În data de 18 septembrie 2017, Alexei Alexeev, șoferul microbuzului care transporta boxele de amplificare a sunetului a fost reținut de către angajații poliției și i-a fost înaintată bănuiala de comitere a unei infracțiuni de aplicare a violenței periculoase în privința unor angajați ai poliției. Potrivit actului respectiv Alexeev este învinuit de faptul că fiind la volanul microbuzului a ”intrat” în cordonul de poliție, cauzând vătămări unor angajați ai poliției.

Read more

Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au  ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, creată de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor. 

Read more

Despre miliardul furat din sistemul bancar din Republica Moldova s-a vorbit atât de mult până în acest moment încât multă lumea este deja dezgustată de acest subiect. Nu că ar fi ”o statistica” pentru unii sau o legendă, cum vor unii sa ne convingă, dar pentru că, pe zi ce trece, șansele ca acești bani să fie recuperați sunt tot mai mici. Înainte ca să discutăm despre acest subiect, haideți să vă dau câteva detalii în cifre. Banca de Economii a recuperat doar 3,6 la sută din sumă. A primit 9,2 miliarde de lei de la Banca Națională, dar de întors, doar 377 de milioane de lei, Banca Socială a primit 2,7 miliarde, dar cale întoarsă au făcut 341 de milioane de lei, iar Unibank, care a primit 2,15 miliarde de lei a recuperat doar 128 de milioane.

Read more

La 4 septembrie 2017, Consiliului de Integritate (CI) se va întruni în şedinţă publică la care se vor examina dosarele candidaţilor la funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte ale Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI). Semnatarii solicită CI justificarea admisibilităţii candidaţilor la concurs în special prin prisma integrităţii candidaţilor precum şi asigurarea unui proces transparent de selecţie a candidaţilor la funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte ai ANI.

Read more

Increasingly, in many regions of the world, in clear breach of professional integrity and fair trial standards, public prosecutors use their powers to suppress critical voices. For the second year in a row, civil society appeals to the IAP to honour its human rights responsibilities by introducing a tangible human rights policy. Petition signed by 129 global organizations.

Read more

In December 2016, a group of members of the parliament headed by Andrian Candu, the Speaker of the Parliament of the Republic of Moldova, had a legislative initiative concerning the liberalization of the capital and fiscal stimulation, known as the “illegally obtained capitals amnesty”. The representatives of the civil society have condemned this new law draft initiative, believing that it would lead to the legalization of the illegally obtained money and would compromise the anti-corruption fight in the Republic of Moldova.[1]

A join effort made by civil society organizations, experts and development partners, this draft law was blocked and in February 2017 – it was removed from the parliamentary agenda, even though it was voted in the first reading. At the same time, the anti-corruption expertise conducted by the National Anti-corruption Center has concluded “…. the capital liberalization concept becomes thus equal to the legalization of illegal capital, being closer to the illegal money laundering concept”. Thus, this intention to legalize certain dubious funds has failed.

Read more

În decembrie 2016, un grup de deputaţi în frunte cu Andrian Candu, preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, a venit cu o iniţiativă legislativă privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, cunoscută sub denumirea “amnistia capitalurilor obţinute ilegal”. Reprezentanţii societăţii civile au condamnat iniţiativa de adoptare a acestei legi, considerând că aceasta ar legaliza banii obţinuţi fraudulos şi ar compromite lupta anticorupţie în Republica Moldova.[1]

Printr-un efort comun al societăţii civile, mediului de experţi şi partenerilor de dezvoltare acest proiect a fost blocat, iar în februarie 2017 – retras din agenda parlamentară, chiar dacă a fost votat în prima lectură. Totodată, expertiza anticorupţie efectuată de către Centrul Naţional Anticorupţie a constatat ”… conceptul liberalizării capitalului devine echivalent cu cel al legalizării capitalului din afara circuitului legal, apropiindu-se de un concept al spălării banilor de provenienţă infracţională”. Astfel, această intenţie de legalizare a unor fonduri de provenienţă dubioasă a eşuat.

Read more

La  13 iulie 2017, Transparency International – Moldova şi Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” au prezentat raportul preliminar privind monitorizarea evoluţiilor în sectorul financiar-bancar din Republica Moldova în perioada decembrie 2016 – mai 2017. Raportul cuprinde rezultatele monitorizării evoluţiilor din acest sector, urmare a fraudelor bancare masive din Republica Moldova, precum şi rezultatele monitorizării recuperării fondurilor fraudate. Activitatea a fost realizată în proiectul „A Case Based Approach to Fighting Grand Corruption”.

Read more

Datorii de sute de milioane de lei ale unor agenţi economici care au contractat pe parcursul anilor 2010-2013 credite de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank riscă să nu fie recuperate niciodată din cauza unor hotărâri judecătoreşti prin care fie sunt anulate contractele de împrumut, fie este legalizată lichidarea acestor companii cu transferarea activelor spre zone off-shore. Deşi cunosc despre astfel de cazuri, procurorii nu au iniţiat deocamdată niciun dosar penal privind implicarea judecătorilor în scheme de eschivare a unor companii de la restituirea creditelor contractate de la cele trei bănci aflate în proces de lichidare. Potrivit Procuraturii Anticorupţie, în prezent, numai Banca de Economii are înaintate în judecată acţiuni civile în valoare de circa 13,5 miliarde de lei. Cele mai multe dintre aceste dosare au fost examinate de aceiaşi magistraţi, vizaţi în mai multe scandaluri mediatice.

Read more