Author's Posts

Prezentul raport cuprinde rezultatele monitorizării achiziţiilor publice efectuate de către Primăria municipiului Chişinău, unele entităţi din subordinea acesteia (Direcţia educaţie, tineret şi sport (sectoarele Botanica și Ciocana), Direcţia generală cultură şi patrimoniu cultural, Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare) şi întreprinderi municipale (ÎM „Autosalubritate”, ÎM „Parcul urban de autobuze”, ÎM Regia „EXDRUPO”) în anii 2023 şi 2024. Scopul monitorizării constă în identificarea eventualelor deficienţe la diferite etape de efectuare ale achiziţiilor publice şi formularea propunerilor de îmbunătăţire a situaţiei. Raportul este structurat în profilul autorităţilor contractante şi focusat pe aspecte ce ţin de asigurarea accesului la informaţii, informarea proactivă şi analiza pas cu pas a procedurilor selectate pentru  monitorizare. De asemenea, întrucât activitatea Primăriei Chişinău, inclusiv efectuarea achiziţiilor publice, a fost obiectul unei misiuni de audit a Curţii de Conturi în anul 2022, în raport este analizat modul în care au fost implementate recomandările Curţii la acest capitol.

Monitorizarea a fost realizată de Transparency International – Moldova în cadrul proiectului „Achiziţiile publice din Primăria municipiul Chişinău sub lupa transparenţei”, subgrant alproiectului „Consolidarea integrităţii în achiziţiile publice” implementat de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparenţă (SUA).

Read more

Transparency International – Moldova (TI-Moldova) lansează un concurs de granturi mici pentru organizaţiile neguvernamentale (ONG) locale și regionale în vederea monitorizării politicilor publice anticorupţie la nivel local.  În cadrul concursului vor fi acordate două granturi a câte 8000 de dolari SUA fiecare, iar perioada implementării proiectelor este de circa  6 luni. 

Scopul Concursului: Facilitarea și promovarea eforturilor organizațiilor neguvernamentale locale și regionale în monitorizarea politicilor publice anticorupție la nivel local, contribuind astfel la consolidarea transparenței și responsabilității în administrația publică.

Eligibilitate:

Pentru a participa la concurs, ONG-urile interesate vor depune cereri de granturi care vor include:

  • aplicaţia narativă (formular atașat)
  • bugetul detaliat al proiectului (în MDL) (formular atașat)
  • certificatul de înregistrare al organizației şi informaţiile despre organizaţie

Cererile de granturi vor fi depuse în variantă electronică la adresa e-mail office@transparency.md, zaharia_lilia@yahoo.com în limba română sau rusă, inserând mesajul Proiect anticorupție”. La evaluarea propunerilor de proiect, se va ține cont de relevanța și impactul proiectului, bugetul solicitat și capacitățile de monitorizare a echipei proiectului. De asemenea, membrii grupului de evaluare vor lua în considerare experiență anterioară a organizației în domeniul anticorupție sau dacă organizația a fost implicată în procesul de monitorizare a politicilor publice  la nivel local.

Termenul limită de prezentare a propunerilor de proiect este 24 martie 2024. Aplicațiile vor fi evaluate de experți anticorupție.

Procesul de selectare: 25 – 28 martie 2024. Anunțarea rezultatelor: 29 martie 2024

Pe parcursul realizării proiectelor, beneficiarii vor primi consultații și mentorat din partea TI-Moldova.

În cadrul concursului vor fi acordate două granturi a câte 8000 de dolari SUA fiecare, iar perioada implementării proiectelor este de circa  6 luni (aprilie – prima lună de implementare).

Pentru mai multe detalii, puteți expedia mesaj la adresa de email: i_spinei@yahoo.com (experta TI-Moldova, Ianina Spinei), tel: 079412909.

Granturile vor fi finanțate în cadrul proiectului „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  

Read more

Sursa foto: Eppgroup.eu

Din cauza valurilor de dezinformări pornite din 24 februarie 2022, de când Federația Rusă a pornit un război agresiv și nejustificat împotriva Ucrainei, autoritățile de la Chișinău au adoptat diverse măsuri, inclusiv legislative, pentru a proteja spațiul informațional din Moldova, dar și cetățenii săi de propaganda de la Kremlin. De la introducerea în Codul Contravențional al Republicii Moldova a modificărilor care permit sancționarea promovării atributelor și simbolurilor sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum și a propagandei sau glorificării acestor acțiuni,  au fost înregistrate de către poliție până în luna ianuarie curent 374 cauze contravenționale, valoarea totală a amenzilor constituind circa 1,5 milioane de lei.

În luna februarie  2024 se împlinesc doi ani de la începerea războiului agresiv și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei. Pe lângă pagubele materiale provocate  de război,  Federația Rusă duce și un război informațional periculos, fapt ce a impus autorităților   pro-europene de la Chișinău să blocheze site-uri care promovau narațiuni de război și îl justificau, să sisteze posturi TV, să expulzeze diplomați ruși, să adopte măsuri legislative etc.

Măsuri legislative adoptate, inclusiv cu stabilirea de sancțiuni

La câteva luni de la începerea războiului, autoritățile de la Chișinău au adoptat  modificări la Codul serviciilor media audiovizuale, cunoscute cu denumirea de „Lege a securității informaționale”  (Legea pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018). Amendamentele nu fac altceva decât să protejeze consumatorii de informații de dezinformare. Prin noile modificări s-a introdus noțiunea de  „dezinformare” ca „răspândire intenționată a informațiilor false, create pentru a dăuna unei persoane, unui grup social, unei organizații sau securității statului”, iar posturilor de radio și televiziune li se interzice să retransmită programe informative și informativ-analitice din alte țări decât statele membre ale Uniunii Europene, Statele Unite ale Americii, Canada și statele care au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră. Federația Rusă a semnat, dar nu a ratificat această convenție internațională.

În  luna iulie 2022, Codul contravențional a fost completat cu un nou articol (Articolul 3655) potrivit căruia sunt sancționate acțiunile de încălcare a drepturilor cetățenilor prin răspândirea atributelor și simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum și al propagandei sau glorificării acestor acțiuni” Aceste modificări au fost făcute și din cauza apariției în spațiul public a mai multor mesaje de instigare la ură și discriminare îndreptate împotriva cetățenilor ucraineni, refugiați în Moldova.  De la introducerea acestor modificări și până în luna ianuarie curent, poliția a înregistrat 374 cauze contravenționale. PotrivitInspectoratul General al Poliției, valoarea totală a amenzilor constituind circa 1,5 milioane de lei.

Expulzări de diplomați ruși

În luna iulie 2023,  autoritățile moldovenești au anunțat reducerea numărul diplomaților ruși și al personalului tehnic din cadrul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău. Această decizie a fost luată la scurt timp după ce portarul „The Insider” și postul de televiziune Jurnal TV au publicat o investigație, potrivit căreia serviciile secrete rusești ar spiona instituțiile statului  cu ajutorul unor antene de pe sediul Ambasadei Rusiei la Chișinău. Astfel că în luna august, 22 de diplomați ruși și 23 de angajați din rândul personalului tehnic, împreună cu familiile lor, au părăsit Republica Moldova. Atunci, mai multe surse pro-Kremlin au acuzat autoritățile din Moldova ca fiind rusofobe și că decizia ar fi fost luată      la indicația Occidentului, în urma căreia vor avea de suferit cetățenii, și că „Moldova urmează calea Kievului”.

Licențe tv suspendate, site-uri blocate

Două luni mai târziu, în preajma alegerilor locale generale desfășurate în noiembrie 2023, valurile de dezinformări se întețeau și autoritățile au blocat mai multe site-uri cu politică editorială pro-Kremlin, dar  au și sistat posturi TV care transmit conținut în limba rusă, afiliate unor politicieni, de asemenea, apropiați Kremlinului.

Astfel că în luna octombrie 2023, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a dispus suspendarea licențelor de emisie a șase posturi de televiziune (Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3). Decizia Comisiei a fost similară celei din decembrie 2022, când au fost suspendate licențele altor 6 televiziuni (Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV).  Decizia a fost contestată în judecată. La finele anului trecut,  la un de un an de la suspendarea licențelor, magistrații de la Judecătoria Chișinău au respins plângerea, calificând-o drept neîntemeiată.

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova a ordonat blocarea  a 31 de site-uri, printre care Kp.md, Vedomosti.md – platforme foarte citite în Republica Moldova prin intermediul cărora erau transmise diverse narațiuni de război și mesaje discriminatorii și de instigare la ură.

Ulterior, într-un alt Ordin de la SIS se regăseau și paginile web      ale unor posturi de televiziune, ca Publika, Canal 2, Canal 3, Orizont TV, ITV, închise și ele în aceeași zi și asta după ce Comisia pentru Situații Excepționale le-a suspendat licențele de emisie la cererea SIS pe motiv că Rusia ar încerca să influențeze prin intermediul lor alegerile locale din 5 noiembrie 2023. La rândul lor, jurnaliștii de la aceste posturi de televiziune au acuzat autoritățile de cenzură și că le-ar încălca libertatea de exprimare.

Tot în octombrie, SIS a publicat un alt Ordin prin care se închideau câteva site-uri ale posturilor tv rusești printre care Ntv.ru, Ren.tv – și de această dată SIS motivând că aceste platforme promovează conţinut on-line utilizat în războiul informaţional contra Republicii Moldova.

A fost creat în Republica Moldova Centrul de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării

De asemenea, în anul 2023, cu scopul de a proteja spațiul informațional și de a face populația mai rezilientă, autoritățile moldovenești au creat Centrul de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, instituție care este condusă de fosta ministră a Afacerilor Interne, Ana Revenco. Acest Centru este o noutate în regiune și va avea misiunea de a consolida cooperarea între instituții în lupta împotriva dezinformării, manipulării informațiilor și ingerințelor străine, care prezintă pericol sau pot prejudicia securitatea națională și periclita realizarea intereselor naționale.

Aceste măsuri sunt necesare pentru a fi luate in Republica Moldova deoarece în ultimii ani dezinformarea a luat amploare în țară,  fenomen cauzat de mai mulți factori, printre care:

  • influența politică, fiind utilizată de cele mai multe ori prin manipularea opiniei publice în favoarea anumitor partide sau lideri politici, de obicei fiind o divizare între Est și Vest.
  • media slăbită și politizată. Pe parcursul anilor, mass-media a fost politizată, iar oamenii aveau puține  surse de știri credibile și verificate, existând riscul ca aceștia să cadă pradă dezinformării.
  • diviziunile etnice și lingvistice create artificial de grupurile de interese au încercat permanent să facă diferențe etnice și lingvistice din Republica Moldova, fiind exploatate narațiuni precum rusofobie sau românofobie,  amplificând dezinformarea.
  • Influența externă a Federației Ruse. Republica Moldova este adesea subiectul unor interese divergente din partea Federației Ruse, încercând să  influențeze prin diverse metode opinia publică  prin intermediul dezinformării.

Lilia Zaharia,

TI-Moldova

Read more

La nivel mondial, majoritatea guvernelor nu reușesc să reducă corupția

Berlin, 30 ianuarie 2024. Indicele Percepției Corupției 2023 (IPC 2023), lansat astăzi de Transparency International, arată că majoritatea țărilor incluse în clasament au progresat puțin sau nu au progresat deloc în combaterea corupției din sectorul public.

Clasamentul IPC 2023 cuprinde 180 ţări şi teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 surse externe (cercetări/studii ale unor organizaţii notorii, inclusiv 7 cercetări – pentru Republica Moldova[1]). IPC reflectă nivelul corupţiei din sectorul public perceput de către experţi şi oamenii de afaceri şi este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.[2]

Aspecte generale

Media globală a IPC 2023, de 43 puncte, rămâne neschimbată pentru al doisprezecelea an consecutiv. Circa 2/3 din țări au înregistrat scoruri ale indicelui sub 50 de puncte, ceea ce indică probleme grave în combaterea corupției.

În fruntea clasamentului se află Danemarca cu un scor de 90 de puncte (pentru al șaselea an consecutiv), Finlanda și Noua Zeelandă urmând cu scoruri de 87 și, respectiv, 85 de puncte. La polul opus al clasamentului sunt Somalia (11), Venezuela (13), Siria (13), Sudanul de Sud (13) și Yemenul (16), afectate de crize prelungite și de conflicte armate.

23 de țări – printre ele unele democrații avansate precum Islanda (72), Țările de Jos (79), Suedia (82) și Regatul Unit (71) se află la minime istorice în acest an. Au înregistrat minime istorice și state autoritare precum Iran (24), Rusia (26), Tadjikistan (20) și Venezuela (13).

Din anul 2018, 12 țări au scăzut semnificativ în clasamentul IPC, printre ele fiind atât țări cu venituri mici și medii precum El Salvador (31), Honduras (23), Liberia (25), Myanmar (20), Nicaragua (17), și Venezuela (13), cât și țări cu venituri care le depășesc pe cele medii și cu venituri mari, cum ar fi Argentina (37), Austria (71), Polonia (54), Turcia (34) și Regatul Unit (71). Opt țări au îmbunătățit IPC în această perioadă: Irlanda (77), Coreea de Sud (63), Armenia (47), Vietnam (41), Maldive (39), Moldova (42), Angola (33) și Uzbekistan (33).

Războiul Federației Rusiei împotriva Ucrainei (36) a adus provocări imense guvernării, sporind riscurile de corupție. Cu toate acestea, Ucraina a continuat creșterea de 11 ani a IPC, concentrându-se pe reforme în sistemului judiciar, inclusiv restructurarea organelor de autoguvernare judiciară, creșterea independenței sectorului judiciar și consolidarea capacității organului de urmărire penală anticorupție. Totuși, existența unui număr semnificativ de cazuri de corupție la nivel înalt rămâne o preocupare majoră.

Corupția și injustiția

În centrul atenţiei IPC 2023 sunt aspectele referitoare la corupție și injustiție. Potrivit Indicelui statului de drept, lumea se confruntă cu un declin în funcționarea sistemelor de justiție. Țările cu cele mai mici scoruri în acest indice au, de asemenea, scoruri foarte scăzute ale IPC, existând o legătură clară între accesul la justiție și corupție. Atât regimurile autoritare, cât și liderii democratici care subminează justiția contribuie la creșterea impunității față de corupție și, în unele cazuri, chiar o încurajează prin eliminarea consecințelor pentru infractori. Președintele Transparency International, François Valérian, a menționat: „Corupția va prospera atâta timp cât sistemele de justiție nu vor sancționa infracțiunile și nu vor ține guvernanții sub control. Când justiția este cumpărată sau este obiectul ingerințelor politice, oamenii sunt cei care suferă. Liderii ar trebui să investească pe deplin și să garanteze independența instituțiilor care respectă legea și luptă împotriva corupției. E timpul să punem capăt impunității pentru corupție.”

Instituțiile judiciare și de poliție independente, transparente și bine dotate cu resurse sunt esențiale pentru a ține corupția sub control. Mai mult, pentru a asigura eficiența acestor instituții, este esențial de a preveni ingerința în activitatea acestora, abuzul de putere politică, mita și alte forme de corupție.

Corupția agravează nedreptatea socială și îi afectează în mod disproporționat pe cei mai vulnerabili. În multe țări, persistă obstacole în calea justiției pentru victimele corupției. Este timpul să spargem barierele și să ne asigurăm că oamenii pot avea acces efectiv la justiție. Toată lumea merită sisteme juridice echitabile și favorabile incluziunii, în care vocea victimelor să fie ascultată în fiecare etapă. Orice altceva este un afront adus justiției” a declarat Daniel Eriksson, directorul general al Transparency International.

Transparency International face apel la guverne să ofere sistemelor de justiție independența, resursele și transparența necesare pentru a pedepsi efectiv infracțiunile de corupție și pentru a asigura controlul și echilibrul puteriilor în stat. Acolo unde este necesar, trebuie să fie introduse proceduri și legi mai bune.

Republica Moldova în clasamentul IPC 2023

Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC 2023 de 42 de puncte, fiind pe locul 80 din 180 ţări incluse în clasament și înregistrând o creștere de 10 puncte pe parcursul ultimilor cinci ani (2019 – 32, 2020 – 34, 2021 – 36,  2022 – 39, 2023 – 42 puncte). Printre „vecinii de clasament” ai Republicii Moldova sunt: China, Ungaria, Macedonia de Nord (cu scoruri ale IPC de 42 de puncte), Cosovo (41) și Africa de Sud (41). Pentru comparație: România a înregistrat un scor al IPC de 46 puncte, Bulgaria (45), Cehia (57), Estonia (76), Lituania (61), Letonia (60).

În Republica Moldova anul 2023 a fost marcat de adoptarea mai multor legi și documente de politici publice anticorupție importante. Printre acestea: Legea privind accesul la informații de interes public, care a adus cadrul normativ național în conformitate cu standardele internaționale; Programul Național de Integritate și Anticorupție pentru anii 2024-2028, care după mai mulți ani de lipsă a unui document strategic nou în domeniu, oferă o viziune asupra modului în care vor fi abordate activitățile anticorupție în următorii ani. A fost modificat Codul de Procedură Penală, inclusiv pentru a asigura Procuratura Anticorupţie cu suficiente capacităţi de a detecta, investiga și urmări corupţia mare. A fost aprobată crearea Platformei de dialog și participare civică la procesul decizional al Parlamentului. Pe parcursul anului a fost constituită o nouă componență a Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor, precum și au fost îmbunătățite unele aspecte din cadrul normativ aferent.

Cu toate acestea, reforma în sistemul judiciar trenează, restanțele la acest capitol fiind recunoscute de guvernanți. Rămân tratate necorespunzător mai multe recomandări înaintate de Grupul de state contra corupției în cadrul rundei a IV-a de evaluare a Republicii Moldova. Deși a crescut numărul dosarelor împotriva funcționarilor de rang înalt, rata de condamnare rămâne modestă. Protagoniștii „furtului miliardului” nu-și ispășesc pedeapsa. Nici un leu din banii extrași fraudulos din sectorul bancar așa și n-a fost întors în vistieria statului.

Astfel, urmează a fi depuse eforturi substanțiale în realizarea efectivă a sarcinilor asumate în combaterea corupției și reformarea sistemului justiției, sarcini care devin și mai importante din perspectiva lansării negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

   Tel. de contact: +373 069646492, www.transparency.md


[1] Bertelsmann Foundation Transformation Index, Economist Intelligence Unit Country Ratings, Freedom House Nations in Transit, Global Insights Country Risk Ratings, PRS International Country Risk Guide, Varieties of Democracy Project, World Justice Project Rule of Law Index.

[2] De la crearea în 1995, IPC a devenit principalul indicator al nivelului corupției din sectorul public la nivel mondial. IPC este calculat în baza a mai multe cercetări, scorurile atribuite reflectând opiniile experților și ale personalităților din mediul de afaceri, nu ale publicului. Metoda de calcul al IPC este revizuită cu regularitate pentru a asigura ca indicele să fie cât mai robust și mai coerent. Revizuirea cea mai recentîă, efectuată de Centrul comun de cercetări al Comisiei Europene a fost efectuată în  2017. Scorurile IPC începând cu 2012 pot fi comparate de la an la an. Pentru mai multe informații, a se consulta: https://www.transparency.org/en/news/how-cpi-scores-are-calculated

Comunicat de presă

Read more

Trei din cele 11 echipe participante la hackatonul „Nistru TruthBridge”, organizat de Transparency International Moldova și PNUD, au câștigat  marile premii în valoare de 5500 de dolari fiecare. Echipele câștigătoare vor dezvolta soluții digitale de combatere a dezinformării și a discursului instigator la ură, precum și de promovare în mediul online a conținutului verificat și credibil. Ele urmează să utilizeze instrumente și algoritmi de analiză pentru a evalua conținutul informațiilor, identificând eventuale dezinformări.

Timp de două zile,  26 și 27 ianuarie 2024, peste 50 de persoane de pe ambele maluri ale Nistrului, care provin din domenii precum IT, jurnalism, comunicare, business, sectorul bancar și marketing au lucrat intens pentru identificarea instrumentelor digitale care permit descoperirea și contracararea dezinformării în timp real, înainte ca aceasta să se răspândească prea mult.

Participanții au fost ghidați de mentori din Republica Moldova, România și Georgia și au experimentat diferite prototipuri și concepte digitale, pentru a face față dezinformării, dar și pentru a monitoriza și verifica informațiile de pe rețelele sociale.

De asemenea, echipele au fost ghidate de mentori cum să prezinte conceptele într-un mod atractiv și să convingă publicul de utilitatea proiectelor.Juriul, format din experți din domenii conexe, a analizat conceptele în baza unui set de criterii, care au fost aduse la cunoștința participanților, și a ales următorarele echipe câștigătoare:

„Providence Lab” urmează să elaboreze o extensie care va analiza și detecta știrile adevărate de cele false. Una dintre membrele echipei, Elena Gaidău, analistă de date, a explicat că acest instrument îi va ajuta pe utilizatorii de Internet să filtreze informațiile: „Instrumentul va fi destinat publicului larg și va contribui la combaterea dezinformării”.

 „DDK”, o echipă formată din jurnaliști și fact-checkeri, a prezentat conceptul unui instrument de monitorizare a informaţiilor din surse oficiale pe o singură platformă, fără o căutare separată pe fiecare site guvernamental. Jurnaliștii vor putea accesa informațiile mai rapid și mai eficient și, astfel, vor putea reacţiona mai rapid la potențialele dezinformări. Sperăm că proiectul nostru va deveni un instrument folositor pentru alți jurnaliști și utilizatori și că va funcționa destul de mult timp. Pentru noi este important să vedem că ideea noastră va aduce beneficii reale. Suntem recunoscători tuturor organizatorilor și donatorilor pentru că sprijină astfel de inițiative”, a menționat Konstantin Hairedtinov, jurnalist la portalul Esp.md din municipiul Bălți.

„Get Innovation”, membrii căreia au prezentat conceptul aplicației E-stiri.md, un instrument care va permite utilizatorilor de Internet să evalueze conținutul unei știri după narațiunile transmise, validând sau invalidând informațiile. „În aceste două zile, am avut marea dificultate pe care idee sa o alegem și să o dezvoltăm ca prototip. Am reușit să creăm proiectul cu ajutorul  mentorilor noștri care ne-au împărtășit din experiența lor, în același timp am fost susținuți de îndemnurile acestora pentru împachetarea unui proiect câștigător. Mulțumim mentorilor și tuturor celor care au depus efort in organizarea acestui hackathon”, a spus Pavel Vintilă, unul din membrii echipei.

Echipele câștigătoare vor primi banii în două tranșe – jumătate de sumă la început de proiect, iar restul – după dezvoltarea soluției. Timp de aproape trei luni, echipele vor fi ghidate de experți în domeniul IT.

Expertul georgian Jubo Berdzenishvili, care a fost unul dintre mentori la hackaton, a declarat că organizarea de astfel de evenimente care aduc oamenii împreună pentru a-și împărtăși ideile de combatere a dezinformării facilitează interacțiunile sociale pozitive și oferă oportunități pentru colaborări ulterioare.

Livia Țurcanu, una dintre membrele juriului, a menționat că, în contextul actual al creșterii amenințărilor aduse de dezinformare, este vital să recunoaștem importanța eforturilor colective în combaterea acestui fenomen. La acest hackathon mi-a plăcut mult ideea  echipei „Get Innovation”care își propune să dezvolte un program ce va identifica diferite narațiuni utilizate pentru dezinformare în articolele din media. De-a lungul anilor am putut observa tendința că aceleași narațiuni false sunt reutilizate în diferite campanii electorale. De aceea este important ca oamenii să le poată identifica și să nu creadă sursele de informare cu conținut înșelător”, a conchis Livia Țurcanu, consilieră pe domeniul tehnologii în cadrul proiectului Tehnologiile Viitorului”.

Hackatonul „Nistru TruthBridge” a fost organizat de Transparency International-Moldova și PNUD, cu susținerea proiectului „Construirea păcii durabile și incluzive, consolidarea încrederii și a coeziunii sociale în Moldova”, finanțat de Fondul ONU pentru Consolidarea Păcii, implementat de OHCHR, PNUD și UN Women.

TI-Moldova

C

Read more

Proiectul Programului național de integritate și anticorupție pentru anii 2024-2028 poate fi îmbunătățit

În decembrie 2023, Parlamentul a supus consultării publice Proiectul de hotărâre privind aprobarea
Programului național de integritate și anticorupție pentru anii 2024-2028 și a Planului de acțiuni pentru
implementarea Programului național de integritate și anticorupție pentru anii 2024-2028.1
Potrivit autorilor, mai mulți deputați din Fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate”,
Programul a fost elaborat de către Centrul Național Anticorupție. Elaborarea și promovarea Programului a
fost condiționată de necesitatea asigurării continuității politicilor de prevenire și combatere a corupției la nivel național. Actuala Strategie națională de integritate și anticorupție pentru anii 2017-2023, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 56/2017 și modificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 241/2021, ajunge la termen și, începând cu anul 2024, nu există un alt document de politici anticorupție aplicabil la nivel național.

Programul este constituit din 10 capitole, și anume:

  • Introducere;
  • Analiza situației;
  • Standarde internaționale și exemple de bune practici;
  • Scopul Programului și obiective generale;
  • Impactul;
  • Estimarea costurilor;
  • Sursa de finanțare;
  • Riscuri de implementare;
  • Autorități și instituții responsabile;
  • Proceduri de raportare.

Planul concretizează:

  • Acțiunile;
  • Indicatorii de monitorizare;
  • Costuri de implementare;
  • Sursa de finanțare;
  • Termen de realizare;
  • Autorități/instituții responsabile.

Atât proiectul Programului, cât și proiectul Planului pot fi îmbunătățite. În acest scop, este importantă tratarea corespunzătoare a aspectelor nuanțate în cele ce urmează.

Este de remarcat că, în diferite capitole ale Programului, obiectivele generale și specifice sunt formulate diferit de redacția reținută în Plan. În opinia noastră, obiectivele ar trebui să fie revăzute astfel încât acestea să fie clare și cuprinzătoare, fără a se suprapune. În același sens, este necesară o reexaminare suplimentară în privința acțiunilor și indicatorilor. Este important ca în acest exercițiu să se respecte abordarea SMART – obiectivele, acțiunile și indicatorii trebuie să fie specifice, măsurabile, aplicabile (realizabile), relevante, încadrate în timp.

În procesul de revizuire a acțiunilor, ar trebui:

  • să se evite includerea acțiunilor prevăzute sau care ar trebui să fie prevăzute de alte documente de politici publice. Cu titlu de exemplu, ne referim la acțiunile care se află sau trebuie să se afle sub egida Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025, aprobată prin Legea nr. 211/2021, sau sub egida Programului național de dezvoltare a sistemului de achiziții publice pentru anii 2023-2026, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 625/2023. Paralelismele în documentele de politici publice generează confuzii, inclusiv – din perspectiva termenului de realizare, și duble eforturi în raportare;
  • să se evite includerea acțiunilor fără conotație strategică (acțiuni cu un caracter permanent care derivă nemijlocit din atribuțiile autorităților implementatoare), acțiuni irelevante și inoportune, acțiuni care nu pot fi realizate în esență sau nu pot fi realizate de către entitățile cărora le-au fost atribuite, acțiuni supra-segmentate. Aceste practici, pe de o parte, generează statistici impunătoare, care, însă, nu au impact strategic asupra domeniului. Pe de altă parte, dacă nu sunt asigurate premise pentru realizare, acțiunile rămân nerealizate. Pornind de la aceste argumente, este importantă avizarea proiectelor de Program și Plan de către toate entitățile implementatoare;
  • să se efectueze o inventariere a măsurilor de asigurare a integrității instituționale și să se includă acțiuni de îmbunătățire a cadrului normativ și practicilor aplicate în testarea la detectorul comportamentului simulat (poligraf), verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice, evaluarea integrității instituționale a Centrului Național Anticorupție etc.
Read more

Transparency International-Moldova și PNUD anunță înscrierea participanților de pe ambele maluri ale Nistrului la hackathonul „Nistru TruthBridge” – locul unde se vor crea și dezvolta instrumente digitale de prevenire și combatere a dezinformării și a discursului instigator la ură. Hackathonul se desfășoară cu susținerea proiectului „Construirea păcii durabile și incluzive, consolidarea încrederii și a coeziunii sociale în Moldova”, finanțat de Fondul ONU pentru Consolidarea Păcii, implementat de OHCHR, PNUD și UN Women.

Evenimentul va avea loc în perioada 26-27 ianuarie 2024 și este destinat programatorilor, designerilor, experților în comunicare, jurnaliștilor, specialiștilor în securitate cibernetică de pe ambele maluri ale Nistrului. 

Doritorii de a participa la hackathon trebuie să completeze formularul de înregistrare până pe 22 ianuarie 2024, ora 18.00. 

Timp de 24 de ore, participanții vor lucra, testa și experimenta, transformând conceptele sale de soluții inovative în prototipuri funcționale, asistați de mentori – mentori din Republica Moldova, România și Georgia, profesioniști în domeniul vizualizării datelor din mediul online, experți media și analiști în domeniul prevenirii și combaterii dezinformării, specialiști în IT și dezvoltare aplicații etc. De asemenea, participanții vor beneficia de mentorat cum să își prezinte ideile de proiecte într-un mod creativ și convingător și să atragă atenția audienței, sporind șansele de a obține sprijin. Prototipurile vor fi evaluate de un juriu format din reprezentanți ai organizatorilor și parteneri de dezvoltare.

Cele mai inovatoare 3 prototipuri vor fi susținute financiar pentru a fi puse în practică. Vor fi acordate granturi în valoare de circa 5500 de dolari fiecare, bani care vor fi acordați în două tranșe: jumătate de sumă la început de proiect, a doua – după dezvoltarea soluției.

Echipele câștigătoare vor fi consultate și ghidate de Transparency International-Moldova și PNUD. De proiectele finale vor beneficia atât utilizatorii rețelelor sociale, cât și jurnaliștii, rețelele de fact-checking etc.

Read more

Sursa foto: Dellford-international.org

Transparency International – Moldova (TI-Moldova) lansează o nouă rundă de consultații juridice gratuite pentru jurnaliștii de investigație cu scopul de a spori calitatea materialelor jurnalistice, a proteja jurnaliștii și a contribui la prevenirea și combaterea corupției.

Jurnaliștii vor fi consultați  în scrierea investigațiilor jurnalistice și, după caz, în procesul de adresare către organele de drept și instanțele de judecată. Subiectele vor acoperi legislația anticorupție, buna guvernare, accesul la informații, transparența decizională, protecția datelor cu caracter personal.

Consultațiile vor fi oferite prin e-mail sau, după caz,  la oficiul TI-Moldova de către experta organizației, Mariana Kalughin (date de contact: e-mail office@transparency.md, în copie mkalughin@gmail.com, str. „31 August 1989”, nr.98, oficiul 203, incinta Uniunii  Scriitorilor).

Unul din domeniile strategice de activitate a Transparency International – Moldova (TI-Moldova) este susținerea jurnalismului de investigație prin oferirea consultanței juridice jurnaliștilor, mentoratul scrierii investigațiilor, acordarea burselor pentru realizarea investigațiilor jurnalistice etc.

Activitatea este realizată în proiectul „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.

Read more

Transparency International-Moldova invită jurnaliștii, activiștii, bloggerii, reprezentanții organizațiilor neguvernamentale în domeniul drepturilor omului de pe ambele maluri ale râului Nistru, să se înregistreze la ateliere care se vor desfășura pe parcursul lunii ianuarie 2024. La ateliere vor fi abordate subiectele legate de dezinformare, securitate informațională, pace, coeziune socială, discriminare și despre discursul instigator la ură.  Atelierele sunt desfășurate cu susținerea Fondului ONU pentru Consolidarea Păcii, în cadrul unui proiect implementat de PNUD Moldova.

Primul atelier cu prezență fizică se va desfășura în orașul Chișinău la 12 ianuarie 2024. La acest training participanții vor avea posibilitatea să învețe cum să verifice informațiile, sporindu-și astfel abilitățile de alfabetizare media offline și online. De asemenea, la atelier se va exemplifica cum dezinformarea afectează pacea și securitatea, dar și respectarea drepturilor omului. TI-Moldova va asigura respectarea cerințelor anti-epidemiologice în contextul răspândirii infecției de COVID-19. Cheltuielile de transport ale participanților vor fi acoperite, alimentația va fi asigurată.

Cu aceeași participanți, în aceeași lună, se vor desfășura alte  trei ateliere online la 18, 23 și 31 ianuarie 2024. Atelierele online își propun să fie complementare celui în persoană. La instruiri, vor fi abordate subiectele legate de pace, coeziune socială, discriminare și discursul instigator la ură.

Fiecare sesiune va include activități interactive, discuții de grup și exerciții practice. Instruirile vor fi facilitate de experți în domeniul media, drepturile omului și securitate.

După cele patru ateliere, participanții de pe ambele maluri ale Nistrului vor avea posibilitatea să lucreze în echipe, să documenteze/realizeze și să publice câte un material jurnalistic, care ulterior, ghidat de un jurnalist cu experiență, va fi publicat în media națională.

Doritorii/doritoarele de a participa la cele patru ateliere din luna ianuarie 2024, sunt rugați/te să transmită un mesaj cu subiectul Participare ateliere  pe adresa office@transparency.md  până 8 ianuarie 2024, ora 18.00. De asemenea, doritori/doritoarele vor transmite prin mesaj și CV-ul acestora, datele de contact (număr de telefon și adresa de email), dar și un angajament că vor participa la toate cele patru instruiri: una cu prezență fizică și alte 3 online.

La eveniment va fi asigurată traducerea din limba românăîn rusă și viceversa.

Pentru mai multe detalii:

Lilia Zaharia-Cravcenco, directoare TI-Moldova

069646493, zaharia_lilia@yahoo.com

Această activitate este realizată de către TI-Moldova, în cadrul proiectului comun ”Construirea păcii durabile și incluzive, consolidarea încrederii și coeziunii sociale pe ambele maluri ale râului Nistru”, implementat de către Oficiul ONU pentru drepturile omului (OHCHR), PNUD și UN Women, finanțat prin intermediul Fondului Națiunilor Unite pentru Consolidarea Păcii (UN PBF). .

Read more

La 30 noiembrie 2023, Transparency International-Moldova a prezentat rezultatele unui nou sondaj al APC privind comunicarea cu Curtea de Conturi, profesionalismul, integritatea auditorilor şi implementarea recomandărilor Curţii. La eveniment au fost prezenți atât reprezentanți ai CCRM, cât și ai entităților auditate: ministere şi entităţi din subordine. După prezentarea rezultatelor, participanții au concluzionat că o comunicare eficientă între Curtea de Conturi și entitățile auditate este crucială pentru buna funcționare a sistemului financiar și pentru asigurarea transparenței și responsabilității în gestionarea resurselor publice.

Experta TI-Moldova, autoarea Studiului, Ianina Spinei, a specificat că la baza sondajului a fost un chestionar adresat conducerii entităţilor publice şi responsabililor de comunicarea cu CCRM. Chestionarul a fost dezvoltat în comun cu CCRM și testat în APC, fiind desfăşurat în perioada 10 septembrie – 30 octombrie 2023, la el participând reprezentanți ai 20 APC (ministere şi entităţi din subordine). Perioada de timp vizată în sondaj a fost anul 2022 – septembrie 2023.

Printre recomandările expertei în cadrul evenimentului au fost ca reprezentanții Cancelariei de Stat și cei de la CCRM să mențină un schimb de experienţă între entităţile publice la subiectul implementării recomandărilor auditorilor, fiind promovate bune practici. De asemnenea, Ianina Spinei a recomandat elaborarea şi aplicarea unor reguli interne de comunicare cu auditorii CCRM de către entităţile publice care nu dispun de asemenea reguli, remiterea acestor documente entităților din subordine pentru informare.

Rezultatele succinte ale sondajului

Existența regulilor interne privind comunicarea cu CCRM  și a responsabililor de acest proces. Deși acum trei ani APC li s-a recomandat să elaboreze și aplice reguli interne care ar asigura şi facilita comunicarea cu CCRM[1], în prezent doar 44% din respondenţi relevă că entitatea în care activează dispune de atare reguli. Circa 2/3 din respondenţi susţin că în cadrul entităţii publice există o subdiviziune/persoană responsabilă de comunicarea cu CCRM. Comparativ cu sondajul anterior (2021), ponderea respondenţilor care confirmă existența regulilor interne de comunicare cu CCRM, precum și desemnarea responsabililor de acest proces a scăzut, o eventuală explicație ar fi fluctuația de cadre și informarea insuficientă, în unele entități publice, a persoanelor antrenate în comunicarea cu CCRM. 

Informarea APC despre informațiile care trebuie prezentate în timpul misiunilor de audit. Deși circa 2/3 din respondenţi au remarcat că auditorii Curţii i-au informat pe deplin despre informaţiile şi documentele care urmau să le prezinte, 1/3 din respondenţi consideră că au fost informaţi parţial şi n-au fost informați deloc. Comparativ cu 2021, ponderea respondenţilor care susţin că au fost informaţi pe deplin s-a redus. În opinia unor respondenţi, auditorii solicită documente în exces, iar întrucât volumul de muncă este mare şi echipamentul învechit, procesul de copiere şi expediere a informaţiilor ocupă foarte mult timp.

Eventuale nereguli/abateri identificate pe parcursul misiunilor de audit extern. Aproape ¾ din respondenţi susțin că auditorii au identificat nereguli/abateri în activitatea entității publice, 7%  –  că nereguli n-au fost identificate, iar 18%  au evitat să răspundă la întrebare. Circa 40 % din respondenţii care au confirmat identificarea neregulilor/abaterilor susţin că asemenea cazuri au avut loc deseori şi 60% – rareori.

 Propuneri/sugestii ale APC  privind activitatea CCRM

Respondenţii au venit cu o serie de propuneri, solicitând o mai mare atenţie a auditorilor la explicaţiile entităților auditate; discutarea în comun cu APC despre abaterile tipice identificate în timpul auditurilor; diseminarea bunelor practici de implementare a recomandărilor; excluderea dublărilor în raportarea la Cancelaria de Stat şi CCRM despre implementarea recomandărilor; dezvoltarea continuă a abilităţilor de utilizare a SIA „Audit CCRM”.

RECOMANDĂRI: 

  • Luarea în consideraţie de către CCRM şi CS a opiniilor/sugestiilor APC expuse în cadrul sondajului, inclusiv pentru a facilita procesul de monitorizare și raportare a implementării recomandărilor Curţii;
  • Creşterea calităţii recomandărilor  de audit: evitarea formulărilor vagi şi complexe, specificarea măsurilor concrete care urmează a fi realizate;
  • Simplificarea procesului de raportare a entităţilor auditate la adresa CS, sincronizarea lui cu uzanțele CCRM în vederea reducerii manoperei entităților publice;
  • Susţinerea de către CS și CCRM a schimbului de experienţă între entităţile publice la subiectul implementării recomandărilor CCRM, promovarea bunelor practici;
  • Plasarea pe pagina web a CS a documentelor ce țin de comunicarea APC cu CCRM și CS, precum și raportarea despre implementarea recomandărilor (în speţă, Dispoziţia Prim ministrului nr. 39/2020, Ghidul privind monitorizarea, evaluarea şi acordarea suportului metodologic în implementarea recomandărilor Curţii);
  • Elaborarea şi aplicarea unor reguli interne de comunicare cu auditorii CCRM de către entităţile publice care nu dispun de asemenea reguli, remiterea acestor documente entităților din subordine pentru informare;
  • Publicarea pe paginile web ale entităţilor publice a informațiilor despre măsurile întreprinse în vederea implementării recomandărilor CCRM, cu eventuala redirecţionare la pagina web a Curții;
  • Supravegherea continuă a respectării normelor etice de către auditorii CCRM, implicit a exigenţelor ce ţin integritate, confidenţialitate a informaţiilor, atitudine respectuoasă faţă de angajaţii entităţilor auditate;
  • Examinarea de către CCRM a posibilității de a asigura accesul la datele din ”cabinetul personal” al APC pentru entitățile din subordinea acestora, precum și pentru alte autorități publice, vizate concomitent în realizarea recomandărilor Curții; 
  • Continuarea instruirii reprezentanţilor APC şi entităţilor din subordine cu funcţionalităţile  SIA ”Audit CCRM” şi crearea abilităţilor de utilizare a acestui sistem.

Mai multe constatări și recomandări, vedeți în NOTA INFORMATIVĂ (limba română)

INFORMATIVE NOTE (Engleză)

Aici găsiți Studiul integral:

Evenimentul s-a desfășurat în proiectul „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia donatorului.    

Read more