Author's Posts

Sursa foto: Dellford-international.org

Transparency International – Moldova (TI-Moldova) lansează o nouă rundă de consultații juridice gratuite pentru jurnaliștii de investigație cu scopul de a spori calitatea materialelor jurnalistice, a proteja jurnaliștii și a contribui la prevenirea și combaterea corupției.

Jurnaliștii vor fi consultați  în scrierea investigațiilor jurnalistice și, după caz, în procesul de adresare către organele de drept și instanțele de judecată. Subiectele vor acoperi legislația anticorupție, buna guvernare, accesul la informații, transparența decizională, protecția datelor cu caracter personal.

Consultațiile vor fi oferite prin e-mail sau, după caz,  la oficiul TI-Moldova de către experta organizației, Mariana Kalughin (date de contact: e-mail office@transparency.md, în copie mkalughin@gmail.com, str. „31 August 1989”, nr.98, oficiul 203, incinta Uniunii  Scriitorilor).

Unul din domeniile strategice de activitate a Transparency International – Moldova (TI-Moldova) este susținerea jurnalismului de investigație prin oferirea consultanței juridice jurnaliștilor, mentoratul scrierii investigațiilor, acordarea burselor pentru realizarea investigațiilor jurnalistice etc.

Activitatea este realizată în proiectul „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău.

Read more

Transparency International-Moldova invită jurnaliștii, activiștii, bloggerii, reprezentanții organizațiilor neguvernamentale în domeniul drepturilor omului de pe ambele maluri ale râului Nistru, să se înregistreze la ateliere care se vor desfășura pe parcursul lunii ianuarie 2024. La ateliere vor fi abordate subiectele legate de dezinformare, securitate informațională, pace, coeziune socială, discriminare și despre discursul instigator la ură.  Atelierele sunt desfășurate cu susținerea Fondului ONU pentru Consolidarea Păcii, în cadrul unui proiect implementat de PNUD Moldova.

Primul atelier cu prezență fizică se va desfășura în orașul Chișinău la 12 ianuarie 2024. La acest training participanții vor avea posibilitatea să învețe cum să verifice informațiile, sporindu-și astfel abilitățile de alfabetizare media offline și online. De asemenea, la atelier se va exemplifica cum dezinformarea afectează pacea și securitatea, dar și respectarea drepturilor omului. TI-Moldova va asigura respectarea cerințelor anti-epidemiologice în contextul răspândirii infecției de COVID-19. Cheltuielile de transport ale participanților vor fi acoperite, alimentația va fi asigurată.

Cu aceeași participanți, în aceeași lună, se vor desfășura alte  trei ateliere online la 18, 23 și 31 ianuarie 2024. Atelierele online își propun să fie complementare celui în persoană. La instruiri, vor fi abordate subiectele legate de pace, coeziune socială, discriminare și discursul instigator la ură.

Fiecare sesiune va include activități interactive, discuții de grup și exerciții practice. Instruirile vor fi facilitate de experți în domeniul media, drepturile omului și securitate.

După cele patru ateliere, participanții de pe ambele maluri ale Nistrului vor avea posibilitatea să lucreze în echipe, să documenteze/realizeze și să publice câte un material jurnalistic, care ulterior, ghidat de un jurnalist cu experiență, va fi publicat în media națională.

Doritorii/doritoarele de a participa la cele patru ateliere din luna ianuarie 2024, sunt rugați/te să transmită un mesaj cu subiectul Participare ateliere  pe adresa office@transparency.md  până 8 ianuarie 2024, ora 18.00. De asemenea, doritori/doritoarele vor transmite prin mesaj și CV-ul acestora, datele de contact (număr de telefon și adresa de email), dar și un angajament că vor participa la toate cele patru instruiri: una cu prezență fizică și alte 3 online.

La eveniment va fi asigurată traducerea din limba românăîn rusă și viceversa.

Pentru mai multe detalii:

Lilia Zaharia-Cravcenco, directoare TI-Moldova

069646493, zaharia_lilia@yahoo.com

Această activitate este realizată de către TI-Moldova, în cadrul proiectului comun ”Construirea păcii durabile și incluzive, consolidarea încrederii și coeziunii sociale pe ambele maluri ale râului Nistru”, implementat de către Oficiul ONU pentru drepturile omului (OHCHR), PNUD și UN Women, finanțat prin intermediul Fondului Națiunilor Unite pentru Consolidarea Păcii (UN PBF). .

Read more

La 30 noiembrie 2023, Transparency International-Moldova a prezentat rezultatele unui nou sondaj al APC privind comunicarea cu Curtea de Conturi, profesionalismul, integritatea auditorilor şi implementarea recomandărilor Curţii. La eveniment au fost prezenți atât reprezentanți ai CCRM, cât și ai entităților auditate: ministere şi entităţi din subordine. După prezentarea rezultatelor, participanții au concluzionat că o comunicare eficientă între Curtea de Conturi și entitățile auditate este crucială pentru buna funcționare a sistemului financiar și pentru asigurarea transparenței și responsabilității în gestionarea resurselor publice.

Experta TI-Moldova, autoarea Studiului, Ianina Spinei, a specificat că la baza sondajului a fost un chestionar adresat conducerii entităţilor publice şi responsabililor de comunicarea cu CCRM. Chestionarul a fost dezvoltat în comun cu CCRM și testat în APC, fiind desfăşurat în perioada 10 septembrie – 30 octombrie 2023, la el participând reprezentanți ai 20 APC (ministere şi entităţi din subordine). Perioada de timp vizată în sondaj a fost anul 2022 – septembrie 2023.

Printre recomandările expertei în cadrul evenimentului au fost ca reprezentanții Cancelariei de Stat și cei de la CCRM să mențină un schimb de experienţă între entităţile publice la subiectul implementării recomandărilor auditorilor, fiind promovate bune practici. De asemnenea, Ianina Spinei a recomandat elaborarea şi aplicarea unor reguli interne de comunicare cu auditorii CCRM de către entităţile publice care nu dispun de asemenea reguli, remiterea acestor documente entităților din subordine pentru informare.

Rezultatele succinte ale sondajului

Existența regulilor interne privind comunicarea cu CCRM  și a responsabililor de acest proces. Deși acum trei ani APC li s-a recomandat să elaboreze și aplice reguli interne care ar asigura şi facilita comunicarea cu CCRM[1], în prezent doar 44% din respondenţi relevă că entitatea în care activează dispune de atare reguli. Circa 2/3 din respondenţi susţin că în cadrul entităţii publice există o subdiviziune/persoană responsabilă de comunicarea cu CCRM. Comparativ cu sondajul anterior (2021), ponderea respondenţilor care confirmă existența regulilor interne de comunicare cu CCRM, precum și desemnarea responsabililor de acest proces a scăzut, o eventuală explicație ar fi fluctuația de cadre și informarea insuficientă, în unele entități publice, a persoanelor antrenate în comunicarea cu CCRM. 

Informarea APC despre informațiile care trebuie prezentate în timpul misiunilor de audit. Deși circa 2/3 din respondenţi au remarcat că auditorii Curţii i-au informat pe deplin despre informaţiile şi documentele care urmau să le prezinte, 1/3 din respondenţi consideră că au fost informaţi parţial şi n-au fost informați deloc. Comparativ cu 2021, ponderea respondenţilor care susţin că au fost informaţi pe deplin s-a redus. În opinia unor respondenţi, auditorii solicită documente în exces, iar întrucât volumul de muncă este mare şi echipamentul învechit, procesul de copiere şi expediere a informaţiilor ocupă foarte mult timp.

Eventuale nereguli/abateri identificate pe parcursul misiunilor de audit extern. Aproape ¾ din respondenţi susțin că auditorii au identificat nereguli/abateri în activitatea entității publice, 7%  –  că nereguli n-au fost identificate, iar 18%  au evitat să răspundă la întrebare. Circa 40 % din respondenţii care au confirmat identificarea neregulilor/abaterilor susţin că asemenea cazuri au avut loc deseori şi 60% – rareori.

 Propuneri/sugestii ale APC  privind activitatea CCRM

Respondenţii au venit cu o serie de propuneri, solicitând o mai mare atenţie a auditorilor la explicaţiile entităților auditate; discutarea în comun cu APC despre abaterile tipice identificate în timpul auditurilor; diseminarea bunelor practici de implementare a recomandărilor; excluderea dublărilor în raportarea la Cancelaria de Stat şi CCRM despre implementarea recomandărilor; dezvoltarea continuă a abilităţilor de utilizare a SIA „Audit CCRM”.

RECOMANDĂRI: 

  • Luarea în consideraţie de către CCRM şi CS a opiniilor/sugestiilor APC expuse în cadrul sondajului, inclusiv pentru a facilita procesul de monitorizare și raportare a implementării recomandărilor Curţii;
  • Creşterea calităţii recomandărilor  de audit: evitarea formulărilor vagi şi complexe, specificarea măsurilor concrete care urmează a fi realizate;
  • Simplificarea procesului de raportare a entităţilor auditate la adresa CS, sincronizarea lui cu uzanțele CCRM în vederea reducerii manoperei entităților publice;
  • Susţinerea de către CS și CCRM a schimbului de experienţă între entităţile publice la subiectul implementării recomandărilor CCRM, promovarea bunelor practici;
  • Plasarea pe pagina web a CS a documentelor ce țin de comunicarea APC cu CCRM și CS, precum și raportarea despre implementarea recomandărilor (în speţă, Dispoziţia Prim ministrului nr. 39/2020, Ghidul privind monitorizarea, evaluarea şi acordarea suportului metodologic în implementarea recomandărilor Curţii);
  • Elaborarea şi aplicarea unor reguli interne de comunicare cu auditorii CCRM de către entităţile publice care nu dispun de asemenea reguli, remiterea acestor documente entităților din subordine pentru informare;
  • Publicarea pe paginile web ale entităţilor publice a informațiilor despre măsurile întreprinse în vederea implementării recomandărilor CCRM, cu eventuala redirecţionare la pagina web a Curții;
  • Supravegherea continuă a respectării normelor etice de către auditorii CCRM, implicit a exigenţelor ce ţin integritate, confidenţialitate a informaţiilor, atitudine respectuoasă faţă de angajaţii entităţilor auditate;
  • Examinarea de către CCRM a posibilității de a asigura accesul la datele din ”cabinetul personal” al APC pentru entitățile din subordinea acestora, precum și pentru alte autorități publice, vizate concomitent în realizarea recomandărilor Curții; 
  • Continuarea instruirii reprezentanţilor APC şi entităţilor din subordine cu funcţionalităţile  SIA ”Audit CCRM” şi crearea abilităţilor de utilizare a acestui sistem.

Mai multe constatări și recomandări, vedeți în NOTA INFORMATIVĂ (limba română)

INFORMATIVE NOTE (Engleză)

Aici găsiți Studiul integral:

Evenimentul s-a desfășurat în proiectul „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia donatorului.    

Read more

Autoritățile recunosc importanța investigațiilor jurnalistice bine documentate pentru inițierea controalelor și a cauzelor penale iar în Strategia națională de integritate și anticorupție pentru perioada 2017-2020, anchetele realizate de jurnaliști sunt fixate ca unul din indicatorii de rezultat la dezvăluirea beneficiarilor efectivi ai concesionărilor, privatizărilor și achizițiilor publice ilegale. Cu toate acestea, experții constată o eficiență redusă a controalelor și un număr mic de sancțiuni aplicate persoanelor despre care au relatat jurnaliștii în investigații. Acestea și alte constatări relevante se conțin în studiul „Reacția autorităților la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate și corupție”, realizat de Asociația Presei Independente (API) și Transparency International (TI) – Moldova, prezentat public în cadrul unei mese rotunde miercuri, 1 noiembrie 2023.

La deschiderea evenimentului au adresat cuvinte de salut Janine Baudach, directoare de proiect, Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în Republica Moldova, Kevin Laningan, consilier juridic superior și Andrei Țurcan, coordonator de programe juridice în Secția Justiție Penală şi Aplicarea Legii a Ambasadei SUA, Lilia Zaharia-Cravcenco, directoare TI – Moldova. Vorbitorii au menționat rolul jurnaliștilor de investigație la dezvăluirea cazurilor de corupție și a lipsei de integritate a unor persoane cu funcții publice. La fel, au făcut apel la conjugarea eforturilor ONG-urilor anticorupție, a jurnaliștilor de investigație, instituțiilor statului și donatorilor pentru consolidarea statului de drept în Republica Moldova.

Autorii studiului – jurnaliștii de investigație Viorica Zaharia și Victor Moșneag, au prezentat metodologia și rezultatele cercetării. Ei au menționat că din cele peste 100 de materiale jurnalistice analizate inițial, au fost selectate doar 38 de investigații jurnalistice publicate în perioada ianuarie 2021 – iulie 2023, care întrunesc atât criteriile tematice, cât și cele profesionale. „Ne-am propus să analizăm dacă organele de drept într-adevăr iau în calcul investigațiile jurnalistice și pornesc propriile anchete, dar să vedem și finalitatea acestora. Astfel, din cele 38 de investigații analizate, s-a reacționat în mai mult de jumătate din cazuri (22), doar că ulterior, în 13 cazuri ancheta sau controlul pornit a fost sistat. Cu alte cuvinte, a fost o reacție și un anumit impact pe termen scurt, însă pe termen lung lucrurile nu s-au schimbat și nu există o finalitate”, a menționat Viorica Zaharia.

În calitate de exemplu a fost prezentat cazul lui Ghenadie Tanas, fost șef de direcție la Centrul Național Anticorupție, trimis recent în judecată pe mai multe capete de acuzare, vizat pentru prima dată într-o investigație jurnalistică din anul 2017. După acea investigație, organele de drept au afirmat că în acțiunile lui Tanas nu sunt elemente constitutive de încălcare a legislației. „Abia în 2021, după ce despre el s-a discutat în Parlament, iar ulterior a fost publicat un alt articol, organele de drept au reacționat altfel, l-au reținut, investigat și trimis în judecată. E un caz care arată că se acționează discreționar”, a spus Victor Moșneag. El s-a referit și la accesul problematic la informații: „De multe ori am solicitat informații în mod repetat, deoarece în primul răspuns erau inexactități sau nu se regăseau informații cu privire la dosarele despre care știam sigur că au fost pornite controale. O altă problemă este că unele autorități au răspuns la solicitările de informații pentru acest studiu cu încălcarea termenului stabilit de lege, iar acesta e un lucru trist”. Autorii studiului au mai constatat că nu există o bază de date automatizată care ar integra informațiile despre persoanele figurante în procese sau dosare penale.

O altă autoare a studiului, Mariana Kalughin, expertă TI-Moldova, a evaluat finalitatea actelor de constatare a conflictelor de interese, emise de către Autoritatea Națională de Integritate (ANI), în special a controalelor pornite în baza informațiilor din mass-media. „În șapte ani, doar 10 acte emise/adoptate/încheiate cu încălcarea regimului conflictelor de interese au fost constatate ca lovite de nulitate absolută și anulate prin hotărâre judecătorească, la cererea ANI. După constatarea încălcării regimului conflictelor de interese, 77 de persoane au fost decăzute din dreptul de a exercita funcții publice pentru o perioadă de 3 ani, iar 73 de persoane au fost sancționate contravențional. Până în prezent, nu a fost emisă nicio sentință definitivă și irevocabilă pentru exercitarea atribuțiilor în sectorul public în situație de conflict de interese. De asemenea, nu există hotărâri judecătorești prin care, la cererea ANI, s-ar fi dispus încasarea în folosul statului a prejudiciilor cauzate și beneficiilor obținute urmare a actelor și deciziilor luate cu încălcarea regimului conflictelor de interese”, a spus experta. În opinia ei, aceste rezultate foarte modeste indică asupra eficienței scăzute a ANI și relevă faptul că în țara noastră principiul integrității în funcția publică nu este respectat.

Autorii studiului au prezentat un set de recomandări pentru instituțiile anticorupție, ONG-uri și jurnaliștii de investigație, iar apoi a avut loc un schimb de opinii despre necesitatea amplificării impactului investigațiilor jurnalistice în lupta cu corupția. Alina Munteanu, inspectoare de integritate la ANI, a explicat motivele creșterii ratei de refuz de inițiere a controalelor în cazul unor presupuse conflicte de interese, semnalate de mass-media. Ea a menționat că, după modificările în legislație, inspectorii de integritate nu pot verifica cazurile mai vechi de 3 ani, iar termenele de verificare prealabilă au fost extinse de la 15 la 30 zile, ceea ce le permite inspectorilor să adune mai multe informații probatorii și să ia o decizie corectă. La rândul său, Sergiu Doina, inspector de investigație la Centrul Național Anticorupție (CNA), a explicat de ce unii angajați CNA continuă să activeze chiar dacă au fost vizați în investigațiile jurnalistice, menționând că în fiecare caz este nevoie de dovezi suplimentare pentru a fi luate măsuri legale de sancționare sau pentru a intenta procese penale. Pentru a garanta reacția după publicarea investigațiilor jurnalistice, el i-a îndemnat pe autori să transmită demersuri către instituțiile anticorupție și să ceară informații despre inițierea controalelor și rezultatele acestora. Reprezentanții ANI, ai CNA și ai Procuraturii Anticorupție, prezenți la masa rotundă, au dat asigurări că se autosesizează după publicarea investigațiilor jurnalistice bine documentate.

La finalul evenimentului, Petru Macovei, directorul executiv al API, a menționat că este al patrulea studiu la această temă, elaborat de API, iar concluziile sunt departe de așteptări. Astfel, lipsește finalitatea acțiunilor întreprinse de organele de anchetă după publicarea investigațiilor jurnalistice de rezonanță, persoanele vizate de cele mai multe ori nu sunt sancționate în general sau sancțiunile sunt modice. În continuare este problematică comunicarea între jurnaliști și instituțiile de drept, ceea ce îngreunează activitatea profesioniștilor media. „Doar după soluționarea acestor probleme vom putea vorbi despre un efort comun în lupta împotriva corupției și o eficiență mai mare a acestor activități”, a conchis P. Macovei.

Înregistrarea video de la masa rotundă poate fi accesată AICI

Studiul „Reacția autorităților la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate și corupție”

Studiul a fost realizat în cadrul proiectelor:

  • „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova” este cofinanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Parteneri ai proiectului în Chișinău sunt Asociația Presei Independente (API) și Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM), care implementează proiectul „Consolidarea unei rețele de jurnaliști de investigație în Republica Moldova și creșterea capacității acestora de a investiga cazurile de corupție”;
  • „Mobilizarea societății civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrității instituțiilor statului şi activităților anticorupție în Moldova” implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secției Justiție Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chișinău.

Sursa: API

Read more

Calitatea cadrului normativ privind testarea la poligraf face îndoielnică legaltatea aplicării testului

Relativ recent, au intrat în vigoare modificările operate la Legea nr. 269/2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf) prin Legea nr. 37/2023 și Legea nr. 164/2023.

Urmare a intervențiilor legislative, dreptul de inițiere a testării la poligraf s-a acordat și Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS). Angajații SPPS urmează să fie testați obligatoriu la angajare în serviciu, precum și la efectuarea controlului periodic sau selectiv al activității de serviciu. Totodată, SPPS a obținut dreptul să efectueze testare benevolă în cadrul activității speciale de investigații, dar și în cadrul cercetărilor de serviciu în privința angajaților față de care este aplicabilă testarea obligatorie. 

Este de notat că modificările au fost operate fără organizarea de către comisia de profil (Comisia securitate națională, apărare și ordine publică) a consultărilor publice Mai grav, modificările au fost operate unei legi care necesita îmbunătățiri esențiale. De fapt, aplicarea Legii nr. 269/2008 comportă deficiențe care pun la îndoială legalitatea testării la poligraf.

Probleme

Mai multe cercetări în domeniu constată că conținutul Legii nr. 269/2008 nu este suficient de cuprinzător, concis, clar și previzibil.[1]

Sunt remarcați mai mulți factori de vulnerabilitate, cum ar fi:

  • formulări lingvistice ambigui;
  • conflicte ale normelor de drept;
  • norme de trimitere și de blanchetă, norme în alb;
  • discreții excesive în aplicare;
  • lipsa/insuficiența mecanismelor de control;
  • responsabilitate și sancțiuni necorespunzătoare.

Legea precară în domeniu a determinat calitatea actelor normative subsecvente. Cu titlu de exemplu ar putea servi Nomenclatorul funcțiilor în care se angajează (îndeplinesc serviciul) persoanele care cad sub incidența articolului 7 din Legea nr. 269-XVI din 12 decembrie 2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 475/2014, potrivit căruia testarea la poligraf nu se aplică conducătorilor autorităților vizate, în pofida faptul că tocmai aceste funcții, de fapt, sunt cu cele mai sporite riscuri de corupție.

În calitate de un alt exemplu ar putea servi pct. 6 lit. b) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Comisiei de Stat pentru testări cu utilizarea poligrafului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 475/2014, care extinde nejustificat competențele Comisiei asupra poligrafologilor din domeniul privat, aceștia nefiind vizați de Legea nr. 269/2008.

Existența problemelor în domeniu a fost recunoscută și de către Comisia securitate națională, apărare și ordine publică, potrivit căreia:[2]

  • prevederile Legii nr. 269/2008 sunt lacunare, iar unele dintre ele sunt ambigui sau contradictorii;
  • deși Legea nr. 269/2008 a fost adoptată în 2008, aceasta a început să fie pusă în aplicare odată cu aprobarea prin Hotărârea Guvernului nr. 475/2014 a Regulamentului privind organizarea și funcționarea Comisiei de stat pentru testări cu utilizarea poligrafului, hotărâre aprobată în vederea executării legii;
  • o problemă constituie lipsa poligrafologilor, asistenților poligrafologilor astestați și înregistrați, a aparatelor poligraf, a birourilor specializate pentru testare și a altor mijloace tehnice necesare testării;
  • având în vedere bugetul de stat auster, autoritățile împuternicite întâmpină dificultăți în ceea ce privește identificarea surselor financiare pentru procurarea aparatelor poligraf și pentru asigurarea procesului de instruire inițială și periodică a poligrafologilor, costurile în acest sens fiind considerabile;

[1] A se vedea cea mai recentă cercetare: Mariana Kalughin, Anton Kalughin, Aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf). În: Institutul de Politici Publice, Securitatea națională, apărare și ordine publică: între realități și perspective, Chișinău, 2020, pp. 136-158.

[2] Parlamentul Republicii Moldova, Decizia Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică „Cu privire la controlul parlamentar asupra executării Legii nr. 269-XVI din 12.12.2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf)”, CSN nr. 35 A din 01.02.2018,

Recomandări

Situația ar putea fi îmbunătățită dacă s-ar implementa recomandările Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. Astfel, Guvernul ar trebui să:

  • inițieze un grup de lucru în vederea elaborării actelor normative de modificare a prevederilor legale în vigoare, ambigui și neclare, referitoare la forța probatorie a testărilor la poligraf, examinarea și identificarea unor soluții legale cu privire la certificarea standardizată a acestora;
  • identifice surse financiare din bugetul de stat pentru procurarea aparatelor poligraf pentru autoritățile care actualmente nu le dețin, precum și pentru asigurarea procesului de instruire inițială și continuă a poligrafologilor;
  • examineze oportunitatea creării unui centru unic și independent de testare la detectorul simulat, în cazul lipsei surselor financiare pentru obiectivele menționate.

Sunt de reținut și unele din recomandările adresate autorităților cu drept de inițiere a testărilor la poligraf, și anume – conștientizarea importanței instrumentului și insistarea asupra instituirii funcțiilor de poligrafologi și asistenți ai poligrafologilor în cadrul statelor de personal.

Evident, redresarea situației necesită un complex de acțiuni multidimensionale (normative, metodice, organizaționale, tehnice), fiind imperative:

  • îmbunătățirea cadrului legal și reconsiderarea cadrului instituțional în domeniu (a se vedea propuneri detaliate în cercetarea la care am făcut referință);
  • inventarierea cadrului normativ subordonat legii – în acest exercițiu ar trebui să se vegheze asupra respectării exigențelor tehnicii legislative, în special – nedistorsionarea sensului și nedepășirea limitelor impuse de actele normative ierarhic superioare;
  • identificarea posibilităților de formare a poligrafologilor, de asigurare tehnică a procesului de testare, în special – soluționarea problemelor ce țin de asigurarea conformității tehnice a aparatelor poligraf;
  • identificarea și alocarea resurselor, inclusiv financiare, necesare testărilor;
  • informarea personalului asupra esenței testului la poligraf;
  • asigurarea unui control parlamentar autentic asupra executării legii – Comisia securitate națională, apărare și ordine publică ar trebuie să revină la subiect și să insiste asupra implementării propriei decizii.

Read more

Republica Moldova a aderat în anul 1995 la trei Convenții ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) referitoare la controlul și combatereatraficului ilicit de substanțe stupefiante și psihotrope:

  • Convenția unică asupra stupefiantelor ONU din 30.03.1961 cu amendamentele conform Protocolului din 25.03.1972[1];
  • Convenția ONU privind substanțele psihotrope din 21.02.1971[2];
  • Convenția ONU contra traficului ilicit de substanțe stupefiante și psihotrope din 20.12.1988[3];

Activitatea de control asupra circulației substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor, precum și de combatere a circualției ilegale ale acestora în Republica Moldova are la bază prevederile dintr-o serie de acte normative, inclusiv:

  • Legea RM nr.382 din 06.05.1999 cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor (Legea nr. 382/1999);
  • Hotărârea Guvernului RM nr.1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului (HG nr. 1088/2004);
  • Hotărârea Guvernului RM nr.79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora (HG nr. 79/2006);
  • Codul contravențional al RM nr.218 din 24.10.2008 (CC nr.218/2008);
  • Codul penal al RM nr.985 din 18.04.2022 (CP nr.985/2022).

În pofida acestui fapt, Republica Moldova se confruntă cu mai multe probleme ce țin de activitatea de control asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope, precum și de combatere a circulației ilegale a acestora. Punctul de pornire a acestor probleme ține de imperfecțiunea cadrului normativ național și, drept urmare, de divergențele dintre normele naționale și reglementările Convențiilor ONU sus-menționate.

Problemele cu care se confruntă Republica Moldova în acest domeniu se rezumă, cu precădere, la următoarele:

  • Conform Legii nr. 382/1999, în domeniul controlului asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope în Republica Moldova există, în esență, trei entități publice: Comisia Națională Antidrog, Agenția Medicamentului și Dispozitive Medicale și Comitetul permanent de control asupra drogurilor din cadrul acesteia. Cu toate acestea, entitățile publice respective nu-și asumă responsabilitatea deplină pentru situația nesatisfăcătoare din domeniu, existând neclarități, contradicții sau conflicte de interese.
  • În legislația națională nu sunt reglementate:
  • Un mecanism clar de modificare/completare a tabelelelor/listelor de substanțe stupefiante și psihotrope;
  • Principiile și criteriile de supunere controlului a circulației substanțelor stupefiante și psihotrope;
  • Criteriile de determinare a cantităților mici, mari și deosebit de mari ale substanțelor stupefiante și psihotrope, potrivit cărora este reglementată responsabilitatea penală sau contravențională;
  • Efectuarea periodică sau la necesitate a modificărilor/completărilor cu substanțe noi ale listelor de substanțe stupefiante și psihotrope.
  • În pofida faptului că Republica Moldova a aderat la cele trei Convenții ONU, mai multe substanțe stupefiante și psihotrope din Lista de substanțe stupefiante la Convenția ONU din 1961 și din Lista de substanțe psihotrope la Convenția ONU din 1971 nu sunt incluse în Tabelele/Listele de substanțe stupefiante/psihotrope aprobate prin Hotărâre de Guvern și, deci, nu sunt recunoscute pe teritoriul Republicii Moldova.
  • Multe substanțe stupefiante și psihotrope sunt indicate în Tabele/Liste doar într-o denumire prescurtată, fără alte denumiri sau formulă chimică, ceea ce oferă posibilități de interpretare diferită/eronată.
  • Multe substanțe se repetă la diferite poziții sub aceeași denumire sau sub denumiri diferite ale aceleeași substanțe, fiind în multe cazuri aceleași substanțe incluse în liste și ca substanțe stupefiante, și ca substanțe psihotrope, în privința cărora sunt reglementate diferite intervale de cantități mici, mari și deosebit de mari.
  • Multe substanțe psihotrope sunt incluse în Listele de substanțe stupefiante și, similar, unele substanțe stupefiante sunt incluse în Listele de substanțe psihotrope.
  • În listele de substanțe stupefiante/psihotrope sunt incluse unele substanțe care nu sunt substanțe stupefiante/psihotrope, întrucât nu provoacă dependență și au altă destinație de utilizare.
  • În listele de substanțe sunt incluse unele substanțe stupefiante/psihotrope cu altă denumire, dar nu sub denumirea recunoscută internațional.
  • Legea nr. 382/1999, Codul Contravențional nr.218/2008 și Codul penal CP nr.985/2022 stipulează așa-numitele substanțe „analog al substanțelor stupefiante sau psihotrope”, care nu sunt reglementate și contravin celor trei Convenții ONU din 1961, 1971 și 1988. Normele din legislația națională privind substanțele „analog al substanțelor stupefiante sau psihotrope” sunt imprevizibile și aplicarea acestora poate avea consecințe grave asupra drepturilor și libertăților omului.
  • În mai multe aspecte ce țin de controlul asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope și combaterea ciculației ilegale ale acestora există contradicții dintre legislația națională și prevederile Convențiilor ONU din 1961, 1971 și 1988, la care Republica Moldova este parte.

Situația din domeniul controlului asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope, precum și combaterii circulației ilegale ale acestora este alrmantă. În scopul soluționării întrebărilor menționate a fost înaintat un pachet de măsuri normative, care urmează a fi implementate.

În contextul celor relevate supra, considerăm necesară colaborarea cu Comitetul Internațional de Control asupra Drogurilor, susținerea din partea căruia ar putea contribui la înlăturarea problemelor sus-menționate și conformarea legislației naționale cu standardele ONU.

[1] https://www.incb.org/documents/Narcotic-Drugs/1961-Convention/convention_1961_en.pdf.  În vigoare pentru Republica Moldova din 17.03.1995.


[2] https://www.incb.org/documents/Psychotropics/conventions/convention_1971_en.pdf .  În vigoare pentru Republica Moldova din 16.05.1995.

[3] https://www.incb.org/documents/PRECURSORS/1988_CONVENTION/1988Convention_E.pdf.  În vigoare pentru Republica Moldova din 16.05.1995.

.

Read more

La 2 noiembrie curent, la sediul IGSU s-a desfășurat ceremonia oficială  de donație a echipamentului tehnic din partea Ambasadei SUA în Moldova. Donația   în valoare de peste 22 de mii de dolari fost posibilă grație proiectului  „Donare de echipament pentru Direcția relații cu publicul și Direcția generală prevenție a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și instruire în domeniul comunicării pe timp de criză”, implementat de TI-Moldova, fiind finanțat de Ambasada SUA în Republica Moldova.

La eveniment a participat conducerea IGSU, reprezentată de colonelul Alexandru Oprea, atașatul de presă în cadrul Ambasadei SUA în Republica Moldova, Susan Stancampiano Fortnam și directoarea executivă a Asociației Transparency International-Moldova, Lilia Zaharia-Cravcenco.

Aceștia au precizat că echipamentul tehnic care include imprimante, laptop, cameră foto și video și  accesorii etc., îi va ajuta pe angajații din cele două direcții din cadrul IGSU să comunice rapid și eficient în diverse situații de urgență.

Alexandru Oprea a mulțumit partenerii americani pentru suportul oferit în achiziționarea echipamentul tehnic performat pentru a asigura o bună funcționare a procesului de informare și prevenire a cetățenilor. Acesta a menționat că bunurile primite sunt destinate pentru consolidarea eforturilor de prevenție și sensibilizare publică, dar și pentru completarea nivelul de dotare a pompierilor și salvatorilor. Mai mult, oficialul a subliniat că orice investiție în domeniul prevenirii diminuează vulnerabilitățile țării, dar și contribuie pozitiv la  micșorarea indicatorilor de pierderi umane. 

Alexandru Oprea, directorul IGSU
Totodată, atașatul de presă în cadrul Ambasadei SUA, Susan Stancampiano Fortnam a subliniat importanța dotării cu instrumente și echipament specializat a direcțiilor responsabile de informarea populației privind măsurile de prevenire a riscurilor, precum și asigurarea comunicării eficiente a instituției cu publicul. Reprezentanta Ambasadei SUA la Chișinău a precizat că IGSU este un partener de lungă durată a SUA, iar împreună au reușit să implementeze mai multe programe, care au contribuit la consolidarea capacităților instituției, dar și la un viitor mai prosper pentru toți cetățenii Republicii Moldova.

Susan Stancampiano Fortnam, atașatul de presă în cadrul Ambasadei SUA
La rândul său, directoarea executivă Transparency International-Moldova, Lilia Zaharia Cravcenco, a mulțumit Ambasadei SUA pentru cooperarea cu IGSU, specificând că programul realizat prevede și desfășurarea activităților de instruire a angajaților IGSU privind comunicarea strategică în diverse situații de criză, dar și ateliere practice în domeniul comunicării cu mass-media, cu utilizarea echipamentului specializat.  Aceasta a spus că astfel de ateliere practice îi vor ajuta pe angajații IGSU să comunice mai eficient cu jurnaliștii.

Lilia Zaharia-Cravcenco, directoarea executivă Transparency International-Moldova

Ajutați de jurnalista de televiziune Sorina Obreja, circa 30 angajați din subdiviziunile teritoriale ale IGSU au participat la un atelier de lucru, cu tematica: „Comunicare cu jurnaliștii: provocări și soluții”.

În cadrul instruirii, aceștia au deprins noi competențe în domeniul comunicării cu presa, formularea mesajelor clare în fața camerelor de luat vederi și au fost informați despre rolul jurnaliștilor care transmit publicului mesajul lor. 

Sursa info și foto: IGSU

Read more

Proiectul Planului de acțiuni pentru guvernare deschisă 2023-2025: aspecte care pot fi îmbunătățite

Apreciind eforturile depuse în vederea elaborării acestuia, nuanțăm, în cele ce urmează, câteva aspecte, reconsiderarea cărora ar spori calitatea proiectului.

Tipul, structura și conținutul documentului de politici publice

Tipul, structura și conținutul documentelor de politici publice sunt definite prin Regulamentul cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 386/2020.

În corespundere cu punctele 5, 7, 9-11 din Regulament, documentele de politici publice sunt de două tipuri – strategia și programul.

Strategia este un document de politici publice care definește și planifică politica publică a Guvernului pe termen lung (6-10) în unul sau câteva domenii de activitate a Guvernului.

  1. Angajamentul anticorupție și integritate

Angajamentul anticorupție și integritate ar putea fi consolidat prin programarea unor acțiuni specifice, cum ar fi:

  • publicarea pe paginile web ale entităților publice a informaţiilor privind normele şi procedurile de etică si meritocrație aplicabile, inclusiv componenţa nominală a comisiilor de concurs şi a comisiilor de disciplină;
  • elaborarea şi publicarea pe paginile web ale entităților publice a unor instrucţiuni clare, destinate publicului, privind procedurile de angajare a răspunderii disciplinare a agenților publici (în special – modul de sesizare a comisiilor de disciplină);
  • elaborarea și publicarea pe paginile web ale entităților publice a unor ghiduri privind avertizările de integritate.

Pornind de la problemele în domeniul transparenței activității întreprinderilor administrate de stat, Planul de acțiuni ar putea fi completat cu acțiuni ce țin de sporirea transparenței acestora, subacțiuni servind:

  • prevenirea secretizării abuzive a informaţiilor despre activitatea întreprinderilor, inclusiv prin informarea/instruirea conducătorilor şi a reprezentanţilor fondatorilor la tema accesului la informaţii şi dezvăluirii informațiilor;
  • transparentizarea rezultatelor activităţii Consiliilor de administraţie a întreprinderilor, inclusiv prin publicarea dării de seamă privind exercitarea funcţiilor, eventual pe pagina web a întreprinderii;
  • dezvoltarea paginilor web ale întreprinderilor, cu includerea unei rubrici vizibile Dezvăluirea informaţiei, care ar cuprinde, cel puţin: statutul, regulamentele interne, raportul anual (complet), raportul de audit în varianta integrală, achiziţiile planificate și realizate. În cazul întreprinderilor care nu dispun de pagină web, informaţiile pot fi plasate pe paginile web ale fondatorilor;
  • plasarea de către fondatori, pe paginile lor web, a informaţiilor obligatorii referitoare la activitatea întreprinderilor administrate;
  • crearea, eventual cu suportul donatorilor, a unui mecanism de colectare şi arhivare a datelor despre activitatea întreprinderilor.

Având în vedere problemele identificate de către Curtea de Conturi în dezvoltarea și utilizarea unor sisteme informaționale automatizate de stat, ar fi necesară asigurarea accesului la datele din Registrul resurselor şi sistemelor informaţionale de stat, inclusiv:

  • denumirea sistemului și descrierea succintă a acestuia;
  • entitatea care l-a elaborat și utilizatorii;
  • anul dezvoltării/transmiterii spre utilizare;
  • costurile suportate la dezvoltare.
Read more

Sursa foto: Blog.tatanexarc.com

Transparency International Moldova (TI-Moldova) anunță un concurs de oferte pentru achiziția echipamentului tehnic destinat Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Caietul de sarcini  pentru achiziția echipamentului tehnic poate fi vizualizat aici:

Ofertele vor include:

  • propunerea tehnică şi de preţ, în original, conform Caietului de sarcini. Toate costurile se vor calcula în moneda națională (MDL),  la cota 0% TVA;
  • profilul companiei, cu descrierea experienţei în domeniu, indicarea datelor de contact şi a responsabilului de ofertă, alte informaţii relevante despre ofertant;
  • copia Certificatului de înregistrare (pe teritoriul RM); Extras din Registrul de stat al persoanelor juridice; Licenţă/autorizaţie/notificare privind iniţierea activităţii de comerţ aferentă obiectului de achiziţii (după caz);
  • copia Certificatului privind deţinerea contului bancar (MDL);
  • copia Certificatului privind confirmarea lipsei restanţelor faţă de bugetul public naţional, eliberat de Serviciul Fiscal de Stat.

Notă: Oferta va fi confirmată prin aplicarea semnăturii electronice a participantului.

Termenul limită de depunere a ofertelor: ofertele vor fi expediate la adresele de e-mail office@transparency.md , zaharia_lilia@yahoo.md, până la 25 septembrie 2023.

Ofertele primite după termenul limită, cele care conțin altă monedă decât leul moldovenesc, precum și dosarele incomplete nu vor fi luate în considerare. TI-Moldova își rezervă dreptul de a republica sau de a anula acest concurs de oferte.

Termenul și condițiile de livrare:

Bunurile vor fi livrate  până 13 octombrie 2023, la adresa stabilită de părți.

La livrare, bunurile vor fi ambalate și vor fi  însoțite de certificatele de garanție, după caz.    

Persoana de contact: Lilia Cravcenco-Zaharia, directoare executivă TI-Moldova, tel. 069646492.

Achiziția este efectuată în cadrul proiectului „Donare de echipament pentru Direcția Relații cu Publicul a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și instruire în domeniul comunicării pe timp de criză” implementat de TI-Moldova.

Read more

Implementarea condiției nr. 3 (lupta anticorupție) a Comisiei Europene privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană

Considerații generale

Condiția nr. 3 a Comisiei Europene privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană se referă la domeniul anticorupție.

Comisia Europeană insistă asupra îndeplinirii angajamentului de a combate corupția la toate nivelurile prin luarea de măsuri decisive în direcția unor anchete pro-active și eficiente, precum și prin obținerea unui bilanț credibil al urmăririlor penale și al condamnărilor, dar și asupra creșterii substanțiale a gradului de utilizare a recomandărilor CNA.

Potrivit Planului de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, aprobat de către Comisia Națională pentru Integrare Europeană pe data de 4 august 2022 (în continuare – PA RM-UE), autoritățile naționale și-au propus să se conformeze acestei condiții prin realizarea a nouă acțiuni.

La un an de la aprobarea PA RM-UE, din cele nouă acțiuni:

  • o acțiune a fost implementată, însă anterior aprobării PA RM-UE;
  • o acțiune a fost implementată, însă cu întârziere;
  • o acțiune a fost implementată, însă parțial;
  • o acțiune a fost implementată, însă parțial și cu întârziere;
  • o acțiune a rămas neimplementată;
  • în privința a patru acțiuni – autoritățile nu furnizează pro-activ informații privind implementarea acestora.

Comisia Națională pentru Integrare  Europeană, Planul de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În cele ce urmează, Observatorul conține o analiză a nivelului de implementare a fiecărei acțiuni:

Read more