene, Statele Unite ale Americii, Canada și statele care au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră. Federația Rusă a semnat, dar nu a ratificat această convenție internațională.

În  luna iulie 2022, Codul contravențional a fost completat cu un nou articol (Articolul 3655) potrivit căruia sunt sancționate acțiunile de încălcare a drepturilor cetățenilor prin răspândirea atributelor și simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum și al propagandei sau glorificării acestor acțiuni” Aceste modificări au fost făcute și din cauza apariției în spațiul public a mai multor mesaje de instigare la ură și discriminare îndreptate împotriva cetățenilor ucraineni, refugiați în Moldova.  De la introducerea acestor modificări și până în luna ianuarie curent, poliția a înregistrat 374 cauze contravenționale. PotrivitInspectoratul General al Poliției, valoarea totală a amenzilor constituind circa 1,5 milioane de lei.

Expulzări de diplomați ruși

În luna iulie 2023,  autoritățile moldovenești au anunțat reducerea numărul diplomaților ruși și al personalului tehnic din cadrul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău. Această decizie a fost luată la scurt timp după ce portarul „The Insider” și postul de televiziune Jurnal TV au publicat o investigație, potrivit căreia serviciile secrete rusești ar spiona instituțiile statului  cu ajutorul unor antene de pe sediul Ambasadei Rusiei la Chișinău. Astfel că în luna august, 22 de diplomați ruși și 23 de angajați din rândul personalului tehnic, împreună cu familiile lor, au părăsit Republica Moldova. Atunci, mai multe surse pro-Kremlin au acuzat autoritățile din Moldova ca fiind rusofobe și că decizia ar fi fost luată      la indicația Occidentului, în urma căreia vor avea de suferit cetățenii, și că „Moldova urmează calea Kievului”.

Licențe tv suspendate, site-uri blocate

Două luni mai târziu, în preajma alegerilor locale generale desfășurate în noiembrie 2023, valurile de dezinformări se întețeau și autoritățile au blocat mai multe site-uri cu politică editorială pro-Kremlin, dar  au și sistat posturi TV care transmit conținut în limba rusă, afiliate unor politicieni, de asemenea, apropiați Kremlinului.

Astfel că în luna octombrie 2023, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a dispus suspendarea licențelor de emisie a șase posturi de televiziune (Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3). Decizia Comisiei a fost similară celei din decembrie 2022, când au fost suspendate licențele altor 6 televiziuni (Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV).  Decizia a fost contestată în judecată. La finele anului trecut,  la un de un an de la suspendarea licențelor, magistrații de la Judecătoria Chișinău au respins plângerea, calificând-o drept neîntemeiată.

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova a ordonat blocarea  a 31 de site-uri, printre care Kp.md, Vedomosti.md – platforme foarte citite în Republica Moldova prin intermediul cărora erau transmise diverse narațiuni de război și mesaje discriminatorii și de instigare la ură.

Ulterior, într-un alt Ordin de la SIS se regăseau și paginile web      ale unor posturi de televiziune, ca Publika, Canal 2, Canal 3, Orizont TV, ITV, închise și ele în aceeași zi și asta după ce Comisia pentru Situații Excepționale le-a suspendat licențele de emisie la cererea SIS pe motiv că Rusia ar încerca să influențeze prin intermediul lor alegerile locale din 5 noiembrie 2023. La rândul lor, jurnaliștii de la aceste posturi de televiziune au acuzat autoritățile de cenzură și că le-ar încălca libertatea de exprimare.

Tot în octombrie, SIS a publicat un alt Ordin prin care se închideau câteva site-uri ale posturilor tv rusești printre care Ntv.ru, Ren.tv – și de această dată SIS motivând că aceste platforme promovează conţinut on-line utilizat în războiul informaţional contra Republicii Moldova.

A fost creat în Republica Moldova Centrul de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării

De asemenea, în anul 2023, cu scopul de a proteja spațiul informațional și de a face populația mai rezilientă, autoritățile moldovenești au creat Centrul de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, instituție care este condusă de fosta ministră a Afacerilor Interne, Ana Revenco. Acest Centru este o noutate în regiune și va avea misiunea de a consolida cooperarea între instituții în lupta împotriva dezinformării, manipulării informațiilor și ingerințelor străine, care prezintă pericol sau pot prejudicia securitatea națională și periclita realizarea intereselor naționale.

Aceste măsuri sunt necesare pentru a fi luate in Republica Moldova deoarece în ultimii ani dezinformarea a luat amploare în țară,  fenomen cauzat de mai mulți factori, printre care:

  • influența politică, fiind utilizată de cele mai multe ori prin manipularea opiniei publice în favoarea anumitor partide sau lideri politici, de obicei fiind o divizare între Est și Vest.
  • media slăbită și politizată. Pe parcursul anilor, mass-media a fost politizată, iar oamenii aveau puține  surse de știri credibile și verificate, existând riscul ca aceștia să cadă pradă dezinformării.
  • diviziunile etnice și lingvistice create artificial de grupurile de interese au încercat permanent să facă diferențe etnice și lingvistice din Republica Moldova, fiind exploatate narațiuni precum rusofobie sau românofobie,  amplificând dezinformarea.
  • Influența externă a Federației Ruse. Republica Moldova este adesea subiectul unor interese divergente din partea Federației Ruse, încercând să  influențeze prin diverse metode opinia publică  prin intermediul dezinformării.

Lilia Zaharia,

TI-Moldova

Read more

Transparency International-Moldova și PNUD anunță înscrierea participanților de pe ambele maluri ale Nistrului la hackathonul „Nistru TruthBridge” – locul unde se vor crea și dezvolta instrumente digitale de prevenire și combatere a dezinformării și a discursului instigator la ură. Hackathonul se desfășoară cu susținerea proiectului „Construirea păcii durabile și incluzive, consolidarea încrederii și a coeziunii sociale în Moldova”, finanțat de Fondul ONU pentru Consolidarea Păcii, implementat de OHCHR, PNUD și UN Women.

Evenimentul va avea loc în perioada 26-27 ianuarie 2024 și este destinat programatorilor, designerilor, experților în comunicare, jurnaliștilor, specialiștilor în securitate cibernetică de pe ambele maluri ale Nistrului. 

Doritorii de a participa la hackathon trebuie să completeze formularul de înregistrare până pe 22 ianuarie 2024, ora 18.00. 

Timp de 24 de ore, participanții vor lucra, testa și experimenta, transformând conceptele sale de soluții inovative în prototipuri funcționale, asistați de mentori – mentori din Republica Moldova, România și Georgia, profesioniști în domeniul vizualizării datelor din mediul online, experți media și analiști în domeniul prevenirii și combaterii dezinformării, specialiști în IT și dezvoltare aplicații etc. De asemenea, participanții vor beneficia de mentorat cum să își prezinte ideile de proiecte într-un mod creativ și convingător și să atragă atenția audienței, sporind șansele de a obține sprijin. Prototipurile vor fi evaluate de un juriu format din reprezentanți ai organizatorilor și parteneri de dezvoltare.

Cele mai inovatoare 3 prototipuri vor fi susținute financiar pentru a fi puse în practică. Vor fi acordate granturi în valoare de circa 5500 de dolari fiecare, bani care vor fi acordați în două tranșe: jumătate de sumă la început de proiect, a doua – după dezvoltarea soluției.

Echipele câștigătoare vor fi consultate și ghidate de Transparency International-Moldova și PNUD. De proiectele finale vor beneficia atât utilizatorii rețelelor sociale, cât și jurnaliștii, rețelele de fact-checking etc.

Read more

La 2 noiembrie curent, la sediul IGSU s-a desfășurat ceremonia oficială  de donație a echipamentului tehnic din partea Ambasadei SUA în Moldova. Donația   în valoare de peste 22 de mii de dolari fost posibilă grație proiectului  „Donare de echipament pentru Direcția relații cu publicul și Direcția generală prevenție a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și instruire în domeniul comunicării pe timp de criză”, implementat de TI-Moldova, fiind finanțat de Ambasada SUA în Republica Moldova.

La eveniment a participat conducerea IGSU, reprezentată de colonelul Alexandru Oprea, atașatul de presă în cadrul Ambasadei SUA în Republica Moldova, Susan Stancampiano Fortnam și directoarea executivă a Asociației Transparency International-Moldova, Lilia Zaharia-Cravcenco.

Aceștia au precizat că echipamentul tehnic care include imprimante, laptop, cameră foto și video și  accesorii etc., îi va ajuta pe angajații din cele două direcții din cadrul IGSU să comunice rapid și eficient în diverse situații de urgență.

Alexandru Oprea a mulțumit partenerii americani pentru suportul oferit în achiziționarea echipamentul tehnic performat pentru a asigura o bună funcționare a procesului de informare și prevenire a cetățenilor. Acesta a menționat că bunurile primite sunt destinate pentru consolidarea eforturilor de prevenție și sensibilizare publică, dar și pentru completarea nivelul de dotare a pompierilor și salvatorilor. Mai mult, oficialul a subliniat că orice investiție în domeniul prevenirii diminuează vulnerabilitățile țării, dar și contribuie pozitiv la  micșorarea indicatorilor de pierderi umane. 

Alexandru Oprea, directorul IGSU
Totodată, atașatul de presă în cadrul Ambasadei SUA, Susan Stancampiano Fortnam a subliniat importanța dotării cu instrumente și echipament specializat a direcțiilor responsabile de informarea populației privind măsurile de prevenire a riscurilor, precum și asigurarea comunicării eficiente a instituției cu publicul. Reprezentanta Ambasadei SUA la Chișinău a precizat că IGSU este un partener de lungă durată a SUA, iar împreună au reușit să implementeze mai multe programe, care au contribuit la consolidarea capacităților instituției, dar și la un viitor mai prosper pentru toți cetățenii Republicii Moldova.

Susan Stancampiano Fortnam, atașatul de presă în cadrul Ambasadei SUA
La rândul său, directoarea executivă Transparency International-Moldova, Lilia Zaharia Cravcenco, a mulțumit Ambasadei SUA pentru cooperarea cu IGSU, specificând că programul realizat prevede și desfășurarea activităților de instruire a angajaților IGSU privind comunicarea strategică în diverse situații de criză, dar și ateliere practice în domeniul comunicării cu mass-media, cu utilizarea echipamentului specializat.  Aceasta a spus că astfel de ateliere practice îi vor ajuta pe angajații IGSU să comunice mai eficient cu jurnaliștii.

Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă Transparency International-Moldova

Ajutați de jurnalista de televiziune Sorina Obreja, circa 30 angajați din subdiviziunile teritoriale ale IGSU au participat la un atelier de lucru, cu tematica: „Comunicare cu jurnaliștii: provocări și soluții”.

În cadrul instruirii, aceștia au deprins noi competențe în domeniul comunicării cu presa, formularea mesajelor clare în fața camerelor de luat vederi și au fost informați despre rolul jurnaliștilor care transmit publicului mesajul lor. 

Sursa info și foto: IGSU

Read more